1,682 matches
-
se dezice de jucăria pentru copii și pentru rafinați: "Trec elegantele fregate/ Ca niște cupe de cristal/ Și-n urma lor, din val în val,/ Ca niște pietre nestemate,/ Plutesc pe zarea de opal/ Caicurile colorate." Priveliștile se desfac în evantai, de la nord la sud, de la ghețari la livezile de portocali, urmînd liniile suple ale visului de copii, în care se amestecă toate poftele sublimate, de la pofta de înghețată la pofta de prietenie. Cu toate riscurile, chiar acela de-a înfrunta
E corul de Crăciun by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7776_a_9101]
-
Un dosar fără idee, fără ambianță culturală și fără noblețe, așa l-ar fi caracterizat filozoful. Adică o amestecătură de întîmplări și conversații semănînd izibitor cu pestrițătura haotică a unei rubrici de fapt divers: detalii adunate alandala, ca într-un evantai amețitor ce nu poate reda substanța unui spirit filozofic. Și totuși, repudierea dosarului nu o putem împărtăși. Pentru exegeți și biografi, paginile de față sunt o mană cerească. Cu o condiție însă: să ai discernămîntul de a citi selectiv, dînd
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
dă și titlul culegerii, este cel ținut la 17 ani, la absolvirea liceului, în prezența colegilor de clasă, iar ultimul, din 2007, a fost citit în fața Academiei Regale a Spaniei și a Academiilor Hispanoamericane, precum și a Regilor Spaniei. Este impresionant evantaiul tematic al acestor texte, care alcătuiesc o sugestivă sinteză a obsesiilor literare ale celui care a scris inegalabilul roman Un veac de singurătate, dar și a preocupărilor lui susținute în calitate de intelectual militant și de cetățean al Americii Latine și al
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
o excepție de la proletcultismul pustiitor; nu mai puțin, Eminescu, la care se întoarce des, inclusiv sub forma dialogului imaginar. Un poem este compus în stilul lui Mircea Dinescu, altele conțin asocieri insolite, frapante, în linia lui Ilarie Voronca. În acest evantai de direcții și influențe, tânărul cu "vântul în plete" și cu pumnii ridicați propune monodersilismul: școală poetică nouă, avându-i ca profesori și elevi, deopotrivă, pe el, Ion Monoran (mono), Adrian Derlea (der) și Mircea Bârsilă (sil). Mai în glumă
Vântul în plete by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7405_a_8730]
-
condiția ferină pentru a-și clama atașamentul la viață, chinuitor și totodată feeric prin conștiința efemerului. Dătător de spaimă și de miraj, acesta face cu putință duetul așteptare-împlinire, „cu promisiuni îngrozitoare, ispititoare, suave/ și purulente și sîngeroase” (Frică). E un evantai de trăiri complementare ce aparent se scurtcircuitează, însă care pot releva misterul eterogen, ireductibil al vieții: „Totul în mine se sparge, se sfîrtecă, moare,/ trăiești o viață nouă, ciudată, feroce,/ în cer se aude o muzică blîndă/ asemenea cîntecului mamei
Un spectru amplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4631_a_5956]
-
e o condiție obligatorie a funcției!). Regăsesc aici același fetișism al obiectului care mă surprinsese odinioară în muzeul de la Burgtheater: acolo, într-o vitrină, era păstrată proteza dentară a unui actor celebru! La Budapesta poți vedea pantofii unei mari actrițe, evantaiul alteia, pălăria de husar a celui mai faimos seducător... vestigii ale unor glorii dispărute, cărora doar memoria istoricilor le mai poate restitui semnificația avută în epocă. Sunt aici și tablouri, portrete de actori puse claie peste grămadă, dovezi ale unei
La Budapesta, printre fantome by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7229_a_8554]
-
noi. Și încercînd să ne cunoaștem. Portretele sînt o altă dimensiune einsteiniană a lumii noastre. Viața fotografiilor nu e cu mult mai lungă de o viață de om. Treptat, portretele pălesc de pe cartoanele-suport, trăsăturile li se șterg, la fel și evantaiul de lumini și umbre, care nu mai contrastează și ajung să se anihileze reciproc. Și totuși n-am văzut pînă acum niciunde vreun carton perfect albit, purtînd legenda - scrisă sau verbală: „Această poză mi-a reprezentat un străbunic”. Mai înainte de
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
contra insectelor 1 buc. 1 11. E011 Eșarfă din țesătura sintetică 1 buc. 1 12. E012 Eșarfă din țesătura din lână și tip lâna 1 buc. 5 13. E013 Eșarfă din țesătura din mătase naturală 1 buc. 7 14. E014 Evantai din material plastic 1 buc. 2 15. E015 Exponometru foto, sensibilitate 6-33 DIN, pentru diafragmă 1,4-22 1 buc. 15 16. E016 Exponometru foto, sensibilitate 9-24 DIN, pentru diafragmă 1,4-22 sau 1-45 1 buc. 28 17. E017 Exponometru foto
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134193_a_135522]
-
abisala căutare a unei ordini a nevremelniciei, o clocotire anarhică stăruie îndărătul prozei reci, înghețate, șlefuite cu alchimică răbdare într-un scenariu al detașării lipsit parcă de sensul tragicului și al suferinței concrete, la fel cum dincolo de alb se deschide evantaiul celei mai pestrițe policromii". Ernst Jünger, Pe falezele de marmură. Colecția Civilizația romanului, coordonată de Mircea Martin, Editura Paralela 45, București, 2002. Omul naturii O altă colecție a Editurii Paralela 45, Proiectul iluminist, nu putea debuta decât cu Rousseau. Visările
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
înțeles imediat că era un tip de calitate. Ne sorbeam amândoi băuturile acolo, la barul tropical, transpiram în costumele noastre de baie ude, eu mă vedeam roșie toată în oglinzile din tavan, un negru masiv ne făcea vânt cu un evantai. Beam niște cocteiluri foarte dulci și foarte colorate, cânta o muzică din insule, dintr-o dată eram undeva, foarte departe. Era momentul valurilor uriașe. Honoré îmi povestea că pentru anumite recepții private se băgau câțiva rechini în piscină și că rechinii
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
Foucault și al său studiu Folie et déraison, Vasile Fanache face distincția între nebunii "mascați", deținători ai adevărului, și nebunii aievea - toți vânzolindu-se laolaltă în "lumea-lume" a lui Caragiale. Cât privește demersul critic al autorului, acesta este unul "în evantai", cu tendințe comparatiste. Și acest lucru se vede cel mai bine într-un subcapitol precum Veselă sau tristă duminică. Pentru cei ce nu știau de când datează duminicile noastre libere în mod oficial, iată explicația autorului: "O realitate nouă apare în urma
Paradigme caragialiene by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14106_a_15431]
-
formă de volum, această carte de poezii scurte cu valoare de aforism, adevărate lecții de viață sau numai reflecții despre dumnezeire, natură, om, cuprinde multe dintre dedicațiile în versuri pe care autorul le-a scris în China și Japonia, pe evantaie sau mătăsuri, cititorilor și admiratorilor săi, dedicații considerate adesea ca inspirate de poemele haiku, pe care Tagore le-a admirat nespus. Câteva dintre poemele scurte din volum au ajuns în România printr-o întâmplare stranie, neelucidată până astăzi... Poezioarele respective
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
Sunt implicat într-un joc antipolitic. Dacă aș fi văzut și eu o felie din evantaiul acesta politic care să fi răspuns criteriilor mele de transparență, cinste, corectitudine, care să ne aducă și nouă un progres în vreun fel... Așa că protestez și eu cum pot, ca orice om. Am ales să duc această activitate într-o
Irinel Columbeanu: Nu mi se rupe dacă pierd alegerile () [Corola-journal/Journalistic/45532_a_46857]
-
o turturică în bot. Vie. Fâlfâind în botul lui. Scoțând țipete de protest; de protest dragă Nelule. Și penajul acela... pur, gri cu alb... zbaterea aripilor ca pălăria de seară a unei marchize din secolul trecut, făcându-și vânt cu evantaiul la operă... N-o omorâse, vasăzică. Mai întâi, se distrase; se jucase... El privea înlemnit din fotoliul de paie. Îi arăta lui turturica, triumfător. Apoi, execuția, scurtă; și ospățul, propriu zis, în culise, după crinii, încremeniți; la adăpostul îngrozit, deși
Cotoiul Ionică by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6517_a_7842]
-
o dată, firicele de cinism. Cinismul galaxiei de lumină rece, al mărilor cu reliefuri nemișcătoare, de gheață, care se joacă de-a-ncălzirea în cadrele unei oglinzi. Altfel spus, un haos întreg, alb ca privirile orbilor, își caută viața și culoarea în evantaiul ăsta de chipuri ce se destramă. Și-atunci da, omul care se vede îmbătrînind în oglindă e mai puternic, mai stăpîn pe situație decît cinicul univers nemuritor: ,Oglinzile trăiesc din tot ce li se-arată și numai din atît. Altminteri
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
a procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi cu zi a omului, de la lumină conștiinței la abisurile inconștientului, pentru a surprinde, decupa și recupera individualul propriu acestei lumi. O „poezie vie” cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
a procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi cu zi a omului, de la lumină conștiinței la abisurile inconștientului, pentru a surprinde, decupa și recupera individualul propriu acestei lumi. O „poezie vie” cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care scrie lucruri fundamentale despre Rimbaud și Baudelaire și este autorul și regizorul scenariului filmului muzical Tararira?! * , în care D’Artagnan și Athos și Porthos și Aramis să-și fluture o dată spadele cu dezinvoltură. Cuvinte dulci și fanfarone, șoptite, pe după evantaiele-n palpit, conteselor căzute-n mici leșinuri de uimire, cu picioarele cărnoase vibrînd ca niște limbi uriașe de clopot în catedralele dezmățate ale rochiilor lor laice. Dueluri pe viață și pe moarte fin crestată-n dreptul inimii, pentru a șterge
Ar trebui o scrisoare voioasă, suplă, mușchetară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13527_a_14852]
-
Coșuri, coșulețe, biciclete, triciclete, butici, tarabe, prăvălioare și verdeață, flori, bananieri, aréquieri, cocotieri, bambuși, lacuri și Fluviu Roșu, iată ceva din Hanoi..." De asemeni, imaginea unui arbore exotic, specific, zveltul aréquier: , Fiecare palmă de frunze din coroană seamănă cu un evantai verde și printre aceste podoabe rămâne spațiu și se vede cerul albastru în depărtare. Iar tulpina, ah, tulpina e un poem! Cocotierul pare tatăl urât și gârbov al acestui elegant produs al luminii și al pământului iar bananierii, bananierii sunt
Marin Preda, îndrăgostit by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10045_a_11370]
-
sinchisească. Crima era ca o tumoare, zăcea acolo în scutece. Ea acolo, adevărată, noi aici, în mijlocul vieții adevărate. sub greutatea fântânilor (auspra sinelui) Afundați până la gât în sinele sugrumat, cariați de scări și timp, spaimele, dorințele, singurătatea sfâșiată, sub marele evantai al rușinii stați la taifas cu păsări mecanice cu reflexele care vă scot ca și înecați din apa adâncă și tulbure când sexul își tulbură cocoșeii de aur îi zornăie în auz cu clichet de vis întors asuprăși adormit cu
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
fiind unul dintre cei mai mari actori ai lumii. I-am cunoscut, apoi, pe actorii germani, de asemenea de renume mondial, Paul Wegener și Alexander Moisi - am fost foarte bun prieten cu amîndoi. D. T.: - Puteți desprinde din acest bogat evantai al aducerilor-aminte vreo amintire la care să țineți în mod deosebit și pe care - să zicem - s-o purtați ca pe un talisman? V. E.: - Actorul Moisi căzuse prizonier la francezi. Prin intervențiile mele a fost pus în libertate, în schimbul
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
a procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi cu zi a omului, de la lumină conștiinței la abisurile inconștientului, pentru a surprinde, decupa și recupera individualul propriu acestei lumi. O „poezie vie” cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
uimirilor noastre! nebuni, ca un puzzle cu străzi, respirăm filozofia invizibilă a liniei dintre yin și yang! ce a mai rămas pe marginea fracției venusiene? visul... și-ntrebarea cu frunze de topaz! da', Julieta, o fi acasă? amintirile... am atâtea evantaie de amintiri! și sertarul miroase la fel că drumul de simplitate! a iubi curcubeul... înseamnă a cunoaște minunatul capitol despre dragoste din Întâia Epistola către Corinteni a Sfanțului Apostol Pavel! a birui vrăjmașul... înseamnă a cunoaște zicerea Sfanțului Ciprian... cine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Însuși Huascar. Un deosebit efect vizual Îl are Încadrarea acestuia Între cele câteva zeci de scuturi imprimate cu emblema soarelui, pe care le ridică, Într-o amplă mișcare circulară treptată, fetele incașe așezate În genunchi pe două rânduri, În timp ce printre „evantaiele” lor aurite trece Huascar, Într-un ritual spectaculos, al cărui final nu poate fi decât exemplar: pedepsit de Însuși zeul pe care Îl invocase ca martor al iubirii sale nelegiuite, incașul este ucis În timpul erupției vulcanice pe care chiar el
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
istorie liniară, selectivă și exclusivista (eliminatorie) la o istorie văzută că sincronia unei multiplicități micro-istorice plasată într-o continuă expansiune tipologica (incluzivă) reprezintă un prim pas înspre posibilitatea de a vedea lucrurile la modul real. Ajungem la o deschidere în evantai a posibilităților de reprezentare și, respectiv, interpretare a evenimentelor în plan istoric, de această data însă, văzute prin grila de lectură a postmodernității. Schimbarea punctului de focalizare determina transformarea întregii imagini. Consecuția argumentelor se desfasoara după cum urmează: 1. Drept punct
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]