18,112 matches
-
mesaj ce emană de la emițător către destinatar, fără să implice vreo intenție artistic declarată, în sensul operei literare. Particularitățile acestui gen de scrisori par să fie naturalețea, spontaneitatea, și sinceritatea.Aceasta din urmă este condiția sine qua non generând valoarea estetică a scrisorii și comentată de Camil Petrescu, scriitorul care a teoretizat scrisul anticalofil și care a prețuit entuziast documentele nealterate prin imixtiunea “ stilizării“.( Amintirile colonelului Locusteanu). Un tip aparte de scriitor este epistolierul care nu are în vedere un public
GENUL EPISTOLAR CA LITERATURĂ POST-FESTUM E PE CALE DE DISPARIŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Genul_epistolar_ca_literatura_post_fest_al_florin_tene_1335592838.html [Corola-blog/BlogPost/359148_a_360477]
-
rând, limbaj de la Saussure până în prezent, eu spun că este o vibrație a eului, o muzică a sufletului, este un system de semen. În cadrul semioticii, poezia ocupă un un loc aparte.Pentru semiotică, spune J. Kristeva, poezia nu există. Valorizările estetice poezia este considerată o practică semnificantă, asemenea discursului științific sau presei de scandal ( vezi: Mihai Gălățanu și epigonii săi), deosebindu-se- totuși- de acestea prin faptul că permite o mai clară sesizare a procesului produceriii de sens. Devalorizarea conceptului de Poezie
POEZIA SAU CEREMONIA TEXTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_sau_ceremonia_textului_al_florin_tene_1354263734.html [Corola-blog/BlogPost/359404_a_360733]
-
Ediția nr. 888 din 06 iunie 2013 Toate Articolele Autorului MARTOR AUTENTIC Pe scena vieții oricând prezent, Fără să fiu vreun tip excentric, La ce s-a petrecut am fost atent. Fiind mereu un martor autentic. Nu sunt vreun frumos estetic, Mi-m trăit viața foarte frenetic, Chiar îmbrăcat mai mult sintetic, Fiind mereu un martor autentic. Am luptat continuu să fiu puternic, Nu am rămas deloc închis ermetic! Am pătruns adânc prin întuneric, Fiind mereu un martor autentic. Referință Bibliografică
MARTOR AUTENTIC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 by http://confluente.ro/Martor_autentic_mihai_leonte_1370505761.html [Corola-blog/BlogPost/346263_a_347592]
-
vin de fapt prea târziu. Ar trebui poate să survină din vreme, dar atunci ele ar fi insesizabile. Ca ființă în timp, individul este permanent pus în întârziere de trecerea timpului. Se poate spune că două sunt elementele de expresivitate estetică care fixează spiritul într-un timp mai îngăduitor, mai răbdător, mai îndurător, într-un timp al resemnării și întoarcerii la sine prin rememorare: a) convingerea că lumea are un sens și b) recunoașterea semnelor că viața individuală are un sfârșit
GABRIEL CHIFU: Sensul vieţii şi spectrul morţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-sensul-vietii-si-spectrul-mortii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339569_a_340898]
-
ca ființă ce a ajuns la sens. În periplul prin istoria personală, eul auctorial reține expresivități existențiale, evenimente ce i-au marcat viața ajunsă la sens. Pe fond, chiar întâmplările, imaginile reținute dau sensul vieții. A doua sursă de energie estetică a cărții o reprezintă ideea morții. Spiritul creator își retrăiește viața, prin elementele ei esențiale, din perspectiva morții. Timpul induce un „declin fără întoarcere”, iar spiritul face experiența „intrării în inimă” a fricii de moarte. Cu toate acestea, subiectul gânditor
GABRIEL CHIFU: Sensul vieţii şi spectrul morţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-sensul-vietii-si-spectrul-mortii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339569_a_340898]
-
Singura salvare personală rămâne o operă „nepieritoare” și mântuirea personală prin credința în Dumnezeu. „Fragmente din năstrușnica istorie a lumii” este o carte fascinantă din cel puțin două puncte de vedere. Mai întâi, atrage irezistibil prin delicatețea cu care transvazează estetic două experiențe cu care orice gândire ajunge să se confrunte la un moment dat: sensul vieții și spectrul morții. În al doilea rând, captivează prin eleganța și suplețea relatării-povestire cu care se rețin rememorativ imagini-reper, constând în fapte și întâmplări
