4,693 matches
-
cu modestie că nu are talent literar, ci doar spirit critic și obiectivitate. Cărțile lui, dar cel mai evident memoriile îl contrazic totuși. Textele pe care le propunem în ceea ce urmează, intitulate Amintiri literare bucureștene și Anticarii de altădată sunt evocări ale locurilor unde se întâlneau, în perioada interbelică, scriitorii. Ele urmau să facă parte alături de altele, intitulate Cafeneaua literară, care a și rămas, din volumul Amintiri, volum apărut în 1973, la Editura ,Eminescu" și de atunci nereeditat. Se vede treaba
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
criticului literar; cei doi tineri critici care îi recomandă cartea, în calde și pertinente prezentări pe coperta a patra, vorbesc, pe bună dreptate, despre "filigranul prețios al frazei" (Bogdan Crețu), ori despre un "excepțional talent portretistic" și "înclinația irepresibilă pentru evocare: autorul pune în scenă un spectacol fascinant, în care criticul devine actor și intră în dialog nu doar cu personajele operelor interpretate, ci și cu sine" (Antonio Patraș). în adevăr, ocupîndu-se, de pildă, de memorialiști, Florin Faifer este el însuși
Hermes și istoria literaturii by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/10089_a_11414]
-
imensă operă e contabilizată nu fără maliție, Victor Ion Popa, Cella Serghi, M. Sebastian, Al. Kirițescu sînt profiluri de dramaturgi dintr-o posibilă și probabilă istorie a dramaturgiei noastre), Paul Celan ("văzut" prin lentila memorialisticii lui Petre Solomon) reprezintă țintele evocării povestitorului: iată o pagină și semnificativă, și prețioasă: "București, primii ani de război. în Ťorașul lui Matei Caragialeť, care, în pofida atîtor încercări, nu-și irosise farmecul, nici exuberanța, poposește un tînăr cu privirea tristă, ale cărui tăceri par să ascundă
Hermes și istoria literaturii by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/10089_a_11414]
-
Papadima, Emilian Constantinescu, Dan Simonescu, N. Georgescu-Tistu, Barbu Theodorescu, Ioan Șerb), la folcloriști (I. C. Chițimia, Gh. Vrabie, Anton Balotă, Ovidiu Bârlea, Marin Buga), la oameni de artă (Ion Jalea, G. Oprescu), la filosofi (C. Rădulescu-Motru). A rezultat astfel o amplă evocare a lui Densusianu ca lingvist, filolog, istoric și critic literar, poet, folclorist, șef de școală poetică, profesor universitar, publicist, o evocare a vastelor orizonturi ale savantului, a numeroaselor direcții în care s-a afirmat. Cum în aceste însemnări nu ne
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
Marin Buga), la oameni de artă (Ion Jalea, G. Oprescu), la filosofi (C. Rădulescu-Motru). A rezultat astfel o amplă evocare a lui Densusianu ca lingvist, filolog, istoric și critic literar, poet, folclorist, șef de școală poetică, profesor universitar, publicist, o evocare a vastelor orizonturi ale savantului, a numeroaselor direcții în care s-a afirmat. Cum în aceste însemnări nu ne putem referi la bogăția observațiilor care alcătuiesc ediția, ne vom rezuma la câteva, majore. La loc de cinste stau aprecierile superlative
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
Moș Gerilă ocupase abuziv locul lui Moș Crăciun, o fetiță isteață, sfătuită de mamă, alege să recite, pe neașteptate, mirându-și învățătoarea și asistența de la serbarea școalară cu poezia Crăiunul opiilor de Otavian Goga, autor, încă, parțial, interzis și el. Evocarea se încheie cum se poate mai frumos și mai conludent: “Copilul care a rămas neclintit în decizia lui de a povesti celorlalți despre Moș Crăciun, atunci când nimeni nu îndrăznea nici să-i pronunțe numele, a dat celor mari, fără să
CU ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL DE RODICA ELENA LUPU, EDITURA ANAMAROL, BUCUREŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373693_a_375022]
-
