98,675 matches
-
o mare diversitate (iar rareori chiar și texte în limbile de origine) era mai contagioasă decît penitența cu care te îndemnau textele teoretice, inclusiv ale postmodernismului, și ele deja existente în epocă. Practic, cel puțin în poezie, toate generațiile receptau experiențe de discurs neîntîlnite pînă atunci în România, inclusiv discursul speranței zero, prozastic sau minimalist, ironic și bășcălios de care s-au lăsat magnetizați cei mai tineri. Era o experiență literară multiplă, ce ne situa, în sfîrșit, la anumite cote de
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
existente în epocă. Practic, cel puțin în poezie, toate generațiile receptau experiențe de discurs neîntîlnite pînă atunci în România, inclusiv discursul speranței zero, prozastic sau minimalist, ironic și bășcălios de care s-au lăsat magnetizați cei mai tineri. Era o experiență literară multiplă, ce ne situa, în sfîrșit, la anumite cote de emulație atinse doar în glorioasa și mitificata noastră epocă interbelică. Iar acel elan nu avea nici o etichetă și încă nu manifesta complexul de inferioritate tipic românesc: cel al imitației
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
probabil, în starea de beatitudine și de generozitate față de întreaga lume pe care numai yoghinii cei severi o mai cunosc, acei digambara înveșmîntați doar cu spațiul. Eu caut simplitatea cu care să mi-l fac părtaș pe cititor la această experiență, fără să-i propun vreun pact mistic, ezoteric sau de castă. Vreau să vedem împreună luminile, poate și fiindcă ne vine greu să acceptăm cît de tragică este viața. Al.Ș.: Este o confesiune impresionantă. Înțeleg, acum, ce înseamnă literatura
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
ne refuză. Uneori poți deveni nemilos mînuind cele mai bune intenții. Și deseori indiferența folosește același limbaj ca admirația altruistă ce ți se dăruiește. E greu și să identifici adevărata indiferență, darmite să o accepți. Cu toate acestea, o minimă experiență de viață trebuie să te vaccineze împotriva orgoliului nemăsurat și să te familiarizeze cu ideea că plutești într-un ocean de indiferență emițînd tu însuți indiferență de jur împrejurul tău. Abia așa ajungi să apreciezi calitatea umană a celui care se arată
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
în această dezesperare ceva din prăbușirea unui înger". Așadar, junele gînditor se regăsește mai curînd în individualismul protestant. De timpuriu, Cioran percepe existența prin prisma negativității exacerbate, precum o "cădere", un declin, o voluptate satanică, însemnată de "tragicul cotidian" al experienței individuale, consemnînd intenția de-a scrie un eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
politețe; speram câteva comentarii acide la final. Ei bine, nu! Mai erau indivizi rarissimi care chicoteau, un curajos care a părăsit "ringul" cinematografic, dar în general, lumea a plecat la fel de mută - nici entuziasm, nici regret c-a plătit biletul! Repetând experiența de trei ori cu același rezultat, mi-am zis că e vorba de incoerența scenariului care îi arunca pe spectatori într-o asemenea stare de confuzie existențială. Iar povestea e nu doar încâlcită, ci și de o lipsă de noimă
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
prim merit evident al colecției, acela de a da o imagine globală a marilor valori. Evident că mai sunt multe nume de cuprins, dar luăm în seamă și intențiile viitoare. Au fost solicitați câțiva dintre cei mai importanți editori cu experiență, specialiști de notorietate într-un domeniu sau altul: Dan Horia Mazilu pentru literatura medievală, Gabriel Ștrempel pentru cronicarii moldoveni, Virgil Cândea, Stela Toma și Nicolae Stoicescu pentru Cantemir, Mircea Anghelescu pentru Heliade, Dimitrie Vatamaniuc pentru Eminescu, Stancu Ilin (asociat cu
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
alte ambiții cerute de o ediție cu adevărat critică: recunoscând dificultățile, Mitzura Arghezi și Traian Radu califică încercarea lor drept "o ediție de referință". G. Pienescu a acuzat că ei ar fi beneficiat subteran de cercetarea sa anterioară și de experiența pe care o dobândise în relația cu poetul în realizarea ultimei ediții de autor - deci ar fi în chestiune chiar un fel de plagiat al muncii sale documentare. Această lipsă de omogenitate a calității științifice a edițiilor din colecția "Opere
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