GABRIEL CHIFU: Sensul vieţii şi spectrul morţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-sensul-vietii-si-spectrul-mortii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339569_a_340898]
-
în renumita Bibliotecă Bodleiană a Universității din Oxford și expus ca piesă importantă. În studiul său Sorin Ullea constată că Tetraevaghelul a fost doar admirat dar nestudiat de înaintași, apreciat doar ca realizare artistică fără analizarea din punct de vedere estetic nici a celor patru imagini ale evangheliștilor, pomenite doar prin simple descrieri iconografice sau aprecieri stilistice cu caracter general, și nici punerea în pagină a textului. Nu a fost inclus nici în istoria picturii moldovenești ci menționat doar în capitole
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
după o aprofundată documentare, publică Gavril Uric. Studiu paleografic, dovedindu-l nu numai un mare artist ci și un om de aleasă cultură, un bibliofil ce studiase la Constantinopol scrierile bizantine, scrieri din care a ieșit și alfabetul chirilic. Rafinamentul estetic al frontispiciilor sale precum și ornamentația primei litere cu care începe fiecare Evanghelie dar și textul deosebit de elaborat - așa-numita scriere uncială de lux în care literele sunt „desenate”; efortul de rafinare și reproporționare; înălțimea literelor, cu mici inovații; eleganța liniilor
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
arhitecturii, revelația imaterialului prin material realizată mai întâi în arhitectură” și numai apoi în pictură. L-a preocupat și pictura românească din Transilvania dedicându-i între 1973 și 1984 o parte din timp. De la început a fost impresionat de viziunea estetică comună a picturilor de la Ribița, Crișcior, Leșnic și parțial Strei, picturi executate în jurul anilor 1400 în perioada paleologă a artei bizantine. Uimitor însă, picturile din cele patru biserici hunedorene nu aparțin esteticii paleologe contemporane ci clar celei comnene din secolul
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
e cea mai valoroasă și originală din întreaga istorie a picturii bizantine pentru că a pus cel mai bine în valoare elementul specific gândirii bizantine: prin material la revelația imaterialului, adică a transcendentalului. Este ceea ce exprimă întocmai - după o amănunțită comparație estetică cu cele mai valoroase reprezentări bizantine comnene - și picturile celor patru monumente românești și mai ales imaginile arhanghelilor Gavriil și Mihail din pictura de la Ribița, adică felul în care „gramatica stilistică a faciesului” bazată pe „importanța suverană a liniei în
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
e chiar prezenta carte în care un document politic de importanță crucială și unicul până acum pentru dovedirea axiomatică a continuității românești la nordul Dunării nu l-am descoperit prin documente din domeniul istoriei politice ci prin exegeze teologice și estetice.” (p.143). Din cauza cercetărilor numai în domenii izolate, fără legătură cu întregul, nu dispunem de „analize de sinteză”, idee reluată mai precizat în interviul din 2002 „Omul cu scara”, pomenit mai înainte. La întrebarea pusă de ziarista Claudia Tița: „La
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
adolescență, am fost foarte surprins să aflu că Schiller definea poezia drept joc. Mirela-Ioana BORCHIN: Dacă Samsara și Nirvana sunt concepte artistice și existențiale, avatarurile sunt, mai întâi, existențiale și apoi transfigurate artistic, în acest mod original și foarte izbutit estetic. Ați spus la Lugoj că avatarurile nu sunt teme poetice. De ce n-ar fi? Ca orice altă temă... Eugen DORCESCU: Teme sunt pentru cine citește, nu pentru mine. Eu am scris, nu am tratat o temă, sau mai multe. Tot
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mirela_ioana_borchin_1473749519.html [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
concretă, determinată empiric. Cu un an și ceva în urmă, în criza existențială prin care treceam, după ce Olimpia-Octavia s-a eliberat, nădăjduiesc, de Samsara, nu-mi era mie gândul la creație, la poezie, la imagini, la abateri stilistice, la invenții estetice. Trăiam, și atât. Cu o zdrobitoare intensitate. Ei bine, atunci s-a impus Litovoi. Mai real decât eram eu însumi. Mirela-Ioana BORCHIN: Singurul avatar care apare în poezia Domniei Voastre cu numele... Eugen DORCESCU: Nu am nicio îndoială că, artisticește
