1,916 matches
-
notează, la pagina 229 din The Literature of the Middle Ages188, că în această perioadă parodia devine de fapt "dependentă de recunoașterea instantanee a materialului supus parodierii. În special această tehnică s-a bucurat de succes în Evul Mediu, când erudiții preferau să cunoască un număr restrâns de cărți, dar bine decât multe, dar superficial". Problema citării este subtil rezolvată. Evidentele preluări din parodia sacra pierd teren în favoarea unor forme mascate în romanul animalier (Romanul vulpii, spre exemplu), al cărui protagonist
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
franceze intră, parodic, în literatura Spaniei, alături de ridiculizarea subiectului expus de Ariosto în poemul său eoi-comic. Prin urmare, nimic mai pe placul negației decât demonetizatul cavalerism, rămas, pentru cea mai mare parte a publicului, doar o convenție pură. De fapt, erudiții preiau tendința parodică din literatura populară, colportată, și atunci ca și în Antichitate, de rapsozi sau "poeți ambulanți", ori de "orbi cu chitara sau cu mandolina lor atârnată de gât, care trăiau din această meserie", cum scrie, la pagina 408
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
același mod în care o fac tomurile despre existențe eroice ieșite din comun cu o structură apropiată de basm de circulație populară, "venerabilului legislator care e vulgul"236. Prin urmare, trebuie să creeze cel puțin aparența unei normalități lipsite de erudiție, să nu-și încarce opera cu citate din autori sentențiali precum Aristotel, Platon și "toată liota filozofilor" (pe care de altfel îi parodiază, de multe ori chiar în timpul dialogurilor dintre Don Quijote și Sancho Panza), dar și să caute să se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Dulcineii din Toboso"), care va fi reluată pentru a dezvolta semnificații suplimentare în diferite momente ale textului. În privința atributelor livrești ale operei sale, Cervantes îi pasează responsabilitatea personajului principal care, suferind un proces de transformare subtilă, devine singurul vinovat de "erudiția" întâmplărilor prin care trece, ba mai mult, pe care le provoacă. Unicul responsabil pentru lumea imaginară "falsificând" realitatea. În bună măsură, aceasta e o realitate și ea "de grad secund", întrucât se raportează, la rândul său, la alte ficțiuni, deci
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pe care și le-au dobândit în timp a făcut ca originalul de la care au pornit să nu mai fie cunoscut de public și vag amintit în istoriile literare 244. Atât de puternic a fost impactul formației 245, talentului și erudiției unui Rabelais ori Cervantes asupra scrierii anonime de la care autorii au plecat, încât a modificat complet soarta operei (de circulație folclorică, în cazul scriitorului francez și cultă, în cazul scriitorului spaniol), deși aceasta a constituit una la început cea mai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
uneori, parodiind-o lipsit de orice malițiozitate, din simpla plăcere a jocului livresc. "El nu cunoaște nici o normă estetică; orice se potrivește cu orice. Realitatea cotidiană este împletită cu fantasticul cel mai neverosimil, cea mai grosolană snoavă este înțesată cu erudiție și ideile filozofico-morale izvorăsc din cuvinte și istorioare obscene"251. "Abstrăgătorul de chintesență" va deveni, în unele episoade, și personaj, de pildă în călătoria prin gura lui Pantagruel când se găsește în postura de martor al ciudatului microcosmos, menționând totodată
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
publică o dată cu apariția scrierilor urmuziene în literatura română sau denunțată în mișcările avangardiste din celelalte literaturi europene, se explică și prin acuta criză a subiectelor. Nemaiputând inventa nimic nou, romancierii sunt, în consecință, datori să recitească literatura și, în baza erudiției astfel dobândite, s-o reconstruiască, modelând vechile tipare sub titluri noi. O situație asemănătoare înregistrează și critica literară, și teoria acestui moment, întrucât, prin reprezentanți de seamă, ele se îndreaptă de asemenea în direcția recuperării, reinterpretării și valorificării pe cât posibil
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Bisericii, în vederea restabilirii unității doctrinare și pastorale, urmărea stabilizarea acesteia și consolidarea statului, prin exilarea elementelor ostile păcii romane. În secolul IV creștinismul depășea progresiv stadiul de religie tolerată ajungând religie de stat; activitatea literară teologică a Bisericii copleșea ireversibil erudiția păgână a vremii. Biserica secolelor IV-V s-a bucurat de opera unor genii autentice, a căror reflecție teologică deosebită le-a determinat proclamarea de Părinți ai Bisericii, în virtutea impulsului profund acordat culturii creștine, care a știut să asimileze unele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cunoștințe, scheme, capacități, informații, instrumente, norme, valori, atitudini, motivații, trăiri), drept condiții necesare, pentru transfer funcțional în rezolvarea situațiilor complexe practice. Dar competențele trebuie exersate, formate, antrenate, stimulate, perfecționate, de unde rolul educației în construcția lor prioritară, față de rolul anterior al erudiției, al volumului mare de informații însușit și reprodus, în situații simple de aplicare, de transfer sau de evaluare clasică. Încât acum trebuie rezolvat, după Ph. Perrenoud (2003), conflictul de priorități paradigmatice: cunoștințe sau competențe? Pentru că se justifică astfel rațiunea de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sunt și ele, domeniul său. Vom spune chiar că nu e posibil să profesezi sociologia fără să cunoști în profunzime trecutul. Una din căile cele mai nimerite pentru a înțelege societatea prezentă este să îi scrutăm geneza. Lucru care necesită erudiție. Cine spune Europa, sugerează o arie culturală, un teritoriu limitat, frontiere. Iar aceste frontiere sunt mișcătoare. Totul începe în bazinul mediteranean, Mare nostrum. Europa viitoare se identifică mai întâi cu Imperiul Roman, care înglobează și Grecia, leagănul creștinătății. Africa de Nord, Orientul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cotidian și care dovedesc, în același timp, curiozitate și interes pentru munca artizanilor sau artiștilor. Ceea ce nu poate decât să impresioneze favorabil vizitatorul, puțin familiarizat cu tehnici devenite astăzi ezoterice. Competiția școlară Cultura înaltei societăți nu se limitează la această erudiție de amatori de artă și de obișnuiți ai sălilor de licitație. Școala este un domeniu în care unele din aceste familii excelează. În parte și de nevoie, în ziua de azi: concurența în lumea afacerilor s-a întețit, iar mondializarea
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
invitat la Central European University cu diverse ocazii: să țină conferințe; să pregătim (24-26 mai 1998), alături de alții, un departament de "Culture Studies" care nu s-a mai făcut, deși proiectul era extrem de promițător, prilej cu care sănătoas-a doză de erudiție și conservatorism luminat-excentric a prietenului meu a contrabalansat eficient mult mai popularele poziții "multi-culti" ale unora dintre preopinenți; să inaugureze un ciclu de conferințe dedicate studiilor literare, pe care l-am numit, cunoscând și prețuirea lui Virgil pentru marele savant
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
a cumpăra "tot ce apare". La începutul anilor '90, vechiul public cultivat cumpăra chiar tot, încurajat de prețurile relativ mici și motivat de dorința de autoinstruire pentru a funcționa în noua ordine istorică. În realitate, cetățenia democratică activă nu presupune erudiție în domeniul conceptelor cardinale ale filozofiei politice. E vorba de cu totul altceva: instituții, proceduri, valori asumate, norme interiorizate etc. Așa s-a scăpat din vedere că există o infrastructură aproape industrială de producere, reproducere și disemin-are a ideilor sociale
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
operele majore. Patriotismul se transformă în festivitate și se măsoară în aportul la cultul personalității, nu și în literatură. Cronicile conțin adesea nume importante ale culturii europene și lucrări care influențează mentalitatea oamenilor, dar nu pentru a face paradă de erudiție, ci pentru a oferi teme de reflecție, titluri spre a fi consultate, modele de conduită. Emisiunile legitimează lecturi care nu pot pătrunde în România. Astfel ajung să fie cunoscute studiile unor străini cu renume internațional precum Raymond Aron, Jeanne Hersch
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ei; aproape 10 ani, Augustin a scris și a vorbit numai împotriva pelagienilor. Din această observație s-a inspirat și istoricul literar, preotul Ghenadie de Marsilia, care apreciază scrisul lui Augustin: „Augustin din Africa, episcopul cetății Hippo Regius, bărbat de erudiție divină și umană, vestit în lume, cu credință curată, cu viață neatinsă, a scris câte nu se pot afla. Cine s-ar putea lăuda că are toate câte a scris el, sau cine ar putea citi cu atâta zel cu
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
în lume, cu credință curată, cu viață neatinsă, a scris câte nu se pot afla. Cine s-ar putea lăuda că are toate câte a scris el, sau cine ar putea citi cu atâta zel cu cât a scris el?”. Erudiția lui teologică și profană a uimit nu numai veacul său, ci și vremea noastră. Numărul cărților lui a fost considerabil. În ultimul capitol al biografiei lui Augustin, Possidius ne dă unele amănunte impresionante despre dragostea marelui hipponez de cărți și
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cu mărturisirile nenumăratelor lucruri din zestrea muzeului, iar muzeul dă temeinicie adeveritoare că tot ce au prins ,,Dăinuirile...“ sînt oglindiri ale unor fapte petrecute pe viu. Greșește cine desparte muzeul de cartea noastră “. (în carte sunt multe pagini de mare erudiție, precum sînt multe care vădesc real talent literar. Plină de farmec este polemica, necontenită, neobosită, mereu proaspătă, purtată cu grăbiți autori de dicționare, etnografi, cu istorici, cu scriitori. Unii sînt dojeniți, alții sînt certați. Ar fi interesant: se continuă polemica
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
va putea fi la înălțimea lui Castor, de a scrie o lucrare așa de importantă și de sfântă, pentru că problemele monahale nu sunt lucruri de exprimat în cuvinte, ci de trăire. b) Cassian observă că personalități vestite prin viața și erudiția lor au scris deja în acest domeniu și cuvântul său, prin comparație, nu va fi decât o mică picătură. c) De asemeni, el precizează că nu se va ocupa de aspectele miraculoase din viața monahilor, ci va înfățișa în descrierea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
după aceea în Apus. Dionisie Smeritul, alăturându-i-se lui Ioan Cassian reprezintă expresia anticipativă a continuității poporului român însuși, care, deși ortodox, vorbește o limbă neolatină, moștenind astfel și credința și limba celor amintiți mai sus. 2. Model de erudiție și trăire spirituală Lucrarea lui Cassiodorus De institutione divinarum et humanarum litterarum (seu lectionem) - Despre metoda artelor divine și umane (sau a celor ce se citesc) a fost concepută ca un manual destinat să-i ajute pe monahii creștini în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
astronomia. Prima grupă a numit-o trivium, iar pe cealaltă, quadrivium. Această „programă” de studiu a avut parte de o carieră strălucită în sistemul de învățământ al evului mediu european. Conform acestei „programe”, Cassiodorus îl dă drept strălucit exemplu de erudiție, ținută spirituală, înțelepciune și spirit activ pe bunul său amic Dionisie Exiguul. Amiciția celor doi s-a bazat pe o stimă intelectuală reciprocă. Cassiodorus precizează că eruditul său amic, „Sfântul bărbat” Dionisie, a predicat mulți ani în biserică și, apoi
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
între autori, opere și cititori, o unitate a gustului care implică ideea concordanței între scopurile artei și scopurile receptorilor săi. Aceasta se datorează și faptului că literatura clasică este una a elitelor, adresându-se unui public restrâns, dar dificil, datorită erudiției și spiritului critic accentuat. În acest punct al construcției clasice se află, de fapt, secretul miracolului său în viziunea lui Henri Peyre, care sugera totodată că aceasta este și sursa unicității clasicismului francez, a formulei sale irepetabile.25 Prin ruptura
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
talentului. De aceea creatorul este un homo faber, un meșteșugar care își cizelează în continuu opera, care se autocizelează având ca instrumente de bază principiile estetice desprinse din experiența trecutului. Cu alte cuvinte, geniul de sine stătător, fără reguli, fără erudiție și fără efort nu poate duce la crearea unor capodopere. Este, de fapt, maniera apolinică de a privi existența și, implicit, creația ca un rezultat al organizării raționale, al planificării detaliate și al ordonării atente. I.2.3. Boileau Cel
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
principiilor clasice, a vizat o așa-numită "dispută a inscripțiilor" (la querelle des inscriptions) desfășurată între 1676-1677 și având ca măr al discordiei limba folosită pentru inscripționarea monumentelor ridicate în cinstea regelui. Alegerea trebuia făcută între latină venerabilă, simbol al erudiției și stabilității și franceza instrument al noului, al spiritului național. Opțiunea finală a înclinat balanța în favoarea limbii franceze a cărei excelență nu mai putea fi pusă la îndoială, marcând astfel o primă victorie a Modernilor și a spiritului veacului. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
care Modernii și-au publicat scrierile se numea Le Mercure Galant, sugerând prin titlu ideea de mondenitate, de galanterie, saloanele pariziene fiind însuflețite la acea vreme de o reînvigorare a spiritului prețiozității. Privită sub acest aspect, Disputa pare să opună erudiției și venerabilității marilor clasici, superficialitatea și îndrăzneala unor "oameni de lume". Însă nu este întocmai așa și acest schematism, ca oricare altul de felul său, nu poate decât să dăuneze prin crearea unor prejudecăți. Această dispută, fiind una de natură
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
și la Fontenelle: "Nimic nu a împiedicat mai mult progresul și nu a limitat mai mult gândirea ca admirația noastră excesivă pentru antici."66 Se face critica principiului autorității, dorindu-se eliberarea de servitudinea scolastică. În acest sens, conceptul de erudiție este redefinit, presupunând o acumulare a informațiilor, nu prin studiul lui Aristotel, Hipocrate sau Ptolemeu, așadar nu prin preluarea noțiunilor, ci prin descoperirea lor, în manieră directă, prin studiul nemijlocit al naturii. Nu mai e vorba de "a părea savant
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]