3,970 matches
-
decembrie 1937, sub direcția lui N. Golopenția și Ion Morel. Cel dintâi semnează și articolul-program Îndemn la drum. Intenția este de a oferi o „revistă de contribuție sufletească a tinerei generații”, chemată să apere valorile naționale și să reînvie timpurile eroice, prin dărâmarea „putregaiului și a parazitismului”, cuibărite în trupul rănit al țării. Actul de solidaritate cu aspirațiile strămoșești (neasimilabile altui popor) și accentele xenofobe („drepturile noastre exploatate peste tot de streinii de neam”) fixează idealul de renaștere și universalitate între
CRAIUL MUNŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286475_a_287804]
-
paginile cele mai tragice din perioada robiei comuniste în țările din estul european. Cel de al doilea plan este unul interior, al meditației existențiale, al liniștii, seninătății și libertății spiritului în mijlocul dezastrului istoric. Tragedia vine tocmai din acceptarea ei conștientă, eroică, sacrificială, fiindcă autorul o transformă din fapt excepțional într-un firesc mod de manifestare, anormalitatea devenind aici normalitate, stare cotidiană. Este, în fond, un alt fel de a înțelege și a sabota istoria, escaladând-o, părăsind-o într-o zonă
CRACIUNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286464_a_287793]
-
urlu: «Este»!” Între credință și tăgadă, nici una biruitoare, încordarea către nemărginire („Sunt, Doamne, prejmuit ca o grădină,/ În care paște-un mânz”), „neliniștita patimă cerească” e chiar prețul râvnit: existența se substanțializează în patosul interogației, zbaterilor, iar omenescul se dezvăluie eroic în neostenita sa sete de perfecțiune. Drama căutării de sine întru Dumnezeu revine ciclic în poezia lui A. Un rezumat al ei e alegoria din Între două nopți. Între opacitatea destinului biologic (pământul), Deus absconditus și detașarea pe care o
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
a frumuseții refugiate în trecut și în puritatea vieții la țară, sunt icoanele bunicilor (Un crâmpei, Bunicii), datinile sfinte (Interior), tabloul câmpului, cu poezia văzduhului limpede și a muncii. Tonalități sămănătoriste transpar și în conturarea unor caractere puternice aparținând trecutului eroic. Întâmplările vitejești cu haiduci (Gruia, La un han, odată..., Maica Melania, Taina), când senzaționale, când cu ecouri de baladă și basm, nu ajung la acea forță a vieții pe care M. Sadoveanu știa a o transmite prin astfel de figuri
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
contabil. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1965), devine cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Își ia doctoratul în etnologie la Universitatea din Cluj-Napoca (1987) cu teza Cântecul popular eroic din spațiul folcloric moldovenesc în contextul cântecului epic românesc. A contribuit, printr-o îndelungată și laborioasă investigație de teren, la alcătuirea Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei. Este laureată a Premiului „Timotei Cipariu” al Academiei Române pe anul 1979 pentru
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
până la 1900. Convinsă că cercetarea de teren este singura cale care poate conduce la clarificări științifice în problematica pe care și-a propus s-o dezbată, în Balade din Moldova (1986) B. a procedat inițial la studierea nemijlocită a eposului eroic contemporan în spațiul Moldovei, examen care i-a permis deopotrivă să obțină o imagine de ansamblu a fenomenului și să raporteze cântecul moldovenesc la întregul repertoriu românesc. Chiar în acest spațiu cercetătoarea distinge particularități ale unor zone ca Suceava, Vrancea
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Fețele destinului. Incursiune în etnologia românească a riturilor de trecere, Iași, 1999; Totemism românesc. Structuri mitice arhetipale în obiceiuri, ceremonialuri, credințe, basme, Iași, 2001; Mitologia cuvintelor, Iași, 2003; Cântecul popular epic eroic din Moldova, Iași, 2003. Culegeri: Decântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Cireș); Balade din Moldova, introd. edit., cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986. Traduceri: Arnold van Gennep
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
în rostiri colțuroase, stihuitorul, când cuprins de „duhul negrei desperări”, când agitând „pumnul răzbunării”, e mereu alături de dezmoșteniții soartei. O voce cam stridentă se aude în buciumările de crez naționalist. Visul României reîntregite îl însuflețește pe condeierul mehedințean în suita eroică Din iureșul războiului sfânt (1943). Peisajul agrest îl reconfortează pe autor, senin și destins în versurile de atmosferă rustică și naturistă. Dinspre trecut, prinde contur „icoana” copilăriei (Daruri pentru copii, 1933). Icoana, altarele de unde răzbesc „vibrațiuni de rugă”, o troiță
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
modelul tradițional, scriitorul cult are libertatea de a se distanța de acesta până într-atât încât cititorul sau criticul literar să se întrebe dacă narațiunea respectivă mai este sau nu un b. În raport cu viziunea scriitorului, accentul se poate muta de pe eroic pe etic, de pe aventură pe meditație, ajungându-se până la parodie și antibasm. Dar tocmai această libertate a creatorului-scriitor în raport cu modelul tradițional face ca b. cult sau „de autor” să fie o specie încă vie a literaturii române, răspunzând nevoii de
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
his majesty sent a trumpet to reclaim uș aș prisoners the very next daym yet i was not delivered, some scruple happening about exchanging, till after the battle of Lutzen, where the gallant prince lost his life." footnote> După moartea eroica a regelui, succesul viitor al Suediei, atât pe plan intern cât și extern, depindea în întregime de politică următorilor ani. Din păcate, extravaganța succesorilor regelui Adolphus, regina Cristina și Carol al X-lea a condus la destrămarea rapidă a imperiului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pentru că îi pierdusem. Erau lacrimi de neputință în fața unui adevăr stupefiant: o întreagă generație de oameni uciși, mutilați, „fără tinerețe”. Zeci de milioane de ființe radiate din viață. Cei care căzuseră pe câmpul de bătaie aveau măcar privilegiul unei morți eroice. Dar supraviețuitorii care dispăreau la zece sau douăzeci de ani după război păreau să moară cu totul „normal”, „de bătrânețe”. Trebuia să te apropii foarte mult de tatăl meu ca să-i vezi deasupra urechii urma ușor scobită în care zvâcnea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ales în felul ei de a vorbi, de a se îmbrăca, de a privi în ochii celorlalți ca și cum ar fi fost tot în plin război, ca și cum radioul ar mai fi putut intona cu o voce funebră și patetică: „După lupte eroice și înverșunate, armata noastră a predat orașul Kiev... a predat orașul Smolensk... a predat orașul...” și toate chipurile încremeneau, urmărind înaintarea inexorabilă spre Moscova... Trăia ca în anii în care vecinii schimbau o privire mută, arătând printr-o mișcare de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
atâta timp stăteau străji nedormite la porțile Europei apusene și nu lăsau puterea Semilunei să-și Întindă mai departe valurile-i cotropitoare. Pentru fericirea poporului nostru, pe vremea aceea, Domn În Țara Românească era Mihai Viteazul, una din cele mai eroice figuri din istoria omenirii. Văzând el ce potop de oaste vine asupră-i și cugetând că o luptă În câmp deschis nu e cu putință, se retrase la câteva ceasuri departe de Giurgiu, pe valea Neajlovului, la locul numit Vadul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
invenții au fost răsplătiți cu onoruri divine; în timp ce, acei care au făcut serviciu bun în stat (precum fondatorii de orașe și imperii, legislatorii, salvatorii țării lor de pericole mari, eliberatorii de tiranii etc.), au primit onoruri nu mai înalte decât eroice. Și certamente un om compară just cele două categorii va găsi că această judecată a antichității a fost corectă. Pentru că beneficiile descoperirilor se pot extinde la întreaga rasă umană, beneficiile civile doar la locuri particulare. Mai mult, reformarea unui stat
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
cumplita verii arșiță de soare, Haine groase, ponosite de căldură, de ninsoare, Iar repaosul de noapte oare poate fi domol Și atunci când așternutul nu-i decât pământul gol? Crede-mă, e-un chin atâta de cumplit, atâtea rele C-o eroică virtute ni se cere pentru ele. LAIS (cătră BOMILKAR) Mai departe... ce urmează... BOMILKAR "... iar pentru acoperire... CHALKIDIAS Nu vrei să m-auzi? O, Lais... BOMILKAR ... [î]i° cedez cu mulțumire Ce posed, și bani, și lucruri, și oricari giuvaiere
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la înverșunatul Asan. Acesta, cum îl zări pe cel chemat, îi veni o furie sălbatică și trase repede sabia. Dar tot așa de repede o trase Ivanco pe a sa, lovi și străpunse pe Asan și puse capăt neplăcut vieții eroicului conducător al românilor. Ivanco fugi din locul faptei sale, se puse-n înțelegere cu confidenții și tovarășii săi și se hotărâră a ridica flamura răzvrătirii, căci și fără de aceasta rudele, prietenii și partizanii lui Asan nu vor sta cu mînile-n
