5,246 matches
-
a unei situații, ci sunt analizați și făcuți cunoscuți factorii care conduc la obținerea anumitor rezultate de către elevi, în vederea ameliorării sau restructurării demersului pedagogic (realizează o reflectare cât mai obiectivă și mai exactă a rezultatelor, activității și proceselor, însoțită de explicarea cauzelor sau factorilor care au generat situația existentă); prognostică - oferă posibilitatea de a emite presupoziții și a anticipa performanțele viitoare ale elevilor, luând în considerație rezultatele înregistrate; această funcție este necesară pentru a organiza și a planifica secvențele didactice următoare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Se presupune și existența unui determinism de natură psihogenă, mai ales la copiii lipsiți de confortul afectiv în primii ani de viață, ca o reacție la atitudinea și comportamentul părinților față de nevoile lor. De asemenea, literatura de specialitate menționează în explicarea autismului și așa‑numita teorie comportamentală. Această teorie consideră că respectivul sindrom comportamental care influențează toate sferele personalității subiectului (afectivă, cognitivă, acțională, volitivă, motivațională, limbajul etc.) apare ca urmare a unui șir de comportamente învățate și care se formează în urma
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
precum și pe interacțiunea dintre educatori 1/cadrele didactice și elevi sau dintre cadre didactice (eficiența învățării presupune activitatea cadrelor didactice în echipă) ca o modalitate permanentă de lucru; b) elaborarea în comun a obiectivelor învățării - se referă la discutarea și explicarea obiectivelor acțiunii de învățare în cadrul relației dintre educator și elevi, deoarece fiecare participant la actul învățării are ideile, experiențele și interesele personale de care trebuie să se țină seama în proiectarea activităților didactice; c) demonstrația, aplicația și feedbackul - se referă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de recapitulare (acesta se realizează/propune în lecția anterioară și se reamintește la începutul noii lecții); - recapitularea conținutului pe baza planului stabilit; - realizarea de către elevi a unor lucrări sau activități individuale pe baza cunoștințelor recapitulate; - aprecierea activității elevilor; - anunțarea și explicarea temei. 5) Activități de terapie ocupațională, îndeletniciri practice etc. - în aceste situații întâlnim următoarele secvențe principale (aceste tipuri de activități au o structură mult mai flexibilă și permit o organizare la libera inițiativă a educatorului): - anunțarea obiectivului activității și intuirea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
parcurgă 5 m pentru a atinge o masă pe care sunt așezate o foaie de hârtie și o cutie de chibrituri. Din cutie ia patru bețe de chibrit cu care face un pătrat, apoi îndoaie hârtia și o înapoiază. După explicarea probei, copilul trebuie să enumere acțiunile pe care le are de executat, apoi i se dă semnalul de plecare; durata - 15 secunde. Proba nu este reușită dacă ezită în executarea a trei mișcări consecutive sau dacă depășește timpul alocat. Sunt
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și prezentare putând să lipsească (unele dintre funcțiile atribuite acestora în modelul OSI sunt îndeplinite de alte niveluri). Modelul OSI este un model orientativ, strict teoretic, realizările practice fiind mai mult sau mai puțin diferite. Cel mai bun exemplu pentru explicarea transferului între două calculatoare este modul în care putem citi o pagină web aflată pe un calculator situat la mare distanță: • utilizatorul lansează un program pentru vizualizarea paginilor web (browser); • browserul este entitatea aplicație care va „negocia” pentru noi obținerea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
critică și cum poate renaște un autor plonjat în indiferență pioasă, dacă este actualizat cu fler și metodă. Autoarea uzează de o serie de stratageme sofisticate, compartimentele și etajele operei fiind explorate sistematic și după aceea puse în consonanță: descrierea, explicarea, proiecția speculativă se împletesc. Slavici este examinat într-un orizont comparatist amplu - Preda, Dostoievski, Tolstoi -, care îl situează și îl luminează contrastiv. Biografia e recuperată ca reper în construcția operei, menținându-se o tensiune fructuoasă euristic între creator și insul
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
traversează, în dinamica aceluiași impuls, atât subiectul, cât și obiectul, selectând evenimentele conform idiosincraziilor unei structuri psihice date și suprapunând multiplicitatea aspectelor eterogene ale exteriorului și interiorului într-o unitate indivizibilă, lipsită de corespondent în lumea naturală. De aceea, spre deosebire de explicare - proprie științelor naturii -, comprehensiunea - definitorie pentru domeniile spiritului - are ca obiect întotdeauna ceva individual, propunându-și să identifice particularitățile „trăirii” (Erlebnis) în unicitatea și irepetabilitatea datului lor, singularitatea subiectivă fiind, în acest caz, singura valoare care poate fi afirmată dincolo de
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
corecții semnificative, referitoare la importanța poeziei americane în definirea paradigmei, caracterul dialogic al poeziei și importanța referentului în raport cu textul. De asemenea, de reținut sunt sistematizarea formelor eului liric în poezia modernă și utilizarea modelului epistemologic al lui Th. Kuhn în explicarea „revoluțiilor” poetice. Refuzând să vadă în lirica modernă un fenomen încheiat, M. o consideră o paradigmă aflată încă în derulare; transpare aici una din idiosincrasiile autorului, care, deși a fost printre primii care au folosit la noi termenul postmodernism, a
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
polițiste și de aventuri. Această producție abundentă îi conturează un profil aparte printre autorii români de gen. Chiar dacă formula narativă se limitează la o stângace înregistrare a faptelor, trecându-se cu vederea cel mai adesea succesiunea logică a raționamentelor în explicarea „cazurilor”, epicul, accentuând latura de mister a situațiilor și a personajelor, se remarcă prin interesul pentru întâmplări aflate la granița dintre straniu și absurd. Cel dintâi roman, Toporul de argint (1964), consemnează periplul anchetelor lui Adrian Mocanu, ofițer de miliție
NEAMŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288388_a_289717]
-
solul). Martinius Martini e folosit și prin intermediul compunerilor primite de la Krijanici și, probabil, de la Verbiest. Lângă secvențele împrumutate din cărți sunt așezate - într-o „țesătură” căreia trebuie să i se recunoască originalitatea - știri care proveneau din surse orale (tradiții, legende, „explicări” trecute din generație în generație, un „anecdotic” de bună extracție) închipuite de negustori, de călători, de localnici, precum și constatări rezultate din observații proprii („eu singur am văzut că...”, „eu însămi m-am încredințat despre...”, „mărturisim ca cel mai bun martor
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Zamfirescu, Paul Anghel ș.a.), care vor face din această concepție unul dintre stâlpii doctrinei izolaționiste a național-comunismului. În fine, în anii ‘70-’80 câteva studii de istorie și teorie literară ale lui P. se întrepătrund, ca și la început, în explicarea fenomenului de cultură umanistă, cu cele privind istoria artei: Între Alpi și Marea Nordului (1973), carte de eseuri asupra artei germane, și Arta și umanul (1974), cu o problematică vastă, în viziune comparatistă, iar aceasta înscrisă în perspectiva teoriei culturