2,011 matches
-
al comunicării (și al comunității umane).” (L´Œil vivant) Astfel, Starobinski vede În privire, “mai puțin facultatea de a culege imagini, cât pe aceea de a stabili relații”. Starobinski xplică alegerea privirii ca mediator Între conștiință și obiect prin chiar etimologia cuvântului fr. regard “a cărui rădăcină nu desemnează la obârșie actul de a vedea, ci mai degrabă așteptarea, grija, supravegherea (la garde), menajamentul (l´égard), ocrotirea (la sauvegarde), afectate de această insistență pe care o exprimă prefixul dublării sau al
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
prospettive meridionali" (Roma) 1, nr. 4-5, agosto - settembre, 1955, pp. 31-37. 1956 L'opposizione sotto Augusto e la datazione del "Saggio sul Sublime", in Studii in onore di Aristide Calderini e Roberto Paribeni, I, Milano-Varese, 1956, pp. 157-185. Intorno all' etimologia dei termini μέλιςςα ε ρJαψωδός, "Annali della Facolta di Lettere e Filosofia dell' Universita di Bari" 3, 1956, pp. 81-92. La Bibblia nella Roma augustea?, "Orbis" (Louvain) 5, nr. 2, 1956, pp. 468-477. Intorno alla lingua latina, "Clizia" (bari), 2
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
preocuparea lui S. de a desluși temeiurile și sensul demersului estetic. Între altele, el „orchestrează” un amplu eseu cu variațiuni pe această temă - „Papillons” de Schumann (1934; Premiul Academiei Române), ca replică la ideile lui Lessing din Laokoon. Se pleacă de la etimologia comparată a cuvintelor din limbile vechi care desemnau noțiunea „fluture”, dar și „suflet”, de unde se deduc o serie de sugestii și conotații care vor servi la descifrarea sensurilor adânci ale piesei muzicale a lui Schumann: drama existențelor mărunte (fluturi, suflete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Intertextualitatea premise pentru definire La o abordare care nu-și propune să atingă subtilitățile, intertextualitatea va fi percepută ca ansamblu de relații pe care un text, în speță literar, le întreține cu alte texte. Printr-un (poate) simplist recurs la etimologie (în fond, prima ocurență a conceptului în literatura de specialitate despărțea prefixoidul de "text"), înțelegerea inter-textului se va releva din raportul lui cu textul: "departe de a fi o unitate închisă, textul lucrează asupra altor texte, astfel încât un text este
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
tema intertextualității. Important este cum se folosesc datele științifice deja dobândite și, evident, cât de declarată este paternitatea hipotextului (inclusiv în discursul critic). Nathalie Limat-Letellier (1998) exprimă intertextualitatea în termeni de interconectare și împletire (sau, ca să păstrăm accentul pus pe etimologia textului, întrețesere). "Intertextualitatea ar caracteriza generarea textului plecând de la alt(e) text(e), scrierea noilor pagini fiind înțeleasă ca interacțiune cu enunțuri anterioare și preexistente"27 (Limat-Letellier și Miguet-Ollagnier: 1998, 17). Mânat de demonul teoriei, Antoine Compagnon va reveni asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
printr-o educație bine orientată, de la o învățare necreativă la o învățare creativă. CAPITOLUL 1 CONCEPTUL DE CREATIVITATE Definire Termenul de creativitate își are originea în cuvântul latin "creare", care înseamnă "a zămisli", "a făuri", "a crea", "a naște". Însăși etimologia cuvântului ne demonstrează că termenul de creativitate definește un proces, un act dinamic care se dezvoltă, se desăvârșește și cuprinde atât originea cât și scopul. Termenul și noțiunea generică au fost introduse pentru prima dată, în anul 1937, de psihologul
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
domestic" și această "imediatitate", adică un mod de a interacționa prin contaminări succesive, prin iradieri, pot să ne ajute să înțelegem alunecarea de la morală la etică. În timp ce morala este puțin cam abstractă, etica este înainte de toate încarnată, proxemică. Dacă privim etimologia termenului, ea este înainte de toate concretă (cum crescere): crește odată cu ceea ce o înconjoară. Mediul social căpătând sens, prin urmare, în funcție de mediul natural. Accentuează spațiul, teritoriul, domeniul... care îi permit să existe. Etica este mod de viață, mod de a exista
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
a fi și de a gândi, anomice, mimetice, emoționale, localiste, pe scurt, tribale, sunt cele care subliniază saturarea formei morale și care, în același timp, accentuează emergența unei forme etice sau deontologice, vrând să spun prin aceasta cât mai aproape de etimologia acestor doi termeni, o legătură (liant) socială mai punctuală, tributară clipei și cu referire la instinct. O legătură primordială, într-un fel. Pentru care individul nu contează, în timp ce comunitatea este valorizată. Să lăsăm critica facilă și stigmatizantă a comunitarismului fetelor
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