care a mai făcut victime : „Inima mea e castelul / prin care trece Hamlet citind” ; „Nu lăsați să se-nece Ofelia / în verdele ochilor mei” ; „În stânga tace Horațio / Sau numai o parte din el”... Tot de inspirație livrescă - dar altfel, prin evocare de ritmuri și sonuri, a lui Edgar Allan Poe în versiunea lui Emil Gulian - îmi pare Geometria unui vis : „Trist străbăteam un ocean / poate saturnian / când deodat’, îndepărtat, / sufletul mi-a sfâșiat // marele zvon dodecafon / al câinilor lui Acteon. Unde
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
cu ocări de crizanteme”, femeile își exprimă ciuda drăgăstoasă de a fi fost părăsite. Această reacție pasională este dovada că ele nu l-au uitat, și că el dăinuie în ele. Ca și în poezii similare din lirica populară românească, evocarea morții se transformă într-un tablou de paradis terestru. Prin contrast, cât de plin se aude melopeea de fond a spaimei de extincție : „ține-mă, pământ cu iarbă, / că vrea umbra să mă soarbă, / călător lunecător, / azi fecior, mâine ulcior
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
celor văzute și simțite la Roma, Genova și Paris. Îl cunoșteam ca poet; citisem și apreciasem poemele iscălite Mihail. Ceea ce nu știam e că-și încercase mâna ca autor de nuvele, cum e „Moartea moșului Iliașu”, precum și scurta dar puternica evocare dramatică a legendei Meșterului Manole. Mircea Eliade a reușit, în câteva fraze, să creioneze un admirabil portret al lui Haig, acest om al Renașterii. Cine e Florin Faifer? Nu-mi amintesc să fi întâlnit numele lui în vreo revistă. Prefața
Alte scrisori către Arșavir Acterian () [Corola-journal/Imaginative/13490_a_14815]
-
cauți pe Dumnezeu. Extrem de interesante revistele și tăieturile din presa literară, ce mi-ai trimis prin australianul Terence Maloon. În acest maldăr se afla un exemplar din Dilema lui Pleșu. Am notat adresa revistei și am trimis lui Pleșu o evocare a verii bucureștene în anii ’30. N’am primit nimic de la el (poate că era în vacanță). Am trimis lui Barbu un mic eseu despre dânsul dar iată: o subită modestie l’a pălit și refuză să-l dea spre
Alte scrisori către Arșavir Acterian () [Corola-journal/Imaginative/13490_a_14815]
-
despre scriitori, despre Gherofobia domnului Hasdeu ("Curioasă e mînia lui Hasdeu în contra domnului Gherea!") Postfața e scrisă de Dan C. Mihăilescu și e o privire asupra textului ce gustă pe deplin spectacolul cărții lui Bilciurescu. În esență, spune criticul, în evocări există, ca și în politică, morală și altele, trei atitudini importante: de stînga, de dreapta și de centru." Bilciurescu s-ar situa pe linia Dreptei. E adevărat, gazetarul interbelic își are parti-pris-urile sale, e nostalgic, regretă viața patriarhală de altă
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13681_a_15006]
-
Podstawowa - Polonia 11.00, Teatrul “Luceafărul”: Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii și Tineret “Luceafărul” (FITCTI) - Organizatori: Teatrul “Luceafărul” Iași, Primăria Iași - Parteneri: Centrul Cultural Francez Iași, Centrul Cultural German Iași 12.00, Colegiul “C. Negruzzi”: “Iasul la granița timpului”- evocarea unor personalități relevante pentru devenirea istorică și socioculturala a orașului Iași de-a lungul timpului; prezentarea unor personalități legate de istoria Colegiului “C.Negruzzi” Iași - Organizatori: Colegiul “C. Negruzzi”, Universitatea “Al.I.Cuza” Iași, Muzeul Literaturii Române 12.00, Casa
Sarbatorile Iasului 2009 3 - 18 octombrie 2009 [Corola-blog/BlogPost/95889_a_97181]
-
ei, poetul avea 16 ani). - M-a impresionat în testamentul lui Mircea Vulcănescu, acea unică propoziție - “Să nu ne răzbunați!” În ce constă omagiul pe care Angela Monica Jucan i l-a adus acestui adevărat creștin? - Am făcut o scurtă evocare, pe care am intitulat-o „Abel”. M-am folosit și eu, în ea, de cuvintele pe care le-ai citat. Ele au fost reproduse și de alți autori care au participat la realizarea volumului. Și titlul „Biruirea de sine” constă
