4,374 matches
-
probabil secundară consumului crescut de oxigen la nivel miocardic din cauza hipertrofiei ventriculare, ca și scăderii rezervei de flux coronarian. Sincopa (sau presincopa) este frecventă în stenoza aortică, în special după efort. În timp ce stenoza aortică este una dintre cele mai frecvente etiologii ale sincopei la bolnavii vârstnici, adesea diagnosticul nu este clar datorită bolii cerebrovasculare concomitente, a tulburărilor de conducere și ischemiei. Ca urmare a perioadei lungi asimptomatice a bolii, diagnosticul este adesea întâmplător, în urma unui examen obiectiv. Cel mai frecvent element
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
cu celule maligne (11,20). Vasele afectate sunt de calibru mic și mijlociu. Microscopic, pot fi puse în evidență celulele maligne, de dimensiuni mari, cu citoplasmă puțină. Pentru suspiciunea clinică trebuie să atragă atenția asocierea dintre un sindrom febril de etiologie neprecizată și dispneea progresivă. Bazele fiziopatologice ale sindromului sunt reprezentate de predispoziția genetică și de dezechilibrul dintre factorii vasoconstrictori și vasodilatatori prezenți la nivelul circulației pulmonare. HTP congenitală poate fi pusă în evidență în aproximativ 10% dintre cazuri. Au fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
dreaptă poate fi prezentă într un procent de 87%, iar deviația axială dreaptă la aproximativ 79% dintre pacienți. În general, electrocardiograma (ECG) are o sensibilitate de 55% și o specificitate de 70% pentru diagnosticul HTP (1). La vârstnici, indiferent de etiologia HTP, un factor de agravare a bolii este frecvența mai mare a tulburărilor de ritm, mai ales a FA. La pacienții cu HTP determinată de bolile cordului stâng, prevalența FA este de 57,7%. La pacienții vârstnici cu HTP, apariția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
emfizemului pulmonar sau pneumopatiilor interstițiale fibrozante. Informații anatomo funcționale sunt furnizate de rezonanța magnetică, care poate evalua și funcția VD. 33.4.8. Evaluarea biologică Permite obținerea unor date prognostice (prin dozarea repetată a endotelinei sau NT proBNP) sau privind etiologia HTP (teste serologice pentru HIV, hepatite virale, teste specifice pentru diagnosticul unor colagenoze). 33.4.9. Cateterismul cordului drept și testele de vasoreactivitate Principalii parametri de evaluat sunt presiunea arterială pulmonară (sistolică, diastolică și medie), presiunea în AD, VD și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
INTRODUCERE Termenul de carcinom hepatocelular (CHC) este utilizat pentru un grup heterogen de carcinoame care prezintă variate anomalii moleculare asociate cu diferite etiologii. În patogeneza CHC un risc major prezintă infecțiile cu virusurile hepatitice B (VHB) și/sau C (VHC), la care se adaugă și alți factori de risc din care fac parte expunerea la aflatoxină (AFB1), bolile ereditare (hemocromatoza, deficiența de α1antitripsină
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
ÎN HEPATOCARCINOGENEZĂ METILAREA ADN În CHC inactivarea epigenetică a genelor supresoare tumorale este mediată prin hipermetilarea insulelor CpG din regiunile promotoare ale genelor și prin modificări ale histonelor. Un studiu de analiză a statusului metilării a evidențiat că CHC de etiologie virală și cel asociat cu boala hepatică alcoolică prezintă un pattern aberant al metilării regiunii promotoare a genelor MMR (mismatch repair) MLH1, MSH2, MSH3 și PMS2 și a genei reglatorului ciclului celular p16, identificat frecvent în stadiile avansate ale bolii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
let-7g contribuie la apariția metastazelor [92]. MiR-223 este implicat în variate procese fiziologice precum diferențierea osteoclastelor, eritropoieză și granulocitopoieză, dar are rol important și în context patologic. Studiile au relevat în CHC un nivel scăzut al expresiei miR-223 indiferent de etiologie (purtători cronici de VHB, HVHC sau boală hepatică non-virală) care permite diferențierea CHC de țesutul hepatic nontumoral. Principala țintă a miR-223 este STMN1 (Stathmin 1) cunoscută și ca proteină destabilizatoare a microtubulilor, iar reducerea expresiei miR-223 poate induce prin intermediul STMN1
