1,567 matches
-
Lucian din Samosata, Ammoniu, Saccas, Plotin, Filostrat, Ierocle etc., cari neavând alte de apărare; împotriva creștinismului, ce să lățea din zi în zi, începură să spună tot felul de minciuni, învinuind pe creștini de incesturi la cultul lor; de orgii excentrice în adunările lor tainice; de vrăjitorie și mâncătorie de oameni și copii. Îi acuzară apoi prin grai și în scris de toate faptele necuviincioase, închipuite numai de mintea fantastică și de care nici nu trebuia a mai vorbi" (Orig. contra
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și serbările organizate În cinstea ei s-au numit floralia. Tot Într-un cadru organizat, instituțional, se practica prostituția masculină. Protagoniștii erau spadones, copii ai prostituatelor, tineri care lucrau În ateliere de preparare a afrodisiacelor, În frizerii și băi, tineri excentrici Îmbrăcați În culori stridente, parfumați, fardați, epilați, purtători de bijuterii. Unii erau dansatori, alții Își slujeau stăpânii ca sclavi, alții, sclavi aduși din Orient spre vânzare, erau la discreția doritorilor. Statutul bărbaților care se prostituau era același cu al femeilor
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
culoarea șofranului ale brândușelor. Pe pereții din spatele ei se aflau urmele desenelor pe care le făcuse cu atâția ani în urmă, încă vizibile din spatele unui strat subțire de spoială albă. La momentul respectiv, era deja recunoscut faptul că era puțin excentrică, ca să nu spunem mai mult. Foamea din timpul primei sarcini și apoi a celeilalte se transformase într-o obsesie permanentă legată de mâncare. Pe măsură ce anii treceau, devenea din ce în ce mai ciudată. Ignorând cu totul agitația iscată de soțul ei, continua să privească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Zappa îi disprețuia pe cei de la Velvet. Aceștia nu luau LSD, drogul hippioților, ci Speed, drogul aristocrației underground din New York. Cu ochelarii lor de soare, cu figurile palide și cu țoalele de piele, cei de la Velvet Underground acționau ca niște excentrice creaturi ale nopții. Așa cum a afirmat la un moment dat Lou Reed, liderul celor de la Velvet: „Toată povestea asta flower-power s-a dus de râpă pentru că existau prea multe victime ale drogurilor și pentru că era o idee drăguță, dar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
moștenitoare a celei mai mari fabrici de făină. Dacă după doi ani de căsătorie Adu plimba încă pe Maxențiu, era fiindcă nu credea societatea destul de deprinsă cu noul său rang; de nu înlătura figurantul de pe înălțimea unor echipagii de formă excentrică, era fiindcă, automobilul fiind banalizat, nu se putea face remarcată. își alesese pasiunea mai rară a cailor de rasă. Călărea admirabil, dar nu putea obliga la cavalcade prea dese pe Maxențiu, bolnăvicios, de aceea prefera să conducă. Proiecta să organizeze
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și direcția. Dacă intri în studioul lui, ai impresia că te afli într-un atelier de inginerie mecanică. Peste tot, numai pompe, furtunuri, canale de scurgere și rezervoare, instalații care te duc cu gândul la opera unui om de știință excentric. Senzația dispare ca prin farmec în clipa în care se apasă un comutator sau se rotește un robinet. A renunțat de mult să mai expună în galerii. Izolate în încăperi iluminate steril și electric, închise între pereți tencuiți, lucrările lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
la orgasm“ (Nirvana); „Relativitatea face limbrici / în mâncarea cantinei“ (Mal ); „Meditez la ceva / și aceasta / îmi uluiește gândirea, / dar (tui fleoanca mă-sii!) / treaba se-ntâmplă cu mult mai rapid“ (Hol ) etc. Din dorința de a trece drept un tip excentric, autorul reproduce în carte și encefalograma sa (din care reiese, de altfel, că ‹ are o activitate cerebrală obișnuită, după cum mi-a explicat neurologul pe care l-am consultat în vederea scrierii acestui text). De asemenea, se plânge - într-un stil despre
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
coincidență, tot în aceste zile a apărut la Arena originalul volum SMS-uri de dragoste, realizat și prefațat de Cecilia Caragea. În cuprinsul lui găsim mostre din mesajele pe care și le trimit îndrăgostiții în vremea noastră prin intermediul telefoanelor celulare. Excentrice și comprimate drastic, până la schilodire, și scrise fără semne diacritice, din motive tehnice, aceste texte sunt totuși mult mai emoționante, prin autenticitatea lor, prin noutate, prin directețe, decât poetizările cu pretenții ale tandemului de autori Maria Dincă - Dan Apetrei. Iată
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
