44,517 matches
-
televiziunea prin cablu, cardurile bancare, posibilitatea de a călători în lumea largă, pornografia exhibată la drumul mare, paradele gay, integrarea europeană, globalismul, terorismul internațional, discuțiile libere despre euthanasie, avorturi și căsătorii între homosexuali, păreau elemente de science fiction în anii ,epocii de aur". Astăzi, toate acestea fac parte din cotidian. Majoritatea sondajelor de opinie realizate în ultimii ani relevă faptul că Biserica Ortodoxă Română ocupă primul loc la secțiunea ,încrederea populației". Unul dintre cîștigurile importante aduse de schimbarea de regim din
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
turbați după cultură. Când dau de cultură, nici nu mai gândesc și trec direct la muncă (de aici mobilizatorul strigăt de luptă pentru integrarea europeană , Noi muncim, nu gândim"!). Sunt în stare să facă totul pentru cultură, ca-n vremea epocii de aur. Ziariștii care taxează drept chiuluri absențele parlamentarilor pesediști de la ședințe sunt de rea credință, căci se știe bine că bieții parlamentari sunt adânciți în meditații profunde asupra cărților fundamentale ale omenirii! Au fost cazuri când baroni PSD au
Metrul cub de cultură by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11471_a_12796]
-
ultimul - cel mai inconfundabil și mai independent în manifestarea de față, așa cum am mai spus, - mi se par în această privință de bun augur. P.S.: Omisiunea în final al lui Cristian Paraschiv este involuntară (o simplă scăpare) și datează din epocă. Odată emigrat în Franța și instalat la Paris, evoluția lui a demonstrat - spre deosebire de a tuturor celorlalți expozanți de odinioară - că în arta pe care o practică s-a produs o ruptură care nu poate fi asociată cu trecutul ce tocmai
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
a caracteriza un volum imens de cercetare, orientat în mai multe direcții culturale. Colaborarea dintre Universitățile din Iași și Freiburg realizează o mare izbândă filologică în editarea pe capitole a Bibliei din 1688, în paralel cu alte două manuscrise de epocă. Universitatea ,Al. I. Cuza" Iași, Albert-Ludwigs-Universität Freiburg, Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars XI. Liber Psalmorum, Editura Universității ,Al. I. Cuza" Iași, 2003, 576 p.
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
și cărțile lui: ,Aspecte cu conținut interpretativ (sic!) au fost introduse și în volumul Despre purpură, care a fost de mai multe ori returnat pentru a fi refăcut, întrucât în forma sa inițială, prezenta o imagine denaturată, nu numai a epocii staliniste, ci și a uneia mai târzii..." Adică a epocii Ceaușescu. în fine, într-o succesiune firească, aș zice, acuzația de colaborare, de "relații neconvenționale" cu Securitatea cade acum asupra lui Augustin Buzura, prozatorul român postbelic care în romanele Fețele
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
introduse și în volumul Despre purpură, care a fost de mai multe ori returnat pentru a fi refăcut, întrucât în forma sa inițială, prezenta o imagine denaturată, nu numai a epocii staliniste, ci și a uneia mai târzii..." Adică a epocii Ceaușescu. în fine, într-o succesiune firească, aș zice, acuzația de colaborare, de "relații neconvenționale" cu Securitatea cade acum asupra lui Augustin Buzura, prozatorul român postbelic care în romanele Fețele tăcerii, Orgolii, Vocile nopții, Refugii, Drumul cenușii, ca și în
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
și cea iudaică, dar și cea a soartei populației de origine evreiască din România (mai cu seamă din interbelic pînă în prezent) pe care unii istorici au interesul să o oculteze sau chiar să o falsifice. Chiar și în această epocă a globalizării și multiculturalității există încă publicații - nu doar în România - care promovează o viziune simplistă, tributară unor șabloane de gîndire asupra evreilor. Pe urmele antisemiților interbelici, mulți văd în orice evreu un potențial conspirator, un om mînat de gînduri
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
Daniel Cristea-Enache Există, la nivelul generației tinere de azi, o linie de clară demarcație între două vârste și două experiențe diferite. Prima este cea a copiilor Epocii de Aur, care știu ce înseamnă alimentație ,științifică" și cozi nesfârșite, două ore de unic program TV îmbibat de figura Tătucului, șantierul adus până în buza casei părintești, cravata roșie de pionier, imnurile înflăcărate, frigul din case și din oase. Cealaltă
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
lor rude nu numai pentru a primi clasica dulceață și subvenția unui bilet la cinema. Ei simt că în proximitatea, în mediul acestor oameni atât de apropiați pot regăsi niște valori diferite de cele oficiale, un alt aer, parfumul unei epoci dispărute, dar câtuși de puțin revolută. La Ioan Stanomir, conturul simbolic al acestei relații este expus aproape didactic. Într-o parte sunt instantaneele vechi, dar prețioase, franjurii memoriei afective, în cealaltă, realitatea hâdă a României socialiste: ,Instantanee decolorate dintr-o
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
Lista de obiecte din cotidianul comunist, meticulos întocmită de Ion Manolescu, apare de aceea ca un inventar sec, o procedură de laborator din care palpitul copilăriei trecute a dispărut. Pentru a regăsi vibrația pură a unei vârste trăite într-o epocă mizeră, trebuie să revenim la narațiunea lui Angelo Mitchievici, intens și benefic personalizată, înscrisă în cadrele unei elastice subiectivități. Rememorând ,absența reală a faptului cotidian în comunism", vidul ascuns sub fervoarea mimată a activismului, culorile ,cumva prohibite", șterse, topite într-
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
când și când, medalia cu revers de urâțenie și minciună, pentru a ne descoperi fața ei frumoasă: a propriilor investiții afective și imaginare. Maturizându-se, cum mărturisește, fără călăuză și fără maeștri, Angelo Mitchievici reușește să nu se scufunde o dată cu epoca. Își recuperează amintirile din molozul ei, privindu-le și arătându-ni-le ca pe niște pietre prețioase. Iată o scenă încărcată de toată electricitatea unei iubiri adolescentine: ,cu ea eram foarte cald și reținut, învăluit de emoție, nu de timiditate
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
a făcut nici un gest să-și îndrepte fusta, doar a zâmbit, foarte ușor, un zâmbet de o rară frumusețe, fără cochetărie, fără o glumeață admonestare. Iar eu am salutat-o." (p. 222). Câți autori, atâtea posibilități de reconstituire a unei epoci și a unei vârste. Ioan Stanomir, plasat, în ordine alfabetică, ultimul în sumar, pendulează între cele două modalități (confesivă și analitică), menținându-se la un nivel de onorabilitate stilistică. Exprimarea lui e uneori dificultuoasă, cu glisări ale ideilor pe frazele
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
asta iau niște precauțiuni. Evit în general polemicile, nu mai răspund; mi-am zis c-ar fi prea... să fac un accident vascular de dragul lui X sau Y, care nu e de acord cu mine. A fost foarte dificilă această epocă. Și nu este înțeleasă deloc. Este un fapt. Dar eu zic că mi-am făcut datoria și în felul acesta, de bine, de rău, s-au pus în circulație multe imagini, valori, idei, opere de artă europene și parcă, parcă
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
constructivă, exact în sensul a ceea ce spuneați dumneavoastră despre instrumentele necesare, despre instrumentele fundamentale ale unei culturi. La urma-urmei, în forma lui elementară, la nivelul începutului de veac nouăsprezece, dintr-o țară turcită... A.M. : ...dar vă dați seama că pentru epocă gestul lui Dinicu Golescu e infinit mai important decât ce am făcut eu și alții de această categorie. Există o tradiție românească de a ne integra în Europa și de a, și acesta e detaliul cel mai important, de a
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
aș aștepta ca aceste probleme să intereseze. Unii s-au interesat, trebuie să recunosc, un senator mi-a scris, un ministru-adjunct mi-a scris, dar alții au ridicat din umeri, iar eu nu fac anticameră, dacă nu am făcut în epoca veche, nu fac nici în asta. M.I.: Dar se poate face politică fără idei sau fiind nepăsător la idei? A.M.: Nu, nu, categoric nu se poate. Politica asta empirică, de relații personale, de clan, de învârteli, nu. Îmi repugnă fundamental
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
preocupă în mod fundamental teoretic, într-un joc intelectual. și anume, o colecție de scriitori din toată lumea care pot fi grupați în ordinea istoriei literare. Inovația colecției aceasta este. Se defalchează toate seriile cronologice și fiecare scriitor este pus la epoca lui istorico-literară: anticii la antici, medievalii și așa mai departe. Vă dați seama că în felul acesta eu realizez o mică bibliotecă, un Weltliteratur în miniatură, în efigii de scriitori, de coperți de cărți. Este un joc intelectual și, dacă
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
XVII, sunt agrementate de sonorități, de armonii pe care le regăsim în întreaga Europă centrală, inclusiv în zonele răsăritene, în principatul Transilvaniei; printre alții grație acestui mare spirit călător al muzicii care a fost brașoveanul Valentin Gref Bakfarc, celebru în epocă în anii tinereții lui Cervantes. Nici că se putea imagina o mai potrivită sărbătorire la noi a celui de al patrulea Centenar Cervantes - Don Quijote, decât apropierea de acest simbol al spiritului hispanic care este ghitara. Comemorând patru secole de la intrarea
Ghitara și cultura spaniolă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11526_a_12851]
-
în două secțiuni distincte dintre care prima, consistentă, a fost dedicată creației spaniole a Renașterii; este o creație puternic marcată de cele două genuri caracteristice care sunt "Diferencias", variațiuni improvizate și scrise pe temele unor cântece de largă circulație în epocă, în egală măsură în mediul burghez, în cel țărănesc, și - de asemenea - genul dansului; popularele pavana și gallarda, cuplaj de dansuri precursoare ale celebrelor suite, succesiuni de mișcări dansante, invadează, literalmente, viața publică în secolul al XVI-lea, marele secol
Ghitara și cultura spaniolă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11526_a_12851]
-
lucru sau cum ai răsuci un comutator... După mai multe hârâieli, cum se aude la t.v., când se caută să se ia legătura prin satelit cu cine știe ce persoană, se auzi clar o voce bine timbrată, cu un accent de epocă, răsunând ca în Scoica unei scene uriașe: ... Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții/ Toți se scurseră aicea și formează patrioții/ încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații/ Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații. Glasul
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
Ion Simuț În cele 350 de pagini ale antologiei sale din eseul și critica literară basarabeană (Editura Știința-Arc, Chișinău, 2004), Eugen Lungu distribuie materia pe epoci astfel: 30 de pagini pentru intervalul 1900-1940, unde sunt cuprinși C. Stere (cu două articole), Al. Robot (tot cu două articole), N. Costenco, Bogdan Istru și George Meniuc (cu câte un articol); din intervalul 1941-1965 nu selectează absolut nimic; din
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
din cărțile cu parfumul și distincția interbelicului; și apare un sentiment nou, de o intensitate aproape dureroasă: că în filele răsfoite se află chiar copilăria și adolescența noastră. Nu ale copilului universal, cum ar zice G. Călinescu, dar ale copilului Epocii de Aur, membru cu drepturi depline în glorioasa confrerie a decrețeilor. Pentru cei, probabil puțini, ce nu cunosc realitatea acoperită de acest simpatic cuvânt, să precizez că e vorba despre copiii născuți în urma și în logica unui decret din 1966
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
totalitar, ca adevăr unic, iar adevărurile ,mărunte", ,subiective", individuale sunt măturate și aruncate la coșul Istoriei, ca niște zdrențe și gunoaie umane afectând sănătatea organismului social. Dincolo de specificul fiecărei narațiuni memorialistice, de elementele distincte ce compun cursul unor adolescențe în Epoca de Aur (le vom urmări în partea a doua a acestei cronici), sunt de reținut în special întâlnirile autorilor, ceea ce unifică, dinăuntru, sentimentele și comportamentele a patru decreței prinși în menghina vechiului regim. Ar putea părea simplu să-și extragă
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
autoxilat în Lembergul cosmopolit, folclorul nu reprezenta marea artă. De aceea sancționează ignoranța prin însuși bunul simț popular, din interiorul mentalului colectiv, de acolo de unde venea Simplițian. Tot ce este reacția personajelor din infratext, pune în evidență nivelul cultural al epocii, disproporția între straturile de cultură, între puținii care știu și înțeleg și mulțimea celor care nu știu, dar tratează totul cu agresivitatea ignorantului. Tot acest spectacol ne amintește spusa lui Machiavelli cum că există minți care înțeleg singure, minți care
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
o eliberare de situații tipice, de realism socialist și de dogmatism: era un roman non-mimetic, cum constată Alexandru Burlacu, un roman ce voia să se sustragă conjuncturilor și clișeelor. Era altceva decât literatura triumfalistă, dar, din păcate, ieșirea din stilul epocii, întru totul lăudabilă ca tentativă, nu se soldează și cu o reușită. Erau noi: tonul necomplexat al farsei, spiritul popular al glumei, aluziile subversive (însă foarte palide) la viața nefericită în comunism și, în mod special, la viața țăranilor în
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
și cele scrise, pe parcursul acesteia, în vechiul spirit partinic au de regulă o debilitate estetică și un infantilism prozastic de un mare efect comic, astăzi. Ele pot fi recuperate masiv tocmai în acest fel, nu numai ca maculatură a unei epoci bolnave, ci și sub sigla expresivității involuntare, într-o lumină nouă, în care vechile poncife stârnesc râsul. Spre deosebire de această producție de serie ideologică, perisabilă, menită parcă din start alterării la contactul cu aerul, proza scurtă a lui Constantin }oiu impresionează
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]