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
și factorii de creștere produși la nivelul micromediului tumoral și se asociază în CHC cu un fenotip agresiv și cu un prognostic nefavorabil [129]. Activarea căii NF-κB este un eveniment care apare frecvent în stadiile timpurii ale cancerului hepatic de etiologie virală și non-virală. În CHC asociat infecției cu VHB, activarea căii NF-κB este realizată de către proteina HBx prin intermediul kinazelor TBK1 (TANK -binding kinase 1), care activate promovează progresia tumorală prin efecte proliferative, anti-apoptotice și de migrare a celulelor tumorale. Activarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
atât pentru cunoașterea condițiilor favorizante (focare septice orocervicale), dar și pentru alegerea căii de abord pentru a interveni chirurgical la acest nivel. Majoritatea autorilor împart mediastinitele, respectând clasificarea lui Shields (1994): mediastinite acute, mediastinite subacute și mediastinite cronice. MEDIASTINITELE ACUTE Etiologie Mediastinita acută, tipic este polimicrobiană având, ca puncte de plecare cel mai frecvent o efracție a unei mucoase sau a unor bariere anatomice. Sunt autori care împart mediastinitele acute în primare și secundare. Formele primare de mediastinită acută sunt o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
germeni responsabili de mediastinitele din chirurgia cardiacă sunt: Klebsiella, Escherichia Coli, Pseudomonas, Proteus, Citrobacter, Candida Albicans. O entitate extrem de rară este mediastinita primară idiopatică cu Stafilococ sau cu Streptococ beta-hemolitic. Aceasta apare la copii și adolescenți. Mediastinita acută descendentă necrozantă Etiologie. Epidemiologie Mediastinita acută descendentă necrozantă este o inflamație a mediastinului în care procesul infecțios se propagă din sfera orofaringiană. Cel mai des implicate sunt infecțiile odontogenice. Cauzele sunt: infecțiile dentare (în special pornite de la al doilea și al treilea molar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
purulentă cu tamponadă. Principala cauză a prognosticului nefavorabil al mediastinitelor acute este diagnosticul tardiv, precum și ineficiența drenajului și a debridării adecvate a spațiilor cervicomediastinle. Hotărâtoare în evoluție este și starea clinică critică a pacientului [22]. Mediastinita acută prin perforarea esofagului Etiologie Cele mai frecvente cauze sunt: sindromul Boerhaave (ruptura spontană a esofagului), ruptura posttraumatică, perforația instrumentală a esofagului prin esofagoscopie rigidă sau flexibilă, dilatații esofagiene pentru stricturi sau acalazie, extragerea de corpi străini, biopsia esofagiană, intubația esofagiană și scleroterapia pentru varice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
nu este clar, el incluzând procesele inflamatorii, care interesează mediastinul și care produc o simptomatologie minimă sau medie: durere substernală, febră, transpirații nocturne, iar examenul radiologic clasic și examenul computer-tomograf evidențiază o opacitate în mediastinul anterior sau în mediastinul visceral. Etiologie Infecția este determinată de: fungi, mycobacterii și specii din grupul actinomyces. Această formă de mediastinită apare destul de rar la persoanele cu status imunitar normal. În prezent odată cu apariția condițiilor de imunosupresie (SIDA, tratamentul imunosupresor la transplantați, depresia imunitară indusă de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
uneori pot fi necesare și explorări invazive ale mediastinului. Tratament Tratamentul este medical cu antibiotice specifice în funcție de agentul identificat. MEDIASTINITELE CRONICE În această grupă sunt cuprinse două entități: mediastinita cronică granulomatoasă (granuloamele mediastinale) și mediastinita cronică scleroasă. Mediastinita cronică granulomatoasă Etiologie Apare în contextul bolii tuberculoase (granulomul mediastinal tuberculos), la orice vârstă. Grupele ganglionare afectate mai frecvent sunt: ganglionii paratraheali drepți, pretraheali, paratraheali stângi, subcarinali și paraesofagieni. Poate să apară și în cadrul altor afecțiuni ca: histoplasmoza, coccidiomicoza, criptococoza, granulomatoza Wegener, silicoza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