acestui subiectivism care a fost elementul esențial al sistemelor teoretice occidentale, nu înseamnă că nu există solitudine. Poate că aceasta este caracterizarea esențială a per-soanei umane. Dar faptul de a fi solitar nu înseamnă deloc a fi izolat. Referirea la etimologie poate, în această privință, să ne lămurească. Și, în același timp, în domeniul poeziei și în acela al gândirii, P. Celan și M. Heidegger amintesc că termenul solitar, în germană einsam, se formează de la rădăcina indo-europeană sem, de unde vine și
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
un mod de a socializa care nu vine din exterior, în mod abstract, rațional, ci care utilizează procedura "inițiatică". În plus față de ceea ce am spus deja (cf. Anexa Excurs despre inițiere), aceasta se sprijină pe un fundament sensibil. Foarte aproape de etimologia sa, inire, inițierea constă, pe de o parte, în "a lua auspicii", adică a intra într-un proces de reversibilitate cu natura: nu numai o stăpânim, ci o consultăm și, pe de altă parte, este vorba de "a țâșni". Punere
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
autoritate care să fie capabilă să o facă. Este necesar să notăm diferența de structură, de logică, dintre putere și autoritate. Prima, cum am semnalat-o deja, este esențialmente pedagogică. Înțelege să "educe", să conducă spre bine. Cât mai aproape de etimologia sa, ea "trage" din animalitate spre umanitate, din barbarie spre civilitate. Este emanația legii tatălui și a verticalității ei. Fondată pe ipoteza rațiunii, puterea este pedagogică de la un capăt la altul. De altfel, putem spune că toate instituțiile moderne, și
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
comunității. Împotriva creației unui Dumnezeu atotputernic, a geocentrismului unui Pământ unic, a antropocentrismului unui om rațional conștient de sine însuși, autoritatea este astfel anamneză a creațiilor multiple într-o lume diversă. Aceasta este "legea fraților", proprie inițierii. Cât mai aproape de etimologia ei: augeo, a augmenta, a face să crească plecând de la fundamente. Astfel, Hannah Arendt, reflectând asupra acestei auctoritas, amintește că ea este legată de aceste fundații. Adevărată piatră unghiulară asigurând soliditatea construcției de ansamblu 100. Există "criză" atunci când ne abstragem
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
totalitare care a acționat, întotdeauna, în numele binelui și sub acoperirea moralei. Relativismul moral, intelectual, existențial erodează fantasma Unicului. Mai exact, așa cum au arătat-o autori precum G. Simmel sau S. Moscovici, el pune în relație 105. Este ceea ce indică însăși etimologia termenului și este ceea ce putem observa în mod empiric. De îndată ce nu suntem fixați în certitudinea unui adevăr unic și etern, putem să ne acordăm la toate adevărurile aproximative, provizorii și parțiale din care este constituită natura umană. Relativism, punere în
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Ideea de creație poate fi analizată în raport cu ideea de imitație, întrucât a crea implică și procesul de a imita. Imitația contribuie la definirea naturii obiectelor de artă, dar și la înțelegerea anumitor obiecte de artă luate ca model de imitat. Etimologia termenului de mimesis 41 arată diferite modalități de constituire a obiectelor de artă, în funcție de natura lor artistică. Mimesis impune diferite acte de reconstituire și reprezentare ce funcționează în același fel ca ideea de creație. Diferența dintre mimesis și creație constă
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Chien (145-87 î.Hr.) a descris sudul Chinei ca „o zonă joasă, cu climat umed, unde bărbații mor tineri”, din cauza unor boli identificate mai târziu ca malarie, febră denga și schistosomiază. Din Grecia Antică ne-a rămas “Corpus Hippocraticum”, care structurează etimologiile bolilor (ethios= cauza + logos=știință) în trei categorii: (1) Factori inanimați, pe care se bazează teoria miasmelor, conform căreia bolile contagioase sunt cauzate de “aburi toxici care se nasc din putrefacții, în special în zonele mlăștinoase” (2) Factori supranaturali, care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
alternativ în funcțiune în raport cu variile sale utilizări. Astfel descifrează Vulcănescu vreo șapte accepții ale termenului de generație (biologic, sociologic, statistic, istoric, psihologic, cultural-și-politic și economic), cărora le aplică "o analiză sumară, sistematică și istorică"30, adăugînd rînd pe rînd, la etimologia biologică a noțiunii, caracteristici care țin de: deosebirea de vîrstă sau grupul de vîrstă; durata de timp în care se regenerează un grup social (între 29 și 33 de ani); fapte și împrejurări istorice; acțiuni simultane ale unui grup nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cel care nu judecă, ci prejudecă; nu prostia e obiectul acestor interpretări quasidomestice, ci altceva). Nici rîndurile publicate în Credința (v. nr. 2 din 3 dec. 1933) și intitulate " Pentru cuvîntul românesc" nu își propuneau, nici măcar aluziv, vreo hermeneutică a etimologiilor sau faliilor culturale care se adaugă straturilor ce alcătuiesc cuvintele. În schimb, erau acolo gînduri asupra traducerilor din alte culturi și Noica se întreba, nu doar retoric, ce făceau Teatrul Național (unde Arghezi promitea că va tălmăci integral pe Molière