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mirela_ioana_borchin_1473749519.html [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
Acasa > Cultural > Vizual > DAN CARAGEA - FRUMUSEȚE ȘI FARMEC Autor: Dan Caragea Publicat în: Ediția nr. 951 din 08 august 2013 Toate Articolele Autorului Așa cum am mai spus, perceperea corpului natural sau transfigurat implică o judecată estetică îngemănată cu o tresărire erotică, adică o fuziune între cognitiv și afectiv. Frumusețea admite treptele comparației și superlativul, se poate ridica la sublim, poate fi concepută ca intangibilă. Ca și în basme, academiștii au postulat-o ca „de neatins”, închisă
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_frumusete_si_f_dan_caragea_1375954375.html [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
feminin însă, cel care coboară din zeițele Antichității greco-romane și din cultul Mariei Magdalena, și-a expus, din Renaștere, frumusețea ca geometrie desăvârșită a formelor, dar și ca ispită. Soția artistului, dar și femeia de stradă au întruchipat un ideal estetic pe care și astăzi îl căutăm printre trecătoarele pe care le alegem ca modele. Este profund adevărat că frumusețea umană deșteaptă dorința înainte de a stârni sentimentul iubirii. Dorința de posesie, mai arhaică, trece înaintea elaborărilor eroticii galante. Ba mai mult
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_frumusete_si_f_dan_caragea_1375954375.html [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
privirea unei ființe frumoase care se uită la noi așa cum o fac „Fata cu cercel de perlă”, a lui Vermeer, sau „Marea odaliscă”, a lui Ingres? Iată ce spune Freud: „Un singur lucru pare sigur și anume acela că emoția estetică provine din sfera senzațiilor sexuale. Ea ar fi un fel de tendință inhibată în ceea ce privește scopul. La origine, «frumusețea» și «farmecul» sunt atribute ale obiectului sexual. Este cazul să observăm că organele genitale, a căror vedere este întotdeauna excitantă, nu sunt
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_frumusete_si_f_dan_caragea_1375954375.html [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
Adonis. Femeia apare artistic mai târziu, expunându-și sânii, brațele, coapsele, fesele, tălpile, cu vulva mereu „ferecată” și aproape fără pilozitate genitală. În schimb, părul îi evocă sexualitatea („semn secundar”), ca și privirea directă sau zâmbetul seducător. „Frumusețea” și „farmecul”, estetica și erotica derivă din obiectul artistic sexualizat. Nu este decât o chestiune de camuflare a părților tabuizate. Dar iată că atunci când G. Courbet pictează „Originea lumii” devine evident pentru toți că excitația derivă, indiscutabil, din primar și că sexul va
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_frumusete_si_f_dan_caragea_1375954375.html [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
corpul se estetizează și erotizează în funcție nu neapărat de o anume persoană, deși raportul cu Celălalt este inextricabil, ci de ceea ce se presupune despre dorința colectivă. La fel ca și în artă, dincolo de alegerea modelului „frumos”, artistul îi sporește esteticul, diminuând, eventual, prin subtilități de tratament, seducția, dacă creatorii nu optează cumva pentru tratamente hipersexualizate ale obiectului. În plus, fotomemoriile trupurilor văzute permanent în jurnale, reviste, expoziții, albume, la televiziune, pe Internet conduc la o inflație galopantă a imaginarului, fără ca
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_frumusete_si_f_dan_caragea_1375954375.html [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
Cârtita de mansarda, Casa de editură Max Blecher un cristian, Morții mă-tii, Casa de Pariuri Literare Anatol Grosu, Epistola din Filipeni, Casa de editură Max Blecher Mihai Iovănel, Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică, Cartea Românească Claudiu Turcuș, Estetică lui Norman Manea, Cartea Românească Delia Ungureanu, Poetica Apocalipsei, Ed. Universității din București TEATRU Radu F. Alexandru, Teatru 7, Cartea Românească Clelia Ifrim, Copiii Casei Regale, Tracus Arte Eugen Șerbănescu, A doua scrisoare pierdută sau Trenul togolez nu oprește la
