6,312 matches
-
Îți doresc din toată inima sănătate deplină cu noi sporuri la lucru. Al d[umi]tale cu sentimente de caldă prietenie, Liviu Rusu Note Originalele acestor scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Dumitru Micu - Estetica dinamică în Contemporanul, nr. 21 (1384), vineri, 18 mai 1973, p. 3, col. 2-6, jos. [Eseu asupra creației artistice]. 2. Liviu Rusu - Dicționarul de estetică generală. Puncte de vedere în Luceafărul, 15, nr. 47 (551), sâmbătă, 18 noiembrie 1972, p.
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
acestor scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Dumitru Micu - Estetica dinamică în Contemporanul, nr. 21 (1384), vineri, 18 mai 1973, p. 3, col. 2-6, jos. [Eseu asupra creației artistice]. 2. Liviu Rusu - Dicționarul de estetică generală. Puncte de vedere în Luceafărul, 15, nr. 47 (551), sâmbătă, 18 noiembrie 1972, p. 6 și Note despre Dicționarul de estetică generală în Luceafărul, 16, nr. 2 (559), sâmbătă, 13 ianuarie 1973, p. 3, col. 4-5. 3. Virgil Teodorescu
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
vineri, 18 mai 1973, p. 3, col. 2-6, jos. [Eseu asupra creației artistice]. 2. Liviu Rusu - Dicționarul de estetică generală. Puncte de vedere în Luceafărul, 15, nr. 47 (551), sâmbătă, 18 noiembrie 1972, p. 6 și Note despre Dicționarul de estetică generală în Luceafărul, 16, nr. 2 (559), sâmbătă, 13 ianuarie 1973, p. 3, col. 4-5. 3. Virgil Teodorescu (1909-1988), poet, prozator, eseist și traducător. A condus revista Luceafărul în perioada 1972-1974. 4. Liviu Rusu - Contradicția lui Maiorescu, [I-II] în
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
al fugii sale de acasă. Această perspectivă desprinsă parcă dintr-un filtru origenian al „lecturii” universului, sprijinită pe generozitatea viziunii pencilensiene și îmbogățită mai târziu cu lecturi din Dostoievski, va face carieră în câteva dintre textele - unele postume - reprezentative pentru estetica „ultimului” Steinhardt: Secretul „Scrisorii pierdute”, unde respinge teza unei lumi „infernale” la Caragiale în favoarea unei viziuni exaltate și care pleacă de la teoria „machiavelismului relativ” ca să ajungă apoi la apologia creștină a împăcării și a iertării, virtuți specifice unei lumi „paradiziace
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
sau de detalii care adesea pot părea futile și la care autorul renunță uneori doar pentru a îngădui personajului narator să deschidă anumite paranteze eseistice sau să facă o descriere. Acest „minimalism” cinematografic nu are de-a face, bineînțeles, cu estetica „Noului Val” al cinematografiei românești, dar este o tehnică literară autenticistă, de ale cărei avataruri s-ar putea crede, conform unei viziuni recuperatoare, că postmodernismul nu ar fi deloc străin. Această viziune asupra lumii, detașat superficială, nicidecum pesimistă (cum vom
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
comparatist și estetician, Liviu Rusu (1901-1985) a fost și un pasionat epistolograf. A scris un impresionant număr de epistole confraților și prietenilor din țară și, desigur, din străinătate, unde și-a desăvârșit studiile și unde a obținut un doctorat în estetică. În mărturiile, interviurile și confesiunile unora dintre contemporanii săi se evocă aspecte ale personalității cărturarului de la Cluj. Era de o perfectă onestitate intelectuală și morală, riguros în tot ceea ce întreprindea, știa multă, foarte multă carte; om de catedră, de o
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
mijloacelor dramatice”, să „trudească pe toate problemele de teatru românesc“, mijlocind „exprimarea scenică a sufletului românesc”. Iar la pagina 178 se menționează fără echivoc: La Sibiu și-a reluat activitatea Teatrul Studențesc ce fusese înființat la Cluj pe lângă Seminarul de Estetică, din inițiativa profesorului Liviu Rusu; s-au reprezentat „O scrisoare pierdută” și „Heidelbergul de altădată”.