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sale: Goethe, Nietzsche, Frobenius și Spengler, pe care de altfel i-am mai amintit). Vom sublinia însă următorul lucru: în arheologia de reconstituire a înțelesului cuvintelor esențiale ce asigură metabolismul spiritului românesc, Noica se sprijină de cele mai multe ori pe mecanismul etimologiei istorice, diferit de calea etimologică urmată de Platon în Cratylos sau în alte dialoguri. Iar în etimologiile urmate de Noica pentru limba română, departe de vreo presupusă vanitate, apar rînd pe rînd, ca și la Platon, problema celui ce dă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
următorul lucru: în arheologia de reconstituire a înțelesului cuvintelor esențiale ce asigură metabolismul spiritului românesc, Noica se sprijină de cele mai multe ori pe mecanismul etimologiei istorice, diferit de calea etimologică urmată de Platon în Cratylos sau în alte dialoguri. Iar în etimologiile urmate de Noica pentru limba română, departe de vreo presupusă vanitate, apar rînd pe rînd, ca și la Platon, problema celui ce dă numele, stabilitatea acestuia din urmă și rolul său de instrument, pentru a nu mai vorbi de adevărul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dar și cunoștințe multiple necesare retoricii: matematică, medicină, „științele pitagoreice” (aritmetică, geometrie, astronomie, acustică), literatură ș.a. Cunoaștem „elemente de conținut” cuprinse în acest curriculum ambițios. De exemplu, Prodikos folosea tratatul lui Protagoras Orthoepia (Orqoevpeia = „Despre corectitudinea exprimării”), adăugând elemente de etimologie, sinonimie și precizia limbajului. Hippias preda cu atenție teme privind sunetele, cantitatea silabelor, ritmuri și metrică. Știința gramaticii pare să fi fost core al curriculumului sofist. Dar nu cunoaștem în ce fel reușeau sofiștii să articuleze coerent un corpus de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să o expunem aici. Menționăm doar coerența curriculară admirabilă a educației orfice. Personajul întemeietor servea, asemenea lui Iisus, ca ideal educațional suprem și ca model de viață paradigmatic. Doctrina orfică era chiar model canonic de viață exemplară. Numele patronului, după etimologia feniciană, însemna „cel care aduce lumină”. Orfeu era așadar, ca și Buddha, Iluminatorul. Mitul central al orfismului se baza pe „cercul anankeic” al vieții, ilustrat și de Homer în Odiseea. Cercul orfic descria însă „cursa infernală” a existenței între naștere
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1950; R. Havighurst, Human Development and Education, Longmans, Green, New York, 1953. 27. J.T. Tykociner, Zetetics and Areas of Knowledge, capitolul IV, în S. Elam (ed.), Education and the Structure of Knowledge, Rand McNally & Co., Chicago, 1964, citat de Wheeler, op. cit. Etimologia inovațiilor terminologice introduse de Tykociner a fost menționată de autorul acestui volum. 28. Studiul de bază dedicat de Renzo Titone „modelului holodinamic” este „Il modello olodinamico come ipotesi integrata dell’apprendimento educativo”, în volumul Modelli psicopedagogici dell’apprendimento, Armando, Roma
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exercițiu personal. Combinarea acestei însingurări autoimpuse, metodice oarecum, cu «eul», a atras calificarea filosofiei cartesiene ca fiind, finalmente, solipsism. Dacă e să corelăm starea de fapt în care spiritul cartesian se descoperă pe sine, concluzia la care el ajunge și etimologia cuvîntului solipsism, avem toate motivele să consideram că el a fost corect aplicat la filosofia lui Descartes. În Meditații, Descartes e doar cu sine, solus-ipse, acesta fiind punctul din care a plecat spre certitudinea subiectului care există și care gîndește
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nu ar fi echivalat în cîștig promisiunea fabuloasă a Salemei acesta fusese, explicit, motivul reprezentînd pactul său dezonorant. "Reparația" pare a se produce printr-un matrimoniu în care doctorul responsabil și matur, pentru întîia oară dominator, în sensul sugerat de etimologie, este el cel care oferă. Palatul Barodin, răsplata maculată pentru viața ignobilă pe care o impusese tînărului Walter, își recapătă și prin destinația sanitară, o calitate onorabilă. Miza căderii morale, casa muzeu, lăcașul colecțiilor de artă adunate din bogăția altor
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ABREVIERI adv. - adverb ap. - apelativ (nume comun) art.hot. - articol hotărât bg. - bulgar (de origine bulgară) d. - din, provine din et. - etimologie (origine) germ. - germană (de origine germană) jud. - județ (ul) km. - kilometri lat. - latinesc (de origine latină) m. - metri mag. - maghiar (de origine maghiară) n. pers. - nume de persoană (antroponim) n. top. - nume de loc, nume topic pol. - polonez (de origine
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]