KorAP: Find »[drukola/base=excluziune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...87 >

2,152 matches

Corola-website/Law/144305_a_145634

nu de puține ori al diferitelor forme de discriminare. La acestea se adaugă o imagine publică cel mai adesea negativă. Toate aceste condiții afectează advers accesul la serviciile sociale publice: educație, învățământ, ocupare, securitate personală și chiar asistență socială. Specificul excluziunii sociale la populația de romi constă tocmai în existența unor surse de excluziune care la restul populației nu există sau sunt întâlnite extrem de rar, precum lipsa unei identități legale sau situație locativa ilegală. După un proces de integrare (adesea forțată

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
o imagine publică cel mai adesea negativă. Toate aceste condiții afectează advers accesul la serviciile sociale publice: educație, învățământ, ocupare, securitate personală și chiar asistență socială. Specificul excluziunii sociale la populația de romi constă tocmai în existența unor surse de excluziune care la restul populației nu există sau sunt întâlnite extrem de rar, precum lipsa unei identități legale sau situație locativa ilegală. După un proces de integrare (adesea forțată) în formele de viață modernă, în regimul socialist, dar cu unele efecte cert

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
experiență unei activități economice recunoscute legal sau au avut o istorie de participare limitată, întreruptă de lungi perioade de șomaj. Activitățile informale producătoare de resurse, caracteristice pentru o mare parte a populației de romi, sunt indirect surse ale sărăciei și excluziunii sociale: ele produc mai degrabă o supraviețuire precară, dar blochează orice acces la beneficiile sociale legate de muncă salarială/formală (concedii de boală, asigurare medicală, concediu de maternitate, asigurări sociale); împing la marginea legalității, crescând riscul diferitelor sancțiuni sociale, inclusiv

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
improvizate și/sau ilegale, lipsa oricărei locuințe sau locuire cu chirie, fapt care în condițiile actuale semnifică mai degrabă condiții mizere de locuit care absorb o parte din veniturile modeste ale familiilor. ● Criminalitatea ridicată, generată de sărăcia severă și de excluziunea socială, are un efect social dezorganizator important. Un factor important de risc aici îl reprezintă angrenarea în economia subterană. Obiective strategice pentru îmbunătățirea situației populației de romi Obiectivul 1: Soluționarea situațiilor de lipsă a identității legale Termen: decembrie 2003 - Ministerul

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
discriminare a romilor și promovarea unei atitudini colective suportive Obiectivul 8: Reabilitarea imaginii colective de sine și a imaginii publice a populației de romi SECȚIUNEA a III-a: ANEXE Analiza situației actuale Capitolul 15 Societatea românească: configurația sărăciei și a excluziunii sociale O perspectivă istorică În secolul al XIX-lea România era o țară predominant agrara, subdezvoltata în raport cu standardele europene. Ea era caracterizată mai ales printr-o sărăcie rurală datorată în mod special structurii proprietății și unui sistem de exploatație semifeudal

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
masivă în sistemul școlar a întregii populații, de suport social pentru acoperirea nevoilor de bază (îngrijire medicală, locuința) a avut ca rezultat, pe fondul unui standard de viață în general modest, o restrângere spectaculoasă a zonelor de sărăcie și de excluziune socială. Chiar și populația de romi, caracterizată tradițional printr-un nivel ridicat de marginalizare/excluziune socială, datorită politicii de școlarizare și de forțare a ocupării salariale, a cunoscut un proces rapid de incluziune într-un mod de viață modern. De la

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
îngrijire medicală, locuința) a avut ca rezultat, pe fondul unui standard de viață în general modest, o restrângere spectaculoasă a zonelor de sărăcie și de excluziune socială. Chiar și populația de romi, caracterizată tradițional printr-un nivel ridicat de marginalizare/excluziune socială, datorită politicii de școlarizare și de forțare a ocupării salariale, a cunoscut un proces rapid de incluziune într-un mod de viață modern. De la jumătatea anilor '70 sistemul socialist intra într-o criză economică cronică, care se accentuează rapid

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
presiunii violent pronataliste, segmentele de populație cele mai sărace, cu un grad ridicat de dezorganizare socială, sunt victime ale unei creșteri bruște a natalității nedorite, fapt care amplifica enorm sărăcia și dezorganizarea socială. Tranziția: o nouă explozie a sărăciei și excluziunii sociale La începutul tranziției economia românească se caracteriza prin distorsiuni structurale majore, cu sectoare artificial dezvoltate, dominată de complexe industriale rigide, care au aglomerat disproporționat populația în anumite centre economice; largi zone rurale cu infrastructura slab dezvoltată și populație îmbătrânita

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
situații critice care îi pot aruncă în datorii acumulate la întreținere, cu reduceri severe ale alimentației, în imposibilitatea de acces la o îngrijire medicală minimala în caz de nevoie. În această categorie probabil că se plasează câteva procente din populație. Excluziunea socială este probabil procesul cu efecte sociale negative, datorită paralizării capacităților de redresare. Sărăcia extremă generează, prin permanentizare și reproducere la nivelul tinerei generații, excluziune socială greu reversibila. Dar și alte procese decât sărăcia pot duce la excluziune: criminalitatea, atât

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
în caz de nevoie. În această categorie probabil că se plasează câteva procente din populație. Excluziunea socială este probabil procesul cu efecte sociale negative, datorită paralizării capacităților de redresare. Sărăcia extremă generează, prin permanentizare și reproducere la nivelul tinerei generații, excluziune socială greu reversibila. Dar și alte procese decât sărăcia pot duce la excluziune: criminalitatea, atât pentru autori, cât și pentru victime, intrarea în sisteme criminale și degradante uman, copiii străzii, evoluția în colectivități de tip închis, bazate pe patternuri de

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
din populație. Excluziunea socială este probabil procesul cu efecte sociale negative, datorită paralizării capacităților de redresare. Sărăcia extremă generează, prin permanentizare și reproducere la nivelul tinerei generații, excluziune socială greu reversibila. Dar și alte procese decât sărăcia pot duce la excluziune: criminalitatea, atât pentru autori, cât și pentru victime, intrarea în sisteme criminale și degradante uman, copiii străzii, evoluția în colectivități de tip închis, bazate pe patternuri de viață mai degrabă marginale prin natura lor, care blochează capacitatea de a fructifică

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
degradante uman, copiii străzii, evoluția în colectivități de tip închis, bazate pe patternuri de viață mai degrabă marginale prin natura lor, care blochează capacitatea de a fructifică oportunitățile oferite de o societate modernă. Sunt câteva grupuri cu risc ridicat de excluziune socială: copiii și tinerii ajunși în stradă, tinerii care ies din casele de copii, familiile care și-au pierdut locuința, cu șanse minime de a mai obține o locuință cu condiții absolut minimale, familiile dezorganizate, familiile cu șomeri cronici, cazurile

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
romi care cumulează un mănunchi larg de handicapuri sociale: educație scăzută, lipsa de calificare, o istorie de neparticipare la economia formală, număr mare de copii, lipsa de locuință, lipsa de pământ în proprietate pentru locuitorii de la țară. Specificitatea sărăciei și excluziunii sociale în România actuala Sărăcia și excluziunea socială în România nu sunt un produs marginal al unui sistem care funcționează rezonabil de eficient, ci rezultatul eșecului sistemului: mai întâi criză profundă a proiectului socialist și mai apoi erorile de strategie

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
handicapuri sociale: educație scăzută, lipsa de calificare, o istorie de neparticipare la economia formală, număr mare de copii, lipsa de locuință, lipsa de pământ în proprietate pentru locuitorii de la țară. Specificitatea sărăciei și excluziunii sociale în România actuala Sărăcia și excluziunea socială în România nu sunt un produs marginal al unui sistem care funcționează rezonabil de eficient, ci rezultatul eșecului sistemului: mai întâi criză profundă a proiectului socialist și mai apoi erorile de strategie a tranziției, responsabilă de căderea dezastruoasă a

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
economie de piață nereglementată și în fapt slab susținută este soluția minune la toate problemele; care a înlocuit iluzia necredibila a unui colectivism primitiv și opresiv cu justificarea unui individualism care nu cunoaște nici lege și nici morală. Sărăcia și excluziunea socială în România actuala nu ating grupuri marginale slab integrate într-o economie bine organizată și eficiența, ci largi segmente ale colectivității lovite de căderea economiei. Situația este în mod special gravă la nivelul unor grupuri largi, cuprinse în procesul

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
grav, noua generație a apărut cu un deficit sever de capacități de inserție eficientă pe piața muncii: educație scăzută și de o valoare redusă, lipsa de calificare, lipsa experienței de activitate economică sistematică. Sărăcirea s-a agravat prin convertirea în excluziune socială persistentă, deficitului de consum asociindu-i-se deficitul de capacități, fapt care, la rândul său, cronicizează sărăcia. Polarizarea socială Sărăcirea a fost accentuată de creșterea polarizării sociale. După primul șoc de sărăcire al tranziției, polarizarea socială a crescut rapid

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
avut loc numai între diferitele segmente ale colectivității, ci și între zone geografice. Au apărut colectivități căzute economic, zone și județe care au fost afectate mai accentuat de procesul de sărăcire. Mecanismele și factorii care au produs explozia sărăciei și excluziunii sociale Pentru conturarea mai clară a naturii sărăciei este nevoie să fie trecute în revistă pe scurt mecanismele și sursele responsabile de explozia sărăciei și a excluziunii sociale. Erodarea rapidă a veniturilor salariale datorită crizei economiei, atât ca valoare, cât

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
de procesul de sărăcire. Mecanismele și factorii care au produs explozia sărăciei și excluziunii sociale Pentru conturarea mai clară a naturii sărăciei este nevoie să fie trecute în revistă pe scurt mecanismele și sursele responsabile de explozia sărăciei și a excluziunii sociale. Erodarea rapidă a veniturilor salariale datorită crizei economiei, atât ca valoare, cât și ca număr. Salariul mediu real a ajuns în anul 2001 la 63,1% din valoarea să în 1989, apropiindu-se de valoarea nivelului minim decent de

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
majoritatea cazurilor la evacuarea chiriașilor. Costul restituțiilor, în natură sau prin compensare, va fi suportat și în viitor de întreaga populație, prin angajarea resurselor bugetului pe o perioadă nedefinita, în detrimentul programelor sociale. Grupuri cu risc ridicat de sărăcie persistentă și excluziune socială severă Următoarele grupuri sunt în situații de risc ridicat, trebuind să facă obiectul unei politici concentrate de suport: ● copii aflați în una dintre urm��toarele situații: - abandonați, în instituții, în familii de plasament sau pur și simplu în stradă

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
la o locuință minimă și la oportunități de ocupare normală; ● comunități/zone căzute economic, cu resurse marginale de venit din activități economice; ● populația romă săracă. În concluzie, se poate estima că România nu se confruntă cu o stare de sărăcie/excluziune produsă de o evoluție în parametrii unei dinamici normale a unei societăți, ci cu o explozie a sărăciei și a excluziunii sociale generată de o puternică criză cumulata a socialismului și tranziției, întinsă pe mai mult de un sfert de

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
economice; ● populația romă săracă. În concluzie, se poate estima că România nu se confruntă cu o stare de sărăcie/excluziune produsă de o evoluție în parametrii unei dinamici normale a unei societăți, ci cu o explozie a sărăciei și a excluziunii sociale generată de o puternică criză cumulata a socialismului și tranziției, întinsă pe mai mult de un sfert de secol. Riscul fundamental nu îl reprezintă extensia sărăciei, care în mare parte este mai degrabă nu foarte profundă, ci tendința ei

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
ei de cronicizare, prin degradare a capacităților și a patternurilor social-culturale de viață. Problemă la care această strategie trebuie să răspundă nu este numai aceea de a face față unor procese mai mult sau mai putin marginale de sărăcire și excluziune, ci aceea de absorbție a efectelor sociale dezastruoase ale unui regim socialist irațional, urmat de o tranziție confuză, în care nu o dată importante decizii strategice s-au dovedit a fi fost eronate. Capitolul 16 Evaluarea politicilor antisaracie în România (1990-2002

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
fără îndoială, a fost corect accentul acordat suportului clasei salariale lovite greu de tranziție - disponibilizări, pensionari înainte de limita-, ignorarea pe o lungă perioadă a celor mai săraci dintre săraci a dus la apariția unor zone de sărăcie extremă și de excluziune socială cronică. Segmente importante ale populației celei mai sarace au rămas neacoperite de sistemul de beneficii sociale legate de muncă. Este semnificativ faptul că sistemul de ajutor social a fost introdus foarte târziu (la sfârșitul anului 1995), după consumarea primului

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
de nevoi - mai puțin manifeste sau mai articulate în spațiul public - nu au fost adresate prin măsuri și programe sociale. Din categoria acestor nevoi fac parte în special cele asociate grupurilor sociale foarte sărace, aflate într-un proces rapid de excluziune și marginalizare socială. Unele nevoi de suport au fost acoperite doar formal-legislativ, fără însă a se asigura o acoperire reală (de exemplu, cazul serviciilor comunitare destinate populației vârstnice). a) Accesul la servicii, în special la cele de asistență socială. Accesul

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]
sarace se dovedesc din nou a fi cele destinate săracilor, lipsiți de puterea presiunilor politice. * * * Există puternice argumente de a considera că deficitul de politica socială a avut o contribuție semnificativă la deteriorarea situației sociale, la explozia sărăciei și a excluziunii sociale severe în cei 12 ani ai tranziției. Costurile sociale și umane ale procesului dificil de schimbare au fost modest compensate de politica socială. Punctul forțe al acesteia a fost salvarea unei largi părți a clasei salariale devenite extrem de vulnerabilă

HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144305_a_145634]