suspecte: „Iarba înghite pași furișați / de felină venită să sfâșie / tihna primului ceas / din jumătatea altui început. / Rafale de ploaie îmi biciuie / ochii spălând / durerea neprimenirii.“ (Ore fără memorie) Autoarea nu își găsește nici o clipă liniștea. Ea are mereu inițiative excentrice, ca un copil care răstoarnă un scaun sau toarnă apă în pantofi ca să se facă remarcat de maturi: „Curg spre rădăcini de orizont.“ (Cerul altei zodii) „Îmi trec mâna prin / umbra-mi legată de trup.“ (Dincolo) „Mă-nvârt în jurul camerei
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Bobelică Cislău, Doina Drăguț, Nicolae Maroga Enceanu, Corneliu Florea, Emilian Mirea, Ioan Nicoară ș.a.m.d. Un amator despre alt amator Trăiește în SUA un matematician de origine română, Florentin Smarandache, care își imaginează că e și scriitor. Textele lui, excentrice și naive, nu au nici o valoare literară. Și totuși, unii le iau în serios. Unul dintre cei care le iau în serios este Ion Soare (și el un scriitor amator), care a publicat recent o... carte consacrată veleitarului din Statele Unite
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de imbecili, / țin morțiș să demonstreze cât sunt de utili, / zvonind că înrăiții robotitori / îi poartă, marelui porc, ranchiună, / pretinzând că osânza măririi sale e proprietate comună.“ (Interes) O fabulă care merită numele de fabulă, oricât de fantezistă sau chiar excentrică ar fi, are o anumită coerență, este o istorisire cu o morală la urmă. „Fabulele“ lui Ioan Voaideș seamănă mai curând cu un delir verbal. În turbulentul flux de cuvinte identificăm din când în când și unele sclipiri, dar ele
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mai mare, chiar mama lui, nu Wadja, Îi aducea tânărului Sammler cel zvelt și timid ciocolata caldă și croissantele În timp ce el stătea În cameră citind Trollope și Bagehot, făcându-se „englez“. El și mama lui aveau reputația de a fi excentrici și iritabili pe atunci. Nu de oameni cu compasiune. Nu ușor de mulțumit. Cu nasul pe sus. Desigur toate acestea, pentru Sammler, se schimbaseră considerabil În ultimii treizeci de ani. Dar apoi Walter Bruch cu degetele lui bătrâne de puști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Gruner. Doctorul plecase și Wallace, cu hârtiile lui galbene, stătea acum În picioare cu grație, arătos, cu genele lui lungi. Câtă normalitate, câtă stabilitate era Wallace gata să sacrifice pentru a căpăta slava nebuniei? — Unchiule? — A, da, Wallace. Unii erau excentrici, unii erau histrionici. Probabil Wallace era chiar țicnit. În cazul lui era nevoie de un efort puternic pentru a deveni interesat de evenimente obișnuite. Poate de aceea statisticile sportive Îl aruncau În așa o febră, de ce atât de des părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
O lovitură de afaceri frumoasă. Atât de potrivită! Atât de congruentă cu primăvara, moartea, mandalele orientale, gazul de canalizare cu iz de dulceață narcotică de liliac. Fericire din cărămizi, din cer! Fericire și bucurie mistică! Domnul Artur Sammler, confident al excentricilor New Yorkului; diacon al bărbaților sălbatici și progenitor al unei femei sălbatice; arhivar al nebuniei. Odată ce iei o poziție, odată ce schițezi o linie de bază, contrariile te vor asalta. Declară-te În favoarea normalului și vei fi asaltat de aberații. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
după foșnet ce erau. Firește, nu i-am spus nimic lui Wallace. I-ar risipi Într-o săptămână. M-am gândit să-mi cumpăr niște haine. Dacă m-aș Îmbrăca de la Lord and Taylor, poate că aș fi mai puțin excentrică și aș avea și eu o șansă să fiu cu cineva. — Ca Govinda Lal. — Da, de ce nu? M-am făcut pe cât am putut de interesantă cu mijloacele pe care le am. Tatăl ei rămase uimit de replică. Excentrică? Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mai puțin excentrică și aș avea și eu o șansă să fiu cu cineva. — Ca Govinda Lal. — Da, de ce nu? M-am făcut pe cât am putut de interesantă cu mijloacele pe care le am. Tatăl ei rămase uimit de replică. Excentrică? Prin urmare era conștientă de cum este. Exista un grad de discernământ În ce făcea. Peruca, căutatul prin gunoaie, plasele de cumpărături, toate erau Într-o oarecare măsură intenționate. Asta voia să spună? Fascinant! — Și cred, spunea ea, că ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Piscină ăFără Apăț, de Mark Ravenhill, în regia lui Matthias Hartmann, cu „Schauspielhaus“ din Zürich, sa jucat la Sibiu, în cadrul Festivalului Teatrelor Europene, pe 13 și 14 noiembrie. Spectacol extravagant, care îmbină mai multe arte, Pool ăNo Waterț dă viață excentricei piese scrise de britanicul Mark Ravenhill. Reprezentația s-a bucurat de succes la Sibiu, deși regizorul se întreba cum va primi publicul un astfel de spectacol, potrivit mai degrabă consumatorului de cultură din Vest. În Elveția, premiera a avut loc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
impulsurile. Evit să scriu aici proză fantastă. Printr-un proces psihic banal, într-o fugă de idei lucide, am înțeles de ce sopranele & tenorii sunt ființe atât de iubite. Nu de-un public standard, ci de oameni supracultivați sau de bogătași excentrici care par să-și satisfacă niște capricii. Or, capriciile nu înseamnă numaidecât fleacuri sau mofturi. De multe ori ele configurează „secretul“ existenței mundane, rațiunea care ne ține vii până când Cel-de-Sus hotărăște că am hălăduit destul... Nu spun vreo noutate: fantoma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
dragostei. Cerșetor flămând, de care te speriai cu o frică ciudată, din amestecul lui Dumnezeu în nebunia lumei. Câți alții, mai primejdioși încă! Cei care nu mărturiseau în afară scrânteala lor și vorbeai cu ei neturburat, până când aflai vreun gest excentric, neașteptat, și care era totuși logic către ceea ce era smintit în mecanismul lor. Mai toți oamenii aveau ceva schimbat atunci. Unii pentru că în adevăr erau zdruncinați. Alții pentru că, rămași aceiași, aveau de-a face cu ceilalți. Părea că o poartă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Razu! Un număr frumos de milioane și una din fetele cele mai snob din dancingurile la modă. Au putut fi văzuți mereu împreună, plimbîndu-se într-un panier 57 superb, condus de Maxențiu. Ea brună, expirîndă, cu ochi turcești și rochii excentrice; el, același galben Cezar Borgia, bolnav probabil de ficat. Pe ea o cunosc din școală. Eram într-o clasă cu ea și cu Elena. Coincidență! I-am întîlnit deunăzi în ușa lui "Capsa". Amândoi mă iau cu binele; știu că
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de panică, după ușoara cădere, ne priveam unul pe celălalt, cerșindu-ne din ochi confirmarea stabilității situației; ne-am oprit, nu mai cădem, de parcă el ar fi fost specialist în căderi de lifturi vechi, doctor în frânare independentă cu saboți excentrici pe cablu, iar eu profesor de dinamică cuantică a lifturilor mici și mijlocii, de preferință de serviciu, în cădere liberă, cu coeficient antigravitaționai dependent de greutate. "Sînt Luis Roberto Vera Vargas, revoluționar din Chile", îmi transmite colegul de celulă, după
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de transport care nu mai venea. I-am promis că o duc până în Constanța, dar, din păcate, nu aveam drum într-acolo și nici nu doream să îmi fac. însă nu am rezistat surâsului întrebător care îmi confirma că poziționarea excentrică grupului de călători nu însemna decît: "Scapă-mă, dracului, de locul ăsta aglomerat!" Am frânat și am început să caut ceva în torpedou, încercînd cu coada ochiului să văd dacă vine sau nu către mașină. De venit, nu venea, dar
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ignorat și pe acesta. Eram așteptați să apărem la timpul obișnuit, să asamblăm barca și să ieșim pe apă. Bănuiesc că cei din afară vedeau în asta doar o dovadă în plus că metodele de antrenament ale Doctorului Schneiderhahn sînt excentrice și, pînă la urmă, chiar inumane. Deși înregistram succese, felul în care le obțineam nu era întru totul de natura unui exercițiu sportiv. Desigur, oamenii nu mergeau pînă atît de departe încît să facă publice astfel de aprecieri, dar în
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
asculți cuvântul narațiunii. Orice formă de violență sau cruzime trece imediat într-o altă lumină, inițial nesigură, apoi tot mai voalată, până devine calmă și retrasă. În unele situații, ajunge de-a dreptul diafană, enigmatică. Astfel, se spune despre Diogene, excentricul filozof din Sinope, că își scandaliza contemporanii cu gesturile sale neobișnuit de libere. Printre altele, . Cum singur va mărturisi, dacă a le face ca atare nu-i absurd, nu-i absurd nici a le face în piață (Diogenes Laertios, Despre
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
omul caută cu orice preț să fie auzit și văzut. Însă Coșeriu nu are în vedere aici o simplă intenție subiectivă, ci o posibilitate pe care vorbirea în genere o activează. Vorbirea face adesea posibilă o anume extravaganță, o acoladă excentrică. Vorbitorul se poate lăsa atras de această po sibilitate, urmând o cale ce ține deopotrivă de propria sa libertate și de cea a limbii vorbite. Aș reține faptul că sunt în joc cel puțin două forme de coerență, una între
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]