A ÎNCEPUT ÎNSCRIEREA CĂRŢILOR 2013 PENTRU PREMIILE UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mm_news_a_inceput_inscriere_mihai_marin_1390402422.html [Corola-blog/BlogPost/347538_a_348867]
-
esențialul operei teologice a teologului-scriitor Nichifor Crainic. În intervalul ianuarie 1932 - decembrie 1933 înființează și conduce ziarul independent Calendarul. Pe fundalul sumbru al crizei economice și sociale a acestor ani Crainic își deplasează tot mai mult publicistica de pe religios și estetic pe politica militantă. Este perioada apropierii de Codreanu și de legionari, al căror mentor spiritual s-ar fi dorit (aceștia i-l vor prefera însă pe Nae Ionescu); a se vedea eseul „Tineretul și creștinismul” din numărul Gândirii din luna
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
fi religie, arta poate pregăti sufletele pentru religie prin creațiile geniilor artistice (gen Dante, Milton, Eminescu, Dostoievski), ale căror opere dobândesc un statut profetic. În anii dictaturii regale - 1938-1940 - Nichifor Crainic revine în eseurile publicate în paginile Gândirii la temele estetice și teologice, gen „Copilărie și sfințenie” sau „Rugăciunea lui Iisus” în anul 1938 sau „R.M. Rilke” în anul 1939. Alături de capitole din viitoarea Nostalgia paradisului, Crainic se înscrie și cu poezii și articole în sensul cultului personalității lui Carol II
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Căminului Cultural din Movila Miresii, s-a desfășurat cea de-a VIII-a ediție a Concursului județean de pictură Culorile Bărăganului. Școala Gimnazială Movila Miresii, organizatoarea acestei activități extracurriculare, promovează arta plastică în rândul elevilor ca o modalitate de educație estetică. Un exemplu concludent este Bianca Pârlog, fostă elevă a școlii movilene, premiată în multe țări ale lumii pentru lucrările sale de artă originale, impresionante prin modul exploziv și haotic de exprimare. Comisia de organizare a acestui concurs a avut următoarea
EDIŢIA A VIII-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1464469483.html [Corola-blog/BlogPost/354542_a_355871]
-
urmat de volumele „Potcoave de catifea” (2001) și „Singurătatea nisipului” (2004), toate la Editura Zedax, Focșani. Publică eseuri, proză scurtă poezii în „Jurnalul de Vrancea”, „Gazeta vrânceană”, „Salonul literar”, „Pagini medicale bârlădene” și „Oglinda literară”, demonstrând o 6 vie preocupare estetică. Din anul 2000 este secretar de redacție la „Oglinda literară”, folosind experiența căpătată anterior la „Jurnalul de Vrancea”. În aceeași perioadă frecventează Cenaclul „Salonul literar” și este membru fondator al Cenaclului „Duiliu Zamfirescu”, ambele din Focșani. A fost remarcată de
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1427286129.html [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
unele dintre infinitele posibilități. Începutul anulează infinitatea și amprentează concretul. În particular, „Ieudul fără ieșire” este genul proxim al liricii lui Ioan Es. Pop. Ca orice mare poet, Ioan Es. Pop scrie nu o carte, ci o operă. Originalitatea, valoarea estetică și expresivitatea se raportează la o situație poetică fundamentală. Acesta este cadrul în care îl recunoaștem pe Ioan Es. Pop. Este situația lirică fundamentală de până la „Unelte de dormit”. Ontologia acestei poezii are puține elemente: ființe, stări, conexiuni, relații, evenimente
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
naturalețea, autenticitatea și firescul exprimării poetice. Ele alcătuiesc fundamentul credibilității lirice. Valoarea vine din ușurința cu care se percepe autenticitatea. Nimic nu apare forțat sau artificial. Linia se poate profila ca un exercițiu, ca o lecție și ca o bucurie estetică. Expresivitatea este generată de utilizarea unui limbaj ce nu caută dinadins noutatea. Dintre formele noutății nu se mizează pe șoc sau senzațional ca forme hard. Noutatea în lirica lui Ioan Es. Pop este de tip soft: surpriza și diferența. Unghia
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]