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
venit să umple un gol în studiile literare românești. De la manualul-sinteză al lui Paul Cornea din 1988, nimeni nu s-a mai încumetat sau n-a mai fost atras în mod sistematic de o perspectivă critică orientată spre cititor: „Ignorarea esteticii răspunsului cititorului se explică atât prin atașarea acesteia de o formă de libertate a exprimării - și adoptarea tăcerii devine, în acest caz, simptomatică -, cât și printr-o utopică orientare estetizantă specializată în «realitatea textului» și în cea «auctorială», ignorând- o
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
virtualului, pentru că volumul reușește să se ridice doar în mică măsură la nivelul orizontului problematic promis. Și asta nu din cauza superficialității sau a lipsei de susținere bibliografică, deficite răspândite în cadrul celei mai tinere generații de critici. Dimpotrivă. Digresiunile teoretice în estetica receptării, cu diferitele ei etape și subetape, precum și reconstrucția dosarului critic al scriitorilor români, dovedesc că Ioan Fărmuș are deja vocația cercetării obediente și temeinice. Măcar din punctul de vedere al referințelor, e corect să plasezi Privind înapoi, cititorul în
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
autorul Proust, cum ar fi cele de alchimie, de magia cuvintelor sau de simbolismul catedralelor, ilustrează că omul Proust era preocupat de ocultism. Preocuparea ar putea justifica sentimentul religios difuz, cu poziționarea omului Proust între o hermeneutică atee și o estetică a credinței, interesat fiind mai mult de simbolul care a edificat credința, decât de credința care a edificat simbolul. De exemplu, este notorie preocuparea romancierului pentru estetica și simbolismul catedralelor, în care Emanuel Bibescu era nu doar un cunoscător, ci
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
sentimentul religios difuz, cu poziționarea omului Proust între o hermeneutică atee și o estetică a credinței, interesat fiind mai mult de simbolul care a edificat credința, decât de credința care a edificat simbolul. De exemplu, este notorie preocuparea romancierului pentru estetica și simbolismul catedralelor, în care Emanuel Bibescu era nu doar un cunoscător, ci un adevărat erudit, cei doi făcând împreună un pelerinaj intelectual la catedralele din Chartres, Tours, Bourges, Rouen etc. Aici, spune Proust, „universul a recăpătat dintrodată în ochii
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
jud. Prahova - m. 7 iunie 2011, Paris) s-a impus în literatura română ca un excelent diagnostician, relevând cu fermitate, în cronicile, foiletoanele, recenziile și notele de lectură valoarea sau nonvaloarea unor creații aparținând epocii, liricii, dramaturgiei sau criticii și esteticii literare. Cărțile sale, cu titluri semnificative, cuprind, conform unor criterii demne de reținut, o veritabilă radiografie a fenomenului literar contemporan, în care intuițiile critice și disocierile analitice coexistă într-o perfectă concordanță. Perceput, inițial, ca un foiletonist, Mircea Iorgulescu, după
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
și dumitale prin poștă. Îmi spuneai odată ceva de Vianu. Să-l vezi aci, trăgându-l la față pe A.D. Xenopol și făcându-l părintele ideilor naționaliste ale lui Iorga. Candrea de o parte, cu folclorul, Vianu, de alta, cu estetica: ce ne mai rămâne nouă? Să ne înfățișăm la judecată, înaintea lor. Sunt aproape singur acasă. Nu m-am dus cu serviciile și Ministerul, care sunt la Pucioasa. Băieții mei sunt, unul pilot, și altul soldat încazarmat, tot la aviație
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
pământ. Ion Caraion era de asemenea o prezență distinsă. Îi păstrez scrisorile, scria frumos, ordonat dar tremurat, Îl dobora ciroza contractată În minele de plumb de la Baia Sprie din timpul detenției politice. La urmă a venit Titu Popescu, doctor În estetică, jurnalist si scriitor de-adevărat. A fost de o mare finețe și niciodată nu m-a luat de urechi pentru toate greșelile mele, le corecta și zicea: bine, Dumitre, scrie, scrie. În decembrie 1989 toți s-au urcat cu steagul
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
notițe și 74 de articole de sinteză. Ușor de manevrat și plăcut la răsfoit, el cîntărește doar 2,21 Kg și costă doar 89 de euro. Selecția ilustrațiilor constituie în sine, prin diversitatea și reprezentativitatea imaginilor alese, o istorie a esteticii cărții pentru copii, începînd cu Vechiul Regim și pînă astăzi. După cum mărturisesc în Cuvîntul lor înainte cei doi coordonatori, dicționarul, subintitulat Literatura pentru copii și tineret în Franța este centrat pe literatura franceză, dar nu se limitează la ea, incluzînd
Fabuloasele cărți dedicate literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2991_a_4316]
-
i-a descoperit și publicat în revistele din Iași, precum Viața Românească, Însemnări literare și, desigur, Însemnări ieșene. După lectura atentă a manuscriselor încredințate de Alice Călugăru, Lucia Mantu, Profira Sadoveanu, Otilia Cazimir și Sandra Cotovu, poetul și profesorul de estetică literară George Topîrceanu elabora epistole convingătoare privind modul de a scrie poezie sau proză. Un fapt cu totul revelator îl constituie cele peste cincizeci de epistole trimise prozatoarei Constanța Cotovu (1898-1987), în care întâlnim prețioase lecții de stil, de compoziție
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
Solomon Marcus Până în anii '60 ai secolului trecut, despre Pius Servien se scrisese la noi foarte puțin iar despre faptul că, prin personalitatea sa, românii dăduseră lumii pe unul dintre fondatorii esteticii matematice (ceilalți fiind G. D. Birkhoff și Matila C. Ghyka, acesta din urmă de asemenea român) nu se aflase încă la București. Fiu al astronomului român Nicolae Coculescu (fondator al Observatorului astronomic din București, autor al unor importante rezultate de
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
atenția. În 1946, când Simion Stoilow, ambasadorul țării noastre la Paris, l-a întrebat pe Servien dacă n-ar dori să se întoarcă în țară, acesta a acceptat, cu condiția de a i se asigura un post de profesor de estetică la Universitatea din București. Nu cunosc continuarea, dar Servien nu a mai revenit în România. La opera lui Servien s-au referit în mod elogios un estetician ca B. Croce, un poet ca Paul Valéry, un fizician ca Dirac. Multe
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
un trecut îndepărtat, dar acum ne aflăm pe o altă treaptă a ei. Reținând aici numai opera sa estetică (lăsând deci deoparte pe aceea de filosof al științei, de eseist și de poet), vom menționa propunerea sa de a defini estetica drept disciplina care are ca obiect limbajul liric și ca metalimbaj limbajul științific. Pentru ca această definiție să devină o-perațională și fecundă, două probleme prealabile trebuie rezolvate: a) fundamentarea riguroasă a distincției dintre limbajul științific și cel liric și b) demonstrarea
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
pe o altă buclă a spiralei, atitudinea estetică a secolului al XV-lea italian și german (Piero della Francesca și Albrecht Dürer sunt semnificativi în această privință), iar în raport cu secolul al XX-lea, se află într-o relație strânsă cu estetica numerică a lui Birkhoff, cu estetica aritmetică a lui Ghyka, cu estetica informațională a lui Bense și Moles și cu estetica generativă de inspirație chomskiană (cum am practicat-o, împreună cu alți colegi, în Sémiotique formelle du folklore (Klincksieck, Paris, 1978
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
atitudinea estetică a secolului al XV-lea italian și german (Piero della Francesca și Albrecht Dürer sunt semnificativi în această privință), iar în raport cu secolul al XX-lea, se află într-o relație strânsă cu estetica numerică a lui Birkhoff, cu estetica aritmetică a lui Ghyka, cu estetica informațională a lui Bense și Moles și cu estetica generativă de inspirație chomskiană (cum am practicat-o, împreună cu alți colegi, în Sémiotique formelle du folklore (Klincksieck, Paris, 1978), acestea două din urmă fiind ulterioare
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
-lea italian și german (Piero della Francesca și Albrecht Dürer sunt semnificativi în această privință), iar în raport cu secolul al XX-lea, se află într-o relație strânsă cu estetica numerică a lui Birkhoff, cu estetica aritmetică a lui Ghyka, cu estetica informațională a lui Bense și Moles și cu estetica generativă de inspirație chomskiană (cum am practicat-o, împreună cu alți colegi, în Sémiotique formelle du folklore (Klincksieck, Paris, 1978), acestea două din urmă fiind ulterioare lui Servien. Punctul de vedere generativ
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
Dürer sunt semnificativi în această privință), iar în raport cu secolul al XX-lea, se află într-o relație strânsă cu estetica numerică a lui Birkhoff, cu estetica aritmetică a lui Ghyka, cu estetica informațională a lui Bense și Moles și cu estetica generativă de inspirație chomskiană (cum am practicat-o, împreună cu alți colegi, în Sémiotique formelle du folklore (Klincksieck, Paris, 1978), acestea două din urmă fiind ulterioare lui Servien. Punctul de vedere generativ a fost aplicat în teatru în numărul dublu din
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
sale. Cu vreo 35 de ani în urmă, o italiancă, Mariella Foletto, i-a dedicat lui Servien o teză de doctorat, la Universitatea din Torino. Abia în 1975 a apărut o versiune românească a unei părți din opera lui Servien: Estetica publicată la Paris, în 1953. Dicționarele îl ignoră sau îl subapreciază. Dar chiar așa, indirect, unele dintre ideile sale au triumfat. Desigur, față de multiplele ipostaze ale poeticului, apărute în ultimul secol, a devenit tot mai problematică posibilitatea de a-i
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
scai de renunțări ca niște diminutive de un om mare bine scăldat în seriozitatea zilelor de lucru vezi bătături vezi pe aici am cărat găleți cu mortar deși șiroiam de metafizică deși habar nu aveam de rezistența materialului uman la estetică vezi acolo am învățat copii avocaților să facă din ziare extratereștri avioane și solnițe deși încă eram plin de pământ natal mai încolo unui bătrân parapsiholog îi schimb scutecele deși un critic amic scria că eu descopăr realitatea prin scris
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]