1,411 matches
-
arhitecților și a constructorilor a fost fericită. De unde știe? Că doar n-a trăit niciodată într-un bordei din crengi dese, sprijinite pe furci înălțate de o parte și de alta. Taică-său, Marcus Agrippa, a luat cu japca de la exilați tot ce-a putut! Nu și-a câștigat averea doar prin meșteșugul armelor. Și nici bunicul ei, Pomponius Atticus, nu a muncit ogoarele. Dacă n-ar fi moștenitoarea unora dintre cei mai bogați oameni ai Romei, nu și-ar mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-său au rămas de neclintit. Pur și simplu i-au smuls copila din brațe. Biata de ea și-a călcat mândria în picioare și i-a scris și lui, cerșindu-i ajutorul, dar ce putea el face, un amărât de exilat căzut în dizgrație? Oare bătrânul Pollio, bunicul fetiței, de ce n-a intervenit? O fi considerat și el o onoare ca, în loc să joace la nunta nepoatei, să o înmormânteze de vie în templul Vestei? N-au mai apucat să-și vorbească
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
care le ridică. De ce și-a părăsit Silvestri țara, unde avea o orchestră la dispoziție și o catedră de dirijat, iar după spusele cu iz patriotic ale unor cunoștințe, „nu îi lipsea nimic“, este mai ușor de înțeles pentru un exilat român. De ce au abandonat lumea comunistă atâtea mii de români, multora din ei nelipsindu-le, aparent, „nimic“?... Întrebare aproape retorică. În plus, este foarte probabil că odată cu montarea și cenzura de partid ce a urmat operei Oedip, Silvestri a presimțit ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
românii din exil, doar că exilul lor a început cu 40 de ani înainte. S-au organizat ca biserica ortodoxă a rușilor din exil. Parohia română s-a alăturat eparhiei ruse, pentru că în plus avea idei politice asemănătoare, cu toți exilații persecutați de comuniști. Lucrul acesta a durat până în 1998, când biserica a cerut să iasă de sub această jurisdicție și a intrat în comuniune cu episcopia românească din America. E o situație tranzitorie până când se găsește o altă soluție: probabil că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
vor trăi în zone amenințate de deșert, dintre care 700 de milioane numai în Africa. Cincisprezece milioane de locuitori au trebuit deja să-și părăsească satele, devenite de nelocuit. Conform înaltului Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite îICR), numărul acestor exilați va fi de zece ori mai mare în 2050. Emisiile de gaz carbonic și de alte gaze poluante nu se vor reduce cu ușurință. Țărilor din Nord le va veni greu să-și modifice modul de trai, iar cele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pentru prima dată, după alți 25 de ani, când se recunoștea oficial, deși indirect, existența atâtor români adevărați în afara temniței comuniste, între zidurile căreia se breveta invenția patriotică numită ,,salam cu soia”. Nu poate fi negat totuși un fapt: sentimentul exilatului, al înstrăinatului, al pribeagului a fost admis ca stare lirică. Poezia populară, dar și versurile lui Alecsandri, Eminescu nu sunt lipsite de ,,inimă pribeagă”, „inimă străină” etc. Și în ultima jumătate de secol românii au fost condamnați la trăiri poetice
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pentru prima dată, după alți 25 de ani, când se recunoștea oficial, deși indirect, existența atâtor români adevărați în afara temniței comuniste, între zidurile căreia se breveta invenția patriotică numită ,,salam cu soia”. Nu poate fi negat totuși un fapt: sentimentul exilatului, al înstrăinatului, al pribeagului a fost admis ca stare lirică. Poezia populară, dar și versurile lui Alecsandri, Eminescu nu sunt lipsite de ,,inimă pribeagă”, „inimă străină” etc. Și în ultima jumătate de secol românii au fost condamnați la trăiri poetice
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
crizei prin care trecea Anne și era, totodată, forma la vedere prin care se manifesta această criză...“. Sub măștile pe care le poartă anonimul domn N. (Tiberiu Naumescu, Corneliu Golam, securistul sau violatorul, invalidul sau profesorul) descoperim figura tragică a exilatului, a „extracomunitarului“ marginal, a străinului care-și trage valiza după el pe străzile exilului. În această valiză, la fel ca eroii lui Samuel Beckett, personajul lui Gabriel Chifu își duce cu sine propria viață. Revolta străinului este un refuz „trist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
silniciile față de populația civilă. Numărul victimelor holocaustului antiromânesc din acea perioadă este enorm dacă ne raportăm la numărul locuitorilor rămași sub ocupație. Statutul de refugiat În țară asigura condiții elementare de trai și nici o hotărâre juridică nu-i considera ca exilați. În teritoriul invadat nu se poate vorbi de o promovare a valorilor, iar pătura aservită ocupantului, nu pregetă să blameze trecutul și tot ceea ce este românesc. Au fost arse biblioteci, incendiate așezăminte culturale și mii de gospodării au fost părăsite
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
aflate În exil. Au participat În rândurile exilului oameni de prestigiu ce urmau o cale militantă și au adus mari speranțe, cu ecou Încurajator și În mediile creștine aflate dincolo de Cortina de Fier. Din prima zi a exilului cei doi exilați erau Însuflețiți de un singur gând - să se facă ecoul Bisericii martire. Totodată ei au adus un șir de mărturii asupra lagărelor și Închisorilor din Siberia care și după moartea lui Stalin au continuat să facă victime. Multe dintre victime
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
despre soarta creștinilor prigoniți. Richard Wurmbrand a fost printre primii colaboratori ai revistei ”Catacombes”. Exilul pentru Sergiu Grosu nu era o opțiune politică nici măcar o soluție pentru asigurarea unui trai În libertate și siguranță. Preceptele biblice dădeau sens situației de exilat și tot din punctul de vedere religios erau apreciate opțiunile refugiaților. Persoanele apropiate cu care menținea relații erau cu convingeri religioase, militanți În spiritul evangheliei și atașament față de patrie. De altfel exilații români apreciau vederile sale exprimate În revista Catacombes
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și siguranță. Preceptele biblice dădeau sens situației de exilat și tot din punctul de vedere religios erau apreciate opțiunile refugiaților. Persoanele apropiate cu care menținea relații erau cu convingeri religioase, militanți În spiritul evangheliei și atașament față de patrie. De altfel exilații români apreciau vederile sale exprimate În revista Catacombes manifestând dorința de a-l avea ca invitat la reuniunile pe care le organizau. Concepția sa privitor la organizațiile române era lapidar expusă În cuvintele: ”... este imposibil să ne slujim neamul fără ca
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
par să stârnească adevărate pasiuni. Îmi pare rău însă că n-am putut citi articolul lui Sorin Alexandrescu din Observator cultural: m-ar fi interesat cum salută fostul structuralist pălăria călinescian-impresionistă a colegului său mai tânăr. Cum se înclină fostul exilat în fața aceluia care, protejat de Ivașcu și de Monica Lovinescu dimpreună, a reușit să rămână canonizatorul number one al literaturii române și în acest început de mileniu. Am citit mai întâi articolul subtil și plin de țepi al Irinei Petraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
în timpul comunismului. Și uită cum a fost obținută această poziție privilegiată: protecțiile, abilitatea pentru a le obține și concesiile ideologice și politice care i-au permis să se mențină cronicar literar ani și ani de a rândul. Înțeleg ca fostul exilat să fie invidios și amar, dar nu admirativ. Cotidianul, 9-10 februarie 2002 Răsfoind revista 22 Am avut ocazia, datorită unui prieten care a primit un maldăr de exemplare din România, să răsfoiesc câteva numere ale revistei din ultimele luni ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
om prea delicat ca să mă ia peste picior, cum poate aș fi meritat. Pentru că e adevărat că în excursia din Maramureș mai mult am băut horincă decât am admirat ce era de admirat. Sunt convins că Sanda Stolojan sau alți exilați conștiincioși în patriotismul lor turistic au vizitat cu insistență toate aceste meleaguri pe care le-am cunoscut mai mult în vis. Și nu s-au apucat să scrie romane fără o documentare temeinică, aceasta fiind mama literaturii realiste, așa cum au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
reală”, shite, deși nu e o fantomă rătăcitoare, continuă să rămână o ființă a zonelor-limită. În Take no yuki (Zăpada așternută pe bambuși), de exemplu, el incarnează o femeie vie, dar care, despărțită de copilul ei, trăiește experiența singurătății unui exilat la marginea lumii, o singurătate ce trimite la spațiile pustii, sălbatice: În acest culcuș aidoma celui știut doar de cerbi și de căprioare, sus, pe pajiștile munților, pustiit, pierdut printre înaltele ierburi și, deloc întâmplător, tot în acest spațiu al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
