1,387 matches
-
paginile publicisticii lui N. I. Herescu, deloc ofilite, reținem cu precădere o caracterizare a emigrației din care i-a fost dat a face parte. Inflamarea verbelor nu exclude luciditatea, o luciditate remarcabilă în circumstanțele în care, prinși în vîrtejul evenimentelor fatidice, exilații ,nu reușesc decît arareori să vadă limpede în destinul și în rostul lor". Emigrația de după 1944 nu seamănă cu cele precedente, deoarece pe cînd odinioară cei ce se hotărau a-și părăsi meleagurile natale puteau fi socotiți niște inși loviți
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
1944 nu seamănă cu cele precedente, deoarece pe cînd odinioară cei ce se hotărau a-și părăsi meleagurile natale puteau fi socotiți niște inși loviți de soartă, vrednici de compasiune, niște bieți năpăstuiți, azi situația e inversată: ,privilegiați trebuiesc socotiți exilații, ca unii care se pot bucura, fie și prin țări străine, de bunurile cele mai de preț ale vieții: libertatea și demnitatea omenească; oropsiți sînt cei rămași în urmă, în țările cotropite, unde tot ce este omenesc le-a fost
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
a României literare. Iertați-mi sinceritatea, Marian Stanciu, București * * Domnule Director, La începutul acestei săptămîni, adică în momentul în care nr. 25 (din 25 iunie 2003) al revistei pe care o conduceți a fost introdus în Internet, am citit articolul "Exilații noștri", scris de dl Alexandru Niculescu pe marginea recent apărutei Enciclopedii a exilului literar românesc. Nu intenționez, firește, să intru în detaliile acestui articol, ca să încerc să-i explic autorului că mă citează trunchiat, că de cele mai multe ori folosește argumente
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13677_a_15002]
-
face la adresa cărții mele, cît și pentru unele observații critice în legătură cu ceea ce domnia sa consideră a fi prea subiectiv, prea obiectiv, prea restrictiv sau prea exhaustiv în paginile ei. În același timp, țin să fac o scurtă precizare. La începutul articolului "Exilații noștri", dl Alexandru Niculescu afirma că enciclopedia mea ar fi fost "refuzată de o cunoscută editură din București". Este adevărat, editura e cunoscută, însă nu ea a refuzat să-mi publice cartea, ci eu am fost cel care și-a
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13677_a_15002]
-
ființei scriitorului și, în general, ființei umane nevoite să trăiască în afara spațiului său de origine, a copilăriei sale, a țării, a patriei, a culturii sale, dar există și un exil interior. În secolul al XX-lea, toate țările au avut exilații lor, fie din Est sau din Vest, fie din fostele țări comuniste, fie din Occident. Și acesta este exilul scriitorului care nu se simte reprezentat de mediul de viață din jurul său. Și atunci el trebuie să-și creeze o lume
Andrés Sorel by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/13646_a_14971]
-
că opera va avea o viață mai deplină decât orice ar încerca să înfăptuiască dictatorii. Aceasta este literatura, cea care se constituie într-o memorie a popoarelor și, în acest sens spun eu că deși împrejurările în care trăiește orice exilat sunt teribile, scriitorul nu se teme pentru că știe că în acestă lume, oriunde ar locui, oriunde ar trăi, el este un exilat. Pentru că sensibilitatea, conștiința sa, cunoașterea, opțiunea sa este diferită de ceea ce sunt, să zicem, platformele politice, economice sau
Andrés Sorel by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/13646_a_14971]
-
într-o memorie a popoarelor și, în acest sens spun eu că deși împrejurările în care trăiește orice exilat sunt teribile, scriitorul nu se teme pentru că știe că în acestă lume, oriunde ar locui, oriunde ar trăi, el este un exilat. Pentru că sensibilitatea, conștiința sa, cunoașterea, opțiunea sa este diferită de ceea ce sunt, să zicem, platformele politice, economice sau sociale. R. - V-aș spune că în cazul particular al scriitorilor români care au trăit într-un regim dictatorial, au existat și
Andrés Sorel by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/13646_a_14971]
-
din vis. Și el a fost eliberat în mai puțin de doi ani. Pînă acum știința nu a putut explica asemenea lucruri. Î. În aproape toate cărțile despre exil, am citit o variantă a ceea ce s-ar putea numi visul exilatului. Vă rog să-mi povestiți varianta dvs: „Mă aflam în Rusia și...” R. Nu am visat niciodată că mă întorc în Rusia și n-am simțit niciodată nici un fel de nostalgie în acest sens... Î. În închisoare, fiecare om a
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
libere din lume, cărțile pe care cei din exil le publicau (Virgil Ierunca, Ștefan Baciu, Constantin Amăriuței, Vintilă Horia etc.) nu ajungeau în bibliotecile universitare decît prin donații. O distanță tristă - și nepricepută, comercial, propagandistic - separa marile eforturi ale unor exilați de primă valoare de lumea universitară. O distanță, o indiferență poate chiar un "mépris" față de Universitate? De altfel, nici Virgil Ierunca în Trecut-au anii... (dar și în celelalte volume ale sale), nu acordă prea multă atenție Universității, poate pentru că
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
chiar un "mépris" față de Universitate? De altfel, nici Virgil Ierunca în Trecut-au anii... (dar și în celelalte volume ale sale), nu acordă prea multă atenție Universității, poate pentru că, la Paris, Alain Guillermou și Alphonse Dupront nu erau prieteni ai exilaților.1 ) A fi în contact cu lumea exilului nu era, pentru un românist străin, o întreprindere facilă. Erau necesare, pe lîngă o deschidere politică mentală, și un interes de cercetător care caută adevărul, și de eforturi fizice, concrete. Unde să
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
exilului nu era, pentru un românist străin, o întreprindere facilă. Erau necesare, pe lîngă o deschidere politică mentală, și un interes de cercetător care caută adevărul, și de eforturi fizice, concrete. Unde să-l găsească? Cine să-l conducă spre exilați? Nu greșim presupunînd că, pentru unii româniști străini, asemenea acte "de curaj" puteau însemna o coborîre "ad inferos". Într-adevăr, exilul nostru românesc, apărînd valorile culturii românești "uitate, exilate", și ignorate - nu a reușit să-și facă simțită prezența în
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
30 iulie 1979: SCRISOARE Adresată de arh dr. Grigore BUDIȘTEANU exilatului la Paris Sergiu GROSU, apărător al drepturilor omului și al ortodoxiei românești București, 30 iulie 1979 Dragă Sergiule, În eventualitatea că vei citi sau vei auzi despre unele gânduri ale mele, gânduri basarabene, exprimate printre rânduri, îți scriu câteva cuvinte
Scrisoare. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2253]
-
suflet, asemeni lui Eminescu, și a plecat, dintrodată, la marea întâlnire, chemat de acesta, biografia și opera sa, primul și cel din urmă drum, întâlnindu-se cu forță de destin în aura genialității celui care i-a alungat sentimentul de exilat în propria limbă, luminându-i drumul. A plecat la întâlnirea cu Eminescu scriindu-și din timp și epitaful („Sunt iarbă și mai mult nu pot fi”), dând , din vreme, și explicațiile acestuia („ A fi simplu nu e treabă ușoară. Afi
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
pasionați de istorie nu le poate lipsi din bibliotecă cartea lui Adrian Niculescu "Din exil/ După exil" apărută la Univers în cunoscută colecție "Recuperări". Este vorba de o culegere de articole ce acoperă activitatea desfășurată între 1986-1996. Vocea neobosita a exilatului în Italia își păstrează autenticitatea chiar și acum la zece ani de la căderea comunismului. Și asta pentru că luciditatea ocupă un loc privilegiat - oricât ar fi fost de "calde", evenimentele erau analizate tot timpul cu sânge rece. De aici puternică impresie
Un exil exemplar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17660_a_18985]
-
Și asta pentru că luciditatea ocupă un loc privilegiat - oricât ar fi fost de "calde", evenimentele erau analizate tot timpul cu sânge rece. De aici puternică impresie de document prețios, veritabil, pe care o ai cu fiecare pagină citită. Nu toți exilații stăteau deoparte speriați (și mulțumiți, în același timp) că au scăpat. Chiar Adrian Niculescu afirmă la un moment dat că inima României bătea prin Europa Liberă, nu în interior, ci peste granițe. Acolo se putea afla ce se petrece cu
Un exil exemplar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17660_a_18985]
-
fi cunoscut politica rusă) și fixismele ce frizează ridicolul, dacă nu nebunia. După unele pasaje din corespondența lui N. Bălcescu, el ar fi oprit oameni pe stradă spre a-i informa qu'il est l'auteur d'une révolution. Marele exilat îl execută lucid: "(...) il est aliéné comme Lamartine". G. Călinescu, criticul-poet, el însuși cu înclinații spre "poză" și cabotinaj, ne atenționează însă că în epocă "astfel de ținute profetice erau comune" și nu trebuie uitat că "poetul e și puțin
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
o protecție egală a legii. Toți oamenii au dreptul la o protecție egală împotriva oricărei discriminări care ar încălca prezenta declarație și împotriva oricărei provocări la o astfel de discriminare."; - Art. 9: Nimeni nu trebuie să fie arestat, deținut sau exilat în mod arbitrar."; - Art. 10: "Orice persoană are dreptul, în deplină egalitate, să fie ascultată în mod echitabil și public de un tribunal independent și imparțial, care va hotărî fie asupra drepturilor și obligațiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații
DECIZIE nr. 151 din 25 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157251_a_158580]
-
privind dreptul la libertate și la siguranță,dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv. Se mai invocă și prevederile art. 9 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit căruia "nimeni nu poate fi arestat, deținut sau exilat în mod arbitrar", și ale art. 9 și art. 14 paragraful 3 lit. g) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care consacră dreptul oricărui om la libertate și la securitatea persoanei sale, respectiv dreptul oricărei persoane acuzate de
DECIZIE nr. 962 din 25 septembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul penal, ale art. 171 alin. 2, art. 183 alin. 1 şi 2, art. 262 pct. 1 lit. a) şi ale art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204106_a_205435]
-
-i este permis să se amestece în conducerea internă a comunității. Can. 568 - În măsura posibilităților, să fie numiți capelani pentru acele persoane care, din cauza condițiilor de viață, nu pot să beneficieze de slujirea obișnuită a parohilor, cum sunt imigranții, exilații, refugiații, nomazii, marinarii. Can. 569 - Capelanii militari au legi speciale. Can. 570 - Dacă o biserică neparohială este anexată sediului unei comunități sau al unui grup, capelanul să fie numit rector al acelei biserici, în afară de cazul când grija comunității sau a
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
are dreptul, audiind părerea comunității, să propună un anumit preot. § 2. - Can. 568 - În măsura posibilităților, să fie numiți capelani pentru acele persoane care, din cauza condițiilor de viață, nu pot să beneficieze de slujirea obișnuită a parohilor, cum sunt imigranții, exilații, refugiații, nomazii, marinarii. Can. 569 - Capelanii militari au legi speciale. Can. 570 - Dacă o biserică neparohială este anexată sediului unei comunități sau al unui grup, capelanul să fie numit rector al acelei biserici, în afară de cazul când grija comunității sau a
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
și și-au desfășurat activitatea doi dintre părinții fondatori ai Europei, precum și de a furniza informații asupra Europei de azi și de mâine; ca atare, aceste organizații urmăresc un obiectiv de interes general european. (11) Consiliul European pentru refugiați și exilați reprezintă organizații ale refugiaților și persoanelor deplasate, pe lângă Uniunea Europeană și care promovează principiile și politicile care contribuie la obiectivele tratatului în ceea ce privește azilul și combaterea excluderii sociale. (12) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind
32004D0100-ro () [Corola-website/Law/292262_a_293591]
-
ale ONG-urilor, ONG-uri din țările candidate etc.), - consolidarea ONG-urilor sociale în cadrul Uniunii Europene și în țările candidate, de ex. prin schimbul de experiență, practică și informații între membrii platformei. Principalele activități ale Consiliului European pentru refugiați și exilați sunt după cum urmează: - reprezentarea organizațiilor refugiaților, solicitanților de azil și persoanelor deplasate pe lângă Uniunea Europeană, - coordonarea pozițiilor membrilor săi față de Uniunea Europeană, - transmiterea informațiilor cu privire la refugiați, solicitanți de azil și persoane deplasate, către instituțiile Uniunii Europene, - transmiterea informațiilor de la Uniunea Europeană către consiliile
32004D0100-ro () [Corola-website/Law/292262_a_293591]
-
I: programe de lucru permanente ale următoarelor organisme care urmăresc un scop de interes general european în domeniul cetățeniei europene active: - Asociația "Europa Noastră", - Casa Jean Monnet, - Casa Robert Schuman, - Platforma organizațiilor neguvernamentale sociale europene, - Consiliul European pentru refugiați și exilați (CERE), - Asociația consiliilor de stat și a jurisdicțiilor administrative supreme ale Uniunii Europene. 2.1.2. Partea 2: programe de lucru permanente ale unui organism care urmărește un scop de interes general european în domeniul cetățeniei active sau un obiectiv
32004D0100-ro () [Corola-website/Law/292262_a_293591]
-
pe lângă foc. oprită în cer limba timpului. boieri mari și coconi, pășind încetinel peste pămîntul Capadociei, înveliți în pocrovuri, în pânze de zăpadă până la glezne, având clopoței pe veșminte și numele neamurilor scrise cu aur. apoi intrând în cortul muntelui. exilați cuprinși de oboseală, ducându-și tovarășii pe brațe și pe umeri, coborând din corăbii prin nisip. împletitorii de coșuri, locuitorii colibelor de ciobani, neguțătorii de ceară, cei care duc cărți pe care nu le pot citi, care au capul acoperit
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
-i servește și de incomparabil interpret în direct - își întâlnește cititorii și semnează exemplare... Pe ecranele TV din întreaga lume, el se ivise, cu fața halucinată, pentru a anunța că: "Tiranul a fost răsturnat!" În Auditorium, atmosfera e destul de încordată. Exilații români umplu sala, și se arată foarte neîncrezători față cu puterea ieșită din revoluția de pe 22 decembrie 1989. Oratorul interpelat răspunde destul de bine, dar noul său rol pare a-l stâjeni... Mircea Dinescu și cu mine ne cunoaștem demult, încă
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]