5,866 matches
-
apetitul. Întrebări stranii îmi sunau în cap: ce-i omul pe pământ? încotro merge specia umană? ce-i dragostea, acest sentiment straniu care ne cucerește pe toți? ce-i femeia? ce-i răutatea? care-i sensul vieții? ce este cu era asta a ticăloșilor și cu bezmeticii despre care vorbea el? încotro merge specia umană? de ce universul operei lui este așa de degradant? de ce personajele lui aleargă toate după un ideal labirintic, eșuând în lamentabil? După moartea lui tragică, mi-am
MARIN PREDA , LA 34 DE ANI DE LA MOARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350720_a_352049]
-
intelectualului ci în general al omului care muncind realizează ceva. Orgoliile depășesc posibilitatea de apreciere a merituosului confrate. Toți cei care prin muncă fac mici pași înainte se trezesc cu „polonicu-n cap” . Să tot trăiești în „mândra Românie”! În precedenta eră, așa numită comunistă, intelectualul oprimat ca și astăzi avea măcar dreptul să „reziste”. Înfrățit cu dracul spre a trece puntea sau cu meșteșugite sintagme deghizate în „ode conducătorului iubit” au apărut valoroase opere clasificate astăzi drept „rezistența prin cultură” Existau
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
aur: / Era-Arheopterix ... Lucid, mai pot să / radiografiez / și-un sentiment-Arheopterix, / și-un violet neuron triluitor, / de superbă pasăre a democrației - / reîntruchipare / a bacovianului „gol istoric“; / e-o pasăre / cu sânge - când rece, când cald - / în funcție de roza-stindard, / dar și-nțepenită - cât o eră glaciară, / ori cât muntele de glajă -, e-o pasăre / aspră, de întuneric, / cu cratere-ochi, / cu fanta pupilelor fecundată / de ace de molizi de la Roșia Montană, / de laserii înciorchinați ai fiecărui gând / hienizat din univers; e-o pasăre / frumoasă ca un
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
învață - / Ci despre Păstorul Iubirii, Hristos - // Și tot Universul am mers - era piață - / Și tot se vindea, o, atât de frumos! / Și toți se luptau pentru propria lor viață - / Dar viața-și dădea, pentru toți, doar Hristos - // Și timpuri și ere păreau că răsfață - / Materie și spații dădeau din prinos - / Dar schimnic era de schimbarea la față, / Căci totul e-n sine, Eternul Hristos! // Dar cât de puțini îi urmau o povață! Și-n cuget, și inimi, ce plumb este gros
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
de la zenitul cunoașterii primelor elemente existente-n natură, până la nadirul iubirii de Dumnezeu, Atoatecreator, cu o generozitate și temeinică rodire, prefăcute în fructe de Lumină. Sintagma din titlu este, desigur, o capcană, pentru că, poveștile sunt de obicei, nemuritoare. Ele străbat erele, spațiile și ajung, acolo unde omul, îndeobște, nu ajunge cu pasul. Nu în zadar se spune: pe aripi de poveste. Poveștile sunt, fără doar și poate, aidoma cailor înaripați care te duc “ca vântul și ca gândul” - cu cel mai
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
Cheii, a Lacătului Confidențial, a Gratiilor și Zăbrelei”; “Liga pentru Apărarea Ochelarilor de Cal”; ș.a. Unele situații par de-a dreptul absurde. Dar și absurdul este un procedeu literar foarte cultivat. De asemenea, autorul cultivă paradoxul literar. Ex. “În Noua Eră, se cumpără totul Nou. Chiar și greșelile vechi”. Unele scrieri sunt un fel de eseuri spirituale, cum e cea numită “Pilda iaurtului”. Din ea răzbate sinceritatea și o serie de învățături gratuite. O confesiune. O strigare. O șoaptă. O punere
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
și al demnității cetățenilor săi în egală măsură. Finalul Declarației din 27 iulie 2009 a Consiliului de experți „Economie și etică” de pe lângă Patriarhia Moscovei și a Întregii Rusii în legătură cu criza financiar-economică aruncă o privire în viitor: „În mod firesc, noua eră (de după criză) necesită noi metode economice de gestiune realizate printr-o combinare de reglementări eficiente cu măsuri de încurajare a sectorului privat și de dezvoltare a potențialului uman. Fără un sistem de valori solid orice transformare a modelului socio-economic existent
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
atunci o dulce reverie Cu herghelii de doruri multe Inundă stepele oculte Ca un mister ce mă îmbie; Și pretutindenea un rost În văzul nostru se ascunde Chemarea muzelor pe unde Cu anii tineri am mai fost - Peregrinări din alte ere Ca un tabu inconfundabil În zborul unui dirijabil Cu care nu mai faci avere Adesea mă visez zburând De voie într-o croazieră Că zău, m-aș stabili în stratosferă De n-ar avea și alții-același gând! Referință Bibliografică: Ciobul
CIOBUL DE OGLINDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359372_a_360701]
-
cel Tânăr scrie împăratului Traian (98-117) că mulțimea creștinilor a cuprins "orașele și satele, câmpiile". La începutul secolului al Ill-lea se aflau nenumărate biserici creștine înfloritoare în toate provinciile imperiului. Prăbușirea Imperiului Roman de Apus, în secolul al cincelea al erei noastre a adus cu sine și căderea culturii antice. Într-un conflict de neîmpăcat, creștinismul a negat tot ce a însemnat lumea păgână a antichității. Ciocnirea celor două lumi mocnea demult, dar acum ajunge la apogeu. Papa Grigore I spre
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
vremurilor apuse, a unei societăți în care românii fuseseră deposedați de către comuniști de pământul strămoșesc. Bunicul autoarei îl portretizează cu o vervă ironică pe Lenin, creionând în relatarea sa, abuzurile ce urmau să se facă și tragismul instaurat de noua eră. „Bunicul din partea tatălui, aflându-se sub ocupație rusească la acea vreme, auzise despre o cuvântare a lui Lenin într-o piață și relatase familiei că Lenin vorbise maselor pe un ton categoric și impunător, chemând bolșevicii la instalarea dictaturii proletariatului
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
forța colectivă, devin aleatori și periculoase pentru umanitate. Patologia religiei și rațiunii din vremea noastă este urmarea îngrădirii rațiunii, căreia chestiunile de credință și morală i-au devenit străine. Al treilea val de marginalizarea elenismului din creștinism a apărut în era globalizării în care o multitudine de culturi întră în contact. În dialog cu alte culturi se afirmă că grecizarea creștinismului nu mai trebuie să fie o condiție preliminară. Mesajul Noului Testament trebuie să redevină mai simplu, eliberat de filozofia greacă
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
nu este nevoie de o transformare a specificității limbajului poetic într-o perspectivă globală. Capacitatea de a se face sensibil pe sine și lumea în același timp, conferă limbajului poeticitatea. În istoria literaturii române sfârșitul secolului XIX îl considerăm începutul erei limbajului poetic odată cu Eminescu. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Poezia sau ceremonia textului / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 700, Anul II, 30 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POEZIA SAU CEREMONIA TEXTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359404_a_360733]
-
Florin Țene, intitulat „Geamănul din oglindă” În prefața semnată de Mariana Cristescu (critic literar) se arată, printre altele că acest roman „introspectiv ( ... ) mai degrabă confesiv, este raportat la realitățile obsedantului deceniu, cu cadre alternând imperceptibil între „era ticăloșilor” și „ticăloșii erei”postdecembriste, după imbatabilul principiu: „la vremuri noi, tot noi” Emil Istocescu Cartea este structurată în zece capitole, care corespund celor zece zile în care protagoniștii, doi prieteni: unul, Constantin, ziarist și cadru universitar în București, celălalt, Florin, scriitor și critic
CRONICĂ LITERARĂ, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359491_a_360820]
-
o reiterare a vârstei inocenței, abordată din tot atâtea unghiuri... câte titluri. Proza scurtă continuă să atragă, să exercite chiar o fascinație asupra cititorilor mici și mari, poate tocmai prin prisma „scurtimii” și a condensării „multului în puțin” (într-o eră a virtezei, când nu mai e timp de nimic, nici măcar pentru lectura tomurilor groase care făceau odinioară deliciul cititorilor cuminți și răbdători, care dispuneau de timp și de alte resurse necesare parcurgerii cărților de mii de pagini). Sau poate că
VIAŢA CA O PUNTE ...SAU CA O PRADĂ, TOT TREBUIE TRĂITĂ (TITINA NICA ŢENE) de MIHAELA ROTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360297_a_361626]
-
ne-o oferă societatea zilelor noastre . Cândva, la nașterea unui prunc, se plantă un copăcel. Copăcelul acela îi devenea frate vegetal. Copilul îi ducea grijă, îl ocrotea, iar când avea vreo problemă, mergea la el și i se destăinuia. Această eră prima formă de spovedanie. Noi toți, suntem ramuri din marele copac al vieții. Să nu-l lăsăm să se usuce! Scopul trecerii noastre prin viață este redobândirea unității cu Întregul!" Așezare în timp și spațiu: S-a născut la data
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
fost ultimele cuvinte ale lui Bruno. Ca fapt divers, după arderea pe rug a lui Bruno, temperatura pământului (a planetei) a scăzut la maxim timp de 60 de ani. Această perioadă coincide cu anii cei mai friguroși, de început de eră glaciară de pe planeta Terra. Și sunt convins că, pentru uciderea lui I.P. Culianu, plătim 23 de milioane de îngeri și, poate, vreo cinci miliarde de oameni închiși în proiectul “Programul Terra PIG5”, (programul de inginerie genetică prin Politica de Depopulare
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360394_a_361723]
-
5513 î.e.n., întâiul an din calendarul atlant. Astfel, în anul 2000 modern, noi ne-am aflat, după calendarul atlant, în anul 7513. Dacă ne-am fi luat după “cursul anilor de la Adam”, calendarul paralel al românilor din Evul Mediu pentru era noastră, în anul 2000 ne-am aflat în anul 7508. Deci, diferența dintre calendarul atlant și cel românesc medieval este de doar 5 ani.” (citat din “Atlanții din Carpați” de Adrian Bucurescu) Pentru că eonul Dracului știe că mai are puțin
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
de peste 25 de ani. (Am citit pe net că, după asasinarea prin arderea pe rug a lui Giordano Bruno, temperatura pământului (a planetei) a scăzut la maxim timp de 60 de ani. Aceasta coincide cu anii cei mai friguroși, de eră glaciară de pe planeta Terra). 1)„Acolo unde este forma este într-un anumit fel totul, acolo unde este sufletul, spiritul, viața, acolo este totul: formatorul este intelectul prin speciile ideale (n.m: Intelectul angelic și universal, nu Intelectul Activ, care
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
al toamnei frig mărunt Si-ale sufletului răni, privindu-ti ochii-mi trece Iar părul mi se face negru din cărunt. Și inima-mi tresare cu putere Doar la auzul blândei tale voci, Iar de la ultima-ntristare parcă trecut-au ere Și viata-mi nu mai e un joc de "toci". Trecut-au toate din ratiune-n sentimente Deși credeam că nu voi mai simți vreodată. Și-acum... toate se schimbă deodată De-mi pare...că viata-mi joacă iarăși fente
FACLII de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360620_a_361949]
-
cu un stol De păsări ale iubirii, sufletul meu gol Când mă uit acum la stele Mi-amintesc de tine, simt o adiere Simt o mângâiere Și orice durere, dispare-n tăcere Iar lângă tine parcă sunt doar clipe nesfasitele ere Când ai apărut, ma-ncalzeai în frig Și-acum vreau să tip tare, nu mai vreau să mint Te iubesc că un nebun ! lumii să îi spun ce simt Ea e steaua ce-n viata-mi răsare E alinarea mea
REVENIRE LA SENTIMENT de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360625_a_361954]
-
Părerile pot diferi printre învățați, indiferent dacă a fost o inculturare reușită, demnă de încredere pentru evanghelie, sau după cum Harnack notează " o elenizare acută" a acesteia. Desigur, din punctul de vedere al tradiției noastre ortodoxe, ce s-a întâmplat în era patristică a fost într-adevăr, o inculturare reușită, atâta timp cât puritatea evangheliei nu s-a pierdut prin aceasta. Ce s-a întâmplat prin urmare în era patristică poate fi propus, cel puțin din punct de vedere ortodox, nu ca un model
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
îndoit peste piept. Nu simțea nimic cu brațul (decât pe timp ploios, când o dureau oasele) și nu și-l putea mișca. Consultase mulți medici, dintre care nici unul nu-i putuse rezolva problema paraliziei și a estropierii de creștere. Această eră o problemă nouă pentru Messegue, care a diagnosticat atrofia că un gen de rahitism. Cel mai important ingredient din remediul sau, declară el, era un aliment tămăduitor simplu - verișorul aproape identic și mai blând al usturoiului - ceapă (“conținutul ei de
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359941_a_361270]
-
din gara Ploiești spre București, semnalul pe care l-a dat, l-am simțit ca un țipăt de copil care vede lumina zilei, fiindcă se mai întorsese o filă din viața „soldatului român” care participasem la „Experimentul diabolic” al unei ere apuse. Când să mă urc în tren, au venit la mine trei militari însoțiți de un ofițer, care m-u lergitimt și m-au poftit la marea divizie pentru unele lămuriri cu privire la activitatea mea pe teritoriul URSS-ului. Eram năuc
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
scop: uciderea a tot ce este neaoș, a tot ce este românesc. Dumnezeu să-i aibă în pază pe români ! *********************** Precum mișcările tectonice ale pământului au făcut ca milenarele păduri să se schimbe în cărbune, pregătind din vreme materialul necesar erei noastre industriale, care a declanșat frământări sociale, au pregătit prin zguduiri dramatice masa de oameni menită să facă istoria timpurilor viitoare. Pentru că în aceste locuri predestinate și pline de măreție s-au petrecut două fapte capitale: cu milioane de ani
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
la starea mea diurnă. Voi încerca doar să îmi plâng amarul, La ceas târziu, în liniștea nocturnă. Voi fi ca râul strâns de două maluri, Mânat înspre destinul implacabil, Al celui ispitit de idealuri Fiind doar un perfect contribuabil. *** Ciclul "Era sa fiu poet". Referință Bibliografică: A fi doar un perfect contribuabil / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1400, Anul IV, 31 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
A FI DOAR UN PERFECT CONTRIBUABIL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360216_a_361545]