și respingând demagogia aducătoare de voturi. Nu știu în ce măsură mesajul lui Gheorghe Ciuhandu va ajunge la români, având în vedere blocada informațională instituită de către pesedei. Oricum, e o șansă pentru confuza scenă politică de la noi faptul că un politician cu experiența practică și cu forța de acțiune a primarului Timișoarei s-a decis să intre în bătălia pentru președinție. Din această confruntare va avea de câștigat și partidul d-lui Ciuhandu, PNȚCD, care așteaptă revenirea în bătălia politică. Personal, nu resimt
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
știa și știe să fie interesant și să contrarieze opinia comună. De ce nu și-a făcut Ion Cristoiu propria sa publicație după ce a fost trimis la plimbare de la Zigzag, asta n-am izbutit să înțeleg niciodată. El a mai avut experiențe eșuate cu patronii ziarelor pe unde a lucrat și după Evenimentul zilei. A trecut apoi pe la Cotidianul, pe la Azi și n-a ezitat să-și încerce norocul și la un post de televiziune. Cornel Nistorescu a preluat un ziar de
Bulina Roșie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12438_a_13763]
-
în această dezesperare ceva din prăbușirea unui înger". Așadar, junele gînditor se regăsește mai curînd în individualismul protestant. De timpuriu, Cioran percepe existența prin prisma negativității exacerbate, precum o "cădere", un declin, o voluptate satanică, însemnată de "tragicul cotidian" al experienței individuale, consemnînd intenția de-a scrie un eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
acesteia: ,Mai lipsește oare ceva pentru ca Nae Ionescu să fi fost omul-complex sau complexul cultural (= Ťfenomenul culturalť) situat undeva între adevăr și utopie? Nimic, probabil, de vreme ce steaua polară a acestui Ťpersonajť era voința de a se încerca într-o insolită experiență a absolutului"... Dacă Nae Ionescu apare scanat pe întreaga dimensiune a personalității în diversitatea-i vrednică a atesta pînă la urmă o incontestabilă unitate, Cioran e înfățișat pe fațeta tinereții sale fragede. Student în primul an de facultate, la 18
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
totuși, să se așeze pe un traseu de evoluție normală. Sînt exemple de galerii care funcționează extrem de dinamic și de eficient ca mesaj cultural, cîteva dintre ele fiind înființate de către oameni foarte tineri, apoi sînt galeriile unor profesioniști cu multă experiență, cum este Alexandru Ghilduș sau Maria Magdalena Crișan și, edident, că nu trebuie uitate magazinele de artă cum este Galeria Dorobanți, sau cele administrate de Ștefan Grinberg, Radu Nicolae, Adrian Boeriu etc., etc. Deși aceste forme ale pieței de artă
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
mii - de hectare de pereți care trebuie mobilați cu ceva. Dacă nu se umplu cu lucrări de artă, se găsesc alte substitute care să acopere marile suprafețe oarbe. Nu poți sta într-o cameră albă decît dacă vrei să faci experiențe yogine, să deliberezi asupra capacității tale psihice, asupra puterii de a face față provocării vidului. Pereții goi prefigurează cavoul. Or, fenomenul care se întîmplă în economia reală generează o dinamică extraordinaeră a actului artistic și a circulației obiectului de artă
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
-ul de televiziune, Robert Turcescu este și realizatorul unei emisiuni radiofonice, România în direct. Această emisiune i-a permis jurnalistului un formidabil contact cu România profundă prin intermediul telefoanelor și scrisorilor primite de la oameni de tot felul, din toate colțurile țării. Experiența revelatorie a acestor contacte a fost valorificată de autor într-o serie de articole publicate în presa scrisă, strînse acum în volumul Dans de Bragadiru. Cum se vede România în direct. Însemnările din acest volum vizează, cum spuneam, aspecte ale
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
la maturitate cei care au debutat ca poeți. Cititorul-poet sfârșește prin a citi până la urmă totul, sumarul întreg al revistei, grijuliu să nu-i scape cumva ceva din ce, sub masca altui gen, s-ar putea ascunde: o învățătură, o experiență, un exercițiu, un antrenament spiritual util, impregnate toate subtil de poezie. Bucuria lui de a afla de la alții, mereu și mereu, că poezia există în toate și peste tot și că poetul e până la urmă un om de treabă, chiar dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
psiho-social precar și apoi să suporți, inevitabil, oprobriul public. Motivele nu sunt de discutat aici. Pe de altă parte, să intri în rolul ficțiunii 100% scriind despre droguri, riști să fii acuzat că nu cunoști îndeajuns subiectul care cere neapărat experiență personală. O soluție rezonabilă, din acest punct de vedere, ar fi convenția aleasă de Dragoș Bucurenci, numai că între cele două motivații de mai sus, foarte puternice de altfel, acest cadru narativ funcționează destul de neconvingător.Și nu neapărat pentru că cititorul
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
și apoi, într-o bună dimineață, să renunți pur și simplu!? În Cuvântul înainte, Andrei, vocea auctorelui moral, încearcă să dreagă puțin lucrurile privindu-l pe Dragoș ca pe un outsider. Dar chiar dacă nu ne-am pune astfel de întrebări, experiența lecturii rămâne inconsistentă. Finalul " altfel, imprevizibil " este, cu tot sictirul auctorial, gratuit: "O explicație pe potriva înțelegerii tale: a fost o modă, gata, a trecut." sau "N-am chef să mă gândesc la asta. Important este că am încheiat. Nu contează
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
cu momentul cel mai dur al realismului socialist, în esență el nu este marcat de ofensiva ideologică și nici deturnat de la traseul său prestabilit pe care și-l urmărește cu o consecvență de multe ori crispată. Sensul direct al acestor experiențe plastice, dincolo de latura lor formală și de meditația propriu-zisă asupra capacității limbajului de a se manifesta exemplar, este acela care privește caracterul dominator al omului, supremația acestuia atît față de lumea naturală cît și față de aceea creată. Majestuos și definitiv, proiecție
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
mi s-a părut că îl particularizează în peisajul teatral. Într-o bună zi a dispărut... în Germania. Ca să lucreze. Și asta a făcut un timp, în alt sistem și în altă cultură, cu alte reguli, maturizîndu-se, îmbogățindu-și substanțial experiențele profesionale, modul deschis și relaxat de a-și privi opțiunile, meseria, lumea. Așa l-am reîntîlnit anul trecut pe Vlad Massaci, întors în spațiul nostru teatral. Relaxat, senin, cu chef , angrenat în tot felul de proiecte, spații, traduceri, dialog cu
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
vulnerabilități, rostiri studiate, expresive, tăceri consistente, un joc al privirilor care te îngheață. Am văzut cît de frumos știu să fie parteneri pe scenă, la Act, să se susțină, să comunice. Întîmplător, toți cei patru actori sînt foarte buni, cu experiență, au avut șansa să lucreze cu regizori mari. Îmi place să-i văd jucînd, să le studiez evoluția, cunoscîndu-i încă de la examenele din U.N.A.T.C. Îmi place cînd mă surprind. Cui nu-i place asta în teatru?! Așa cum au făcut
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
dreptul neglijente, fără un minim aparat critic, sau tipărind cărți urâte, respingătoare ca aspect grafic. Se poate face, totuși, ceva semnificativ în acest domeniu? Editura Gramar este un bun exemplu pentru un program inteligent de editare a clasicilor. Cu o experiență apreciabilă în domeniul editorial înainte de 1989, directorul Ion Marinescu a fondat o bine gândită instituție de promovare a cărții, în condiții grafice obișnuite (modeste, dar plăcute) și la prețuri accesibile (ceea ce e foarte important în contextul unei piețe de carte
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
la irealitatea fantasmelor, a strâns note pentru cel puțin un roman. Infarctul de la sfârșitul deceniului nouăzeci și operația ce a urmat l-au silit la recapitulări și la reasumarea "eu"-lui, Deșertul pentru totdeauna (Albatros, 2001) fiind confesiunea-roman rezultată din experiența acelei veri. Dar, precum într-un poem al său, intitulat Digul, ardeleanul strămutat în București nu a reușit să meargă până la capăt. Scrisul fusese stârnit și atunci de o idee mai veche: Mă gândesc din nou la diferența dintre "o
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
pentru bătrânețe, se preferă imagini în sepia, colorate viu sunt doar bomboanele din cutia de tinichea. Nu e de mirare, regizorul debutant Yann Samuell a fost inițial ilustrator/ artist grafic; acum și francezii au un Terry Gilliam al lor. Dar experiența profesională de până acum a cineastului nu poate explica mișcările experte ale camerei; la Samuell, filmarea frontală apare destul de rar. În schimb, camera nu are un moment de odihnă, sunt explorate cele mai variate tehnici, reîncadrarea și schimbarea unghiului se
Un pariu pe două vieți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12515_a_13840]
-
bicicleta, stă pe bănci și meditează la întîmplări și chipuri de demult. Oameni de mult uitați îi revin în memorie, la început cu faptele și vorbele din vremea lor. Apoi experimentul merge mai departe și personajele sînt puse să comenteze experiențele scriitorului ca și cum ar fi prezente și ele la Castelul Solitude. Singuraticul scriitor se întoarce în trecut reproducînd o experiență cvasi-proustiană, în vreme ce oameni care au murit cu ceva timp în urmă pot participa din nou la evenimentele prezentului. "- Eh, a venit
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]