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
Timișoara „Pentru că în curând se vor împlini trei ani de la trecerea la cele veșnice a actorului și poetului Mircea Belu, Studioul Timișoara al Televiziunii Române dorește să aducă un omagiu acestei personalități a culturii, dedicându-i un film-portret. Filmul este o evocare a artistului și părintelui de către Bogdana Belu, fiica acestuia, stabilită acum în SUA“, ne-a declarat dl. Vasile Bogdan, realizator alături de Tiberiu Ceia al filmului ce se va difuza în premieră duminică, 11 septembrie, de la ora 18,30, la TVR
Agenda2005-37-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284172_a_285501]
-
cazul să împingă literatura nonfictivă într-un fel de subsol. Constituie și ea un gen ca și romanul și are un specific al ei, uneori, nu prea departe de roman. Atunci când sunt expresive, când se remarcă prin arta povestirii, a evocării, a descrierii de scene epice, a portretului, a virtuților (auto) analitice, jurnalele și memoriile aparțin literaturii; când reprezintă numai valoare documentară, ceea ce nu e de neglijat, ele țin de istorie, de istoria culturii și de cea literară. Cum am putea
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
și voie bună Societatea Cultural Patriotică „Avram Iancu” - Filiala Timișoara organizează în data de 11 noiembrie, de la ora 18, Reuniunea Moților din Banat. Manifestarea, ce va fi găzduită de Cantina Agronomie din Calea Aradului nr. 119, va debuta cu o evocare a eroilor neamului - Horea și Avram Iancu -, urmată de „Cântec, joc și voie bună, până-n ziurel de ziuă”. Așadar, din program nu vor lipsi cântul și jocul popular moțesc, pentru reușita evenimentului urmând să-și dea concursul: renumitul taragotist din
Agenda2005-44-05-general14 () [Corola-journal/Journalistic/284367_a_285696]
-
cap de bivol din Africa de Sud“. (Drapelul Roșu din 4 noiembrie 1955). 25 ani „I. P.T. - 60 de ani. Aniversarea a șase decenii de existență a Institutului Politehnic «Traian Vuia» din Timișoara este marcată printr-un cuprinzător program de manifestări științifico-tehnice, evocări omagiale, acțiuni cu caracter cultural-artistic și sportiv“. (Drapelul Roșu din 31 octombrie 1980). „Inaugurarea Aeroportului internațional Timișoara. Ieri dimineața, odată cu trecerea la noul orar al curselor de avion, la Timișoara a aterizat o aeronavă IL62, consemnând deschiderea Aeroportului din orașul
Agenda2005-44-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284351_a_285680]
-
din sufletele noastre. Viața, ca și munca de aviator, este aspră și grea, dar în mijlocul ei, în miezul ei este structura spirituală, sufletul aviatorului, sensibil, duios, poetic, afectiv”. Revista includea amintiri hazlii, versuri, relatări ale faptelor de eroism, dar și evocări ale celor dispăruți în accidente aviatice (erau menționați 12 „eroi aviatori ai Promoției de Aur”, primul din ei căzut la datorie în iulie 1949, încă elev). Primul accident al dlui Lefter, mai puțin grav - ruperea trenului de aterizare - a fost
Agenda2005-27-05-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/283901_a_285230]
-
de graniță de a dezvolta și implementa proiecte comune în viața economică, culturală și socială din zona de frontieră. ( I. B.) Cenaclu Cenaclul cultural-artistic „Liviu Rebreanu“ al Cercului Militar Timișoara consacră reuniunea sa de joi, 30 iunie, de la ora 16, evocării personalității patronului spiritual, romancierul Liviu Rebreanu, de către prof. Angela Dragoș-Potra. Volumul de epigrame al ing. Corneliu Ioan Iovuța „Justițioase“ va fi prezentat de prof. Emilia Rizeanu. Serata se va încheia cu un mic program artistic susținut de membrii cenaclului și
Agenda2005-26-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283876_a_285205]
-
putea fi, în sfârșit, scoase la lumină” (Byron). Aproape fiecare poet care a trăit la cumpăna secolelor XVIII-XIX descoperă sonoritățile poetice ale ruinelor. Pe meleagurile noastre este recunoscută predispoziția comună a scriitorilor V. Cârlova, I.H. Rădulescu și Grigore Alexandrescu pentru evocarea „Ruinelor Târgoviștei”. *** Mărturie a unor vremuri când a trăi viața însemna acțiune, cu prea puține clipe de răgaz, zidurile Cetății de Colț adăpostesc sufletul viu al unor întâmplări trecute de-acum în legendă. Se povestește că, demult, stăpâna cetății era
Agenda2005-12-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283497_a_284826]
-
la Editura „Scrisul Rmânesc” din Craiova, în 1974. 1935 - anul fatidic al morții premature a lui Gib.I.Mihăescu a fost anul când a fost suprimat brusc acest fascinant urcuș pe scara afirmării sale literare. Tocmai de aceea apariția acestei evocări vine în sprijinul cunoașterii unui mare prozator, de care generațiile de după al doilea război mondial au fost lipsite mulți ani. * Pentru realizarea acestui roman un rol important l-a avut ampla documentare, pornită de la lectura și cunoașterea întregii opere, a
CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU LA ROMANUL VIAȚA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU ÎNTRE REALITATE ȘI POVESTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384860_a_386189]
-
Iar profesoara Antonia Bodea sublinia: Autorul romanului, Al. Florin Țene are prilejul fericit de a realiza în contextul general tabloul geografic și socio-cultural al ținutului natal, Drăgășanii și împrejurimile identificat în amănunțime și străluminat cu bucuria trăirii directe a fiecărei evocări. de aceea adesea paginile dau senzația suprapunerii și interferării sufletești a autorului cu destinul eroului care-i dă prilejul să proiecteze geografia reală in dimensiunea mirifică a tradiției prin istoria dramatică a timpului concret, spre spațiul spiritual al proiecției cosmice
LA CENACLUL LITERAR RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385179_a_386508]
-
scris sub formă de poeme în proză. Noi așa le percepem, deși poeta a intenționat să scrie Povestiri. Ele se numesc, „Acasă”, ,,Măicuța”, „Agapia”. Câtă lumină primăvăratică și delicatețe, câtă dragoste, câtă puritate, câtă melancolie, câtă slavă, în descrierile și evocările în care o vedem pe fetița care a fost, întorcându-se la casa bunicilor, la Agapia. Eul poetic a ajuns acasă în raiul copilăriei! Lectura cărții este impresionantă, te răscolește. În bunătatea lui, Domnul mi-a scos în cale încă
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
fie Țelul suprem al oricărui creștin, amintind astfel de MULTIVERS (Dumitru Găleșanu, Tracus Arte, 2010, prefață Grațiela Popescu) și purtând cu gândul la opera eminesciană ori la cea a poetului vâlcean - Dumitru Găleșanu. În tot acest univers de credință, apar evocări ale unor ființe dragi, evocări făcute cu sensibilitate, cu ochii înlăcrimați de durerea despărțirii, lucru care face din Aurel Vasilică un poet sensibil, cu o delicatețe extraordinară în exprimarea sentimentelor sale (Nuntă în cer): Atrasă ca un flutur de Lumina
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
creștin, amintind astfel de MULTIVERS (Dumitru Găleșanu, Tracus Arte, 2010, prefață Grațiela Popescu) și purtând cu gândul la opera eminesciană ori la cea a poetului vâlcean - Dumitru Găleșanu. În tot acest univers de credință, apar evocări ale unor ființe dragi, evocări făcute cu sensibilitate, cu ochii înlăcrimați de durerea despărțirii, lucru care face din Aurel Vasilică un poet sensibil, cu o delicatețe extraordinară în exprimarea sentimentelor sale (Nuntă în cer): Atrasă ca un flutur de Lumina sfântă/ Te-ai dus în
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]