nu, dar cred că poeții au dreptate. Mă alătur lor, din principiu și din interes, căci cine știe, mă vor privi cu mai multă îngăduință dacă le sunt solidar...! Cum ai ajuns la poezie? Poezia e expresia suferinței, pentru un exilat, așa cum o vedea Ovidius, în "Tristele" sale sau e o bucurie firească de a vorbi pe limba universală a îngerilor? Adevărul este că nu prea știu cum am ajuns la multe din lucrurile la care am ajuns și poezia face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cui îi e frică de aceste mari nume? Nu am impresia că nu s-a schimbat chiar nimic în felul în care ne raportăm la valorile istorice ale literaturii române. Înțelegem altfel Evul Mediu, secolul romantic, avangarda. Cei trei mari exilați s-au întors, totuși, acasă prin reeditări și chiar ediții științifice, ca și prin numeroase cercetări monografice sau tematice. Începem să citim altfel literatura din perioada comunistă, prin simplul fapt că ne îndepărtăm tot mai mult de ea, iar "rama
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cota francezului mediu. Alexandre Sanguinetti, fost ministru în cabinetul Couve de Murville, se opune propunerii ca Charles De Gaulle să fie numit mareșal al Franței: „În istoria Franței au fost 370 de mareșali. Mai mult de 40 au fost spânzurați, exilați extrădați, împușcați... Nu există decât un singur general de Gaulle. Titlul de mareșal n-ar adăuga nimic gloriei lui”. La Élysée, după ce strânge mâna lui Georges Pompidou, Alain Poher îi predă lui Pierre Messmer plicul în care se găsește codul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
condamnat într-un azil anume pregătit. Elena comentase cu Marcian ciudățenia procedărilor lui Maxențiu. Marcian surâsese indulgent și semnificativ, și Elena înțelesese 241 16 v, Fecioarele despletite, Concert din mimcă de Bach, Drumul ascuns abia atunci aluzia absurdă a bietului exilat. Incidentul lăsase în urma lui un parfum frumos de amor și de spaimă. îl respirau reculeși. Așa cum parfumul florilor acumulate proaspăt pe un mormânt străin face pe cei sensibili să se simtă cu o plăcere dureroasă încă mai vii. XIV Pe măsură ce
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
din generația ta? Nu, nu e un film despre comunism, nici cu majusculă, nici fără. M-au interesat oamenii și relațiile bizare dintre ei. Din perspectiva de azi, totul mi se pare straniu: pe de o parte, un grup de exilați care trăiesc fizic la München sau la Paris, dar care mental sunt în România. Reconstruiesc România între pereții unui studio de radio din exil. De cealaltă parte, unii care ascultă aceste voci, care chiar ascultă de aceste voci. Ascultătorii - în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
iar restul este problema lui personală, tematica, biografia lui ș.a.m.d. Deci sunt scriitor român întrucât continui să scriu literatură în limba română. Pe de altă parte, sunt în America deja de mulți ani, America este o țară a exilaților în care prezența minorităților și a minorităților lingvistice este de o diversitate extraordinară. Nu e deloc neobișnuit aici să spui că ești un scriitor american de limbă română. Eu consider însă că sunt scriitor român pentru că enclava mea - chiar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
să înregistrezi totul denotă, poate, că nu te bucuri de nimic. Așa s-a născut dorința de plecare. Să fugi de tot ceea ce e comun pentru a-ți transforma singurătatea în excepție. Marile spirite pe care le admir au fost exilații propriei mele națiuni. Tînărul V., nemulțumit de sine căci, abia pornit, n-a realizat nimic, scîrbit de propriul său trup mult prea departe de perfecține, ar vrea să se exileze chiar din acesta. Dar ce trup ar oferi sufletului său
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
acesta. Dar ce trup ar oferi sufletului său azil? Abia acum știu cît de plin e universul de refugiați din trupuri putrede. Cît de stupidă e dorința de a părăsi cînd prostia suverană face din cel ce gîndește un perpetuu exilat în propria lui țară!... Dar și de mine, scriitorul V., e tînărul nemulțumit. Candid dar intransigent, nu realizează că omul în genere e o ființă amfoterică. El e cel ce întrebă și tot el, cel ce răspunde, bunul ca și
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
mafiei. Pe vasul lui Sven, spărgătorul de bănci (având alura primejdioasă și misterioasă a lui Edward G. Robinson) duce cu sine secretul unei vieți marcate de litera stacojie a exilului. Moretta este, în termeni conradieni, un paria al insulelor, un exilat din comunitatea sa originară, încercând, odată cu o ultimă lovitură norocoasă, să-și regăsească tihna pierdută. Din rețeta suspansului și a sexualității nu putea fi absentă feminitatea carnivoră inseparabilă de canonul filmului noir. Cealaltă jumătate a ciudatei perechi transportate de Sven
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]