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de înduplecare în mijlocul războiului și totuși fură ascultate pe deplin de împăratul, care se zvârli acum cu toată graba și cu toată puterea asupra cetății Prosakon. Când întreprinse cel dentîi asalt n-a putut izbuti, cu toate silințele și tot eroicul curaj al năvălitorilor, numai din cauză că nu se făcuse pregătiri destule, că eunucii nu prevăzuse nimic din câte erau datori să prevadă în puterea funcțiunii lor, ba nu procurase la vreme nici măcar cele mai trebuincioase lucruri, precum sape și scări, pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
săgeți și darde, îi apucă de gât cu seceri și lațuri, până ce cavalerii cad în sfârșit, fără de scăpare, de pe caii străpunși sub ei. Câmpul de luptă e plin de cadavrele latinilor, țărâna e-ncruntată de sângele vitezei lor cete. Cu toată eroica lor vitejie personală, contele Ludovic de Blois cade pe câmpul de onoare, împăratul Balduin cade de viu în prinsoarea inamicului (15 aprilie 1205) și e dus la Tîrnova în Moesia încărcat cu lanțuri și în fiere până la gât, unde fu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dădură asalt, parte spre Rusion, unde i se opuse spre apărare o garnizoană aleasă, comandată {EminescuOpXIV 105} de priceputul în războaie cavaler Terus. Când viteaza ceată latină făcu o ieșire, ea fu ademenită într-o cursă, încunjurată și, cu toată eroica apărare, fu nimicită de covârșitorul număr al inamicilor, care-o potopi. După izbânda aceasta o parte de oaste cumano-romînă de 10000 de oameni se aruncă asupra orașului Apros, îl luă la cel dentîi asalt, îl risipi, trecu sub sabie pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bizantinilor și să-l facă cu priință pentru turci, inamicii lor. Astfel se făcu că Mircea participă zelos cu armele în mână la oțăritele lupte de succesiune ale dinastiei osmane într-un sens dușmănesc bizantinilor. Baiazid Ilderim (Fulgerul), cu toată eroica sa vitejie, a fost espus ca toți oamenii nestatorniciei sorții, căci în bătălia de la Angora (20 iulie 1402) pierdu biruința cu libertatea împreună, învins de puternicul stăpânitor al mongolilor Timur-Lenk (Timur cel Șchiop, numit în genere Tamerlan) și muri curând
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de puterea spiritului universal, trebuie ca și slăbiciunea și impotența acestui stadiu, disproporțiunea lui față cu tipurile cele mari dramatice să iasă din ce în ce mai mult la lumină, și ridicarea la conștiință de arte să fie din ce în ce mai neapărată. Plângerea cumcă lipsesc naturi eroice, pline de putere și junețe, din cari poezia vieței să respire, cum am zice, din toți porii, trebuie așadar să amuțească înaintea legei spiritului lumei, care ordonă ca fiecare activitate spirituală să se regenereze din adâncurile conștiinței de sine, o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ar coincide Siguri de aprobarea lectorilor noștri, aducem aminte de atâtea creațiuni a artistelor Schroder și 360v Crelinger. Ce tipuri n-a creat cea dintâi, d. e. din Ioana de Montfaucon și din Medea lui Grillparzer! În cea dentîi o femeie eroică și pătrunsă cu pasiune de simțul demnități femeiești, în Medea vedeam în Schroder, spre a ne folosi de frumoasa espresiune a Rachelei, vedeam esaltațiunea mitologică forte ca acea a furiilor, înrudită elementelor. Și ce-a creat Crelinger din figurile tragediilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cea mai precaută poate să producă efectul just. E așadar a acestei direcțiuni ca artistul să se abandone aicea cu mult mai puțin unei inspirațiuni, pentru că vine-n pericolul de-a fi părăsit de măsura mijloacelor sale; pe când forțe naturali eroice permit și o abandonare mai ne-ngrijită la momentul creațiunei și la inspirațiunile intuițiunei poetice. Fiecare din aceste două direcțiuni își are așadar greutățile sale. Cea însemnată de noi ca cea întîi va cădea mult mai lesne în pericolul de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
preciziunei și a timbrului. Până și voci slabe și nemetalice vor putea să capete prin arte aceste efecte. Mai puțin se va putea înlocui lipsa tăriei intensive a tonului. Afecte oarecari, erupțiunile unor simțiri puternice, esundările cutremurătoare a unor naturi eroice, cari irumpând din acele naturi ne răpesc și pe noi cu ele, acestea nu vor putea fi reprezentate cu deplin adevăr poetic de voci în cari nu ar rezida această intensitate și tărie eroică. Deși intensitatea și energia tonului spiritual
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puternice, esundările cutremurătoare a unor naturi eroice, cari irumpând din acele naturi ne răpesc și pe noi cu ele, acestea nu vor putea fi reprezentate cu deplin adevăr poetic de voci în cari nu ar rezida această intensitate și tărie eroică. Deși intensitatea și energia tonului spiritual poate să înlocuiască până la un grad oarecare lipsa de tărie și de putere naturală a tonului, totuși triumfele cele mari a puterei tragice nu vor putea să le câștige ele singure. Artistul a cărui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]