capsulei restante. Mediastinita cronică scleroasă Definiție Este un proces inflamator sau pseudo-inflamator, având ca rezultat depunerea de țesut fibros dens, la nivelul compartimentului visceral al mediastinului. Această afecțiune prezintă mai multe sinonime: fibroza mediastinală, mediastinita fibroasă, mediastinita sclerozantă, mediastinita granulomatoasă Etiologie Aceste infecții sunt: infecții fungice (histo-plasmoza, aspergiloza, mucormicoza, criptococoza, blastomycoza), infecții mycobacteriene (M. Tuberculosis, M. Avium), diferite infecții bacteriene. Mai poate apare asociat cu: boli autoimune, sarcoidoza, febra reumatică, neoplasmul, traumatisme, administrarea de droguri sau pot rămâne idiopatice. Patogenie Mecanismul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
peretele vasului. În majoritatea cazurilor se asociază tromboza, atât datorită lezării intimei vasculare, cât și existenței unui status hipercoagulant și hipertrombocitar la bolnavii cu leziuni maligne. S-a produs o schimbare dramatică a raportului dintre factorii benigni și maligni în etiologia sindromului de venă cavă superioară. Dacă în anii '50 ai secolului XX, balanța înclina în favoarea factorilor benigni cu un procent de 63, progresiv în timp au câștigat teren factorii maligni, care în prezent au ajuns să ocupe 90% din cauzele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
vena cavă superioară. Leziuni benigne de tipul gușei cervico-mediastinale, tiroiditei Reidel pe gușă plonjantă în mediastin, mediastinitei fibroase, anevrismul de aortă ascendentă sau de trunchi arterial brahiocefalic, precum și traiectul aberant al arterei brahiocefalice stângi, reprezintă o frecvență de 5% din etiologia sindromului. În ultimele două-trei decenii, odată cu tehnicile invazive de diagnostic, monitorizare sau de terapie, a apărut un grup de cauze iatrogene. Spre exemplu, au fost comunicate cazuri de tromboză de venă cavă superioară după cateterizarea prelungită în serviciul de terapie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
topografia obstacolului; gradul de stenozare a lumenului venos; stabilește exact relația cu orificiul de vărsare al venei azygos; diferențiază factorii extrinseci de cei intrinseci de stenozare a vasului; evidențiază gradul de supleere a circulației prin colaterale; poate da informații despre etiologia obstacolului - tromboză sau compresie extrinsecă (Florina Pinte [20]). Scintigrafia venoasă Tc99 Aduce informații despre topografia obstacolului și circulației colaterale. Nu reușește să precizeze calibrul vaselor și nu oferă date chirurgului absolut necesare, pentru efectuarea operației de reconstrucție vasculară [21]. Tomografia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
și/sau de α-feto-proteină indică o tumoră mediastinală cu celule germinale [11]. Metodele de investigație vor fi aplicate individual fiecărui caz clinic, în parte, pentru a ajunge cât mai rapid de la diagnosticul de sindrom la cel de boală. TRATAMENT Odată etiologia SVCS precizată, tratamentul se diferențiază în funcție de cauză, adăugându-se la terapia generală sindromului: restricția de sare, diuretice, corticosteroizi. Majoritatea cazurilor cu SVCS sunt tratate nechirurgical. Se pot indica: radioterapia, chimioterapia, tromboliza, sau tratamentul miniinvaziv, în funcție de factorul determinant. Tratamentul chirurgical este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
pneumotoraxele extrapleurale la care pentru corectarea sechelelor pleurale și a disfuncției respiratorii se utilizează decorticarea. SPT manifestate prin apariția unor fistule tardive pleuro-cutanate, bronho-pleurale sau bronho-pleuro-cutanate necesită rezecții costale și procedee de mioplastie. Sindroame dureroase după pahipleurite masive de diverse etiologii. La aceste cazuri Coman [13] recomandă rezecția nervilor prinși în blocurile scleroase. Chirurgia toracică a luat naștere și s-a dezvoltat odată cu chirurgia tuberculozei. Astăzi însă, chirurgiei tuberculozei îi revine un loc destul de modest în aria largă pe care o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
radiologic sau CT. Indiferent de definiția sa, nodulul pulmonar solitar trebuie investigat prin toate metodele care ne stau la îndemână pentru a-i preciza natura malignă sau benignă, numai astfel putându-se depista cancere pulmonare primitive în stadii perfect curabile. ETIOLOGIE Ronald B. Ponn [24] propune o lungă listă de diagnostice a „nodulului pulmonar solitar” (tabelul 6.6). Un alt lucru care trebuie remarcat este acela că dintre neoplaziile pulmonare relevate ca nodul pulmonar solitar 85-90% sunt veritabile cancere pulmonare primitive
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
trebuie remarcat este acela că dintre neoplaziile pulmonare relevate ca nodul pulmonar solitar 85-90% sunt veritabile cancere pulmonare primitive, indiferent de tipul histologic din cele patru grupe clasice. Cam aceeași proporție o ocupă diversele granuloame pulmonare în grupul nodulilor de etiologie cert benignă. Metastazele cancerelor extrapulmonare reprezintă circa 5-10%, iar tumorile carcinoide 1-3%. Opacități extrapulmonare care pot fi confundate cu nodulul pulmonar solitar la radiografia plană: vase de sânge - dilatate sau văzute ortorontgenograd, exostoze, tumori de perete toracic aparținând parților moi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
căror asociere duce la concluzia clară de malignitate: nodulul are 2 cm diametru, contururi rotunjite, lobulate, parțial infiltrative, densități solide și prezintă o cavernă cu pereți de grosime variabilă, anfractuoși. Poziția subpleurală și absența retracției sau a infiltrației pleurale favorizează etiologia metastatică față de cea tumorală primitivă pulmonară, dar nu oferă o certitudine diagnostică. Pacientul a fost iradiat laringian și operat pulmonar, iar diagnosticul histopatologic a fost de metastază de adenocarcinom. Relația opacităților descrise la CT cu vasele sau elementele bronșice pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
radiologic un NPS. Examenul CT arată o imagine solidă, cu margini nete, rotunjite, lobulate, dezvoltată parțial intrabronșic care determină stenoza și amputarea unor traiecte bronșice subsegmentare, are un diametru de 1,3 cm, este situată centropulmonar. Leziunea pare tumorală, fără ca etiologia benignă sau malignă să poată fi precizată. Bronhoscopia nu reușește să ajungă până la nivelul respectiv. Operația și examenul anatomopatologic pun diagnosticul de carcinoid. Cazul 7 Bolnava D.E., 68 ani, prezintă o mică hemoptizie și descoperă radiologic un NPS. CT, leziunea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
toracică de aceea nu este un examen recomandat de rutină în scopul precizării naturii benigne sau maligne a NPS. Cu toate acestea există studii care demonstrează că în cazul administrării de gadolinium pentru explorarea IRM a unui nodul pulmonar cu etiologie incertă, substanța va fi fixată în cantitate semnificativ crescută de către o leziune malignă în comparație cu una benignă [11, 15]. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) Este binecunoscut faptul că multiplicarea rapidă a celulele tumorale se realizează pe seama unui metabolism crescut care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
zonele de inflamație acută pulmonară există o activitate metabolică crescută implicit un necesar ridicat de glucoză. PET nu poate diferenția leziunile maligne de cele inflamatorii, deci poate da rezultate fals pozitive, respective interpretarea ca leziune malignă a unui NPS de etiologie inflamatorie [28]. Și reversul este valabil, un cancer cu centrul necrozat - metabolic nul - să nu fixeze compusul radioactiv, rezultatul imagistic fiind fals negativ pentru malignitate. Aceeași situație poate fi întâlnită și în cazul tumorilor cu malignitate redusă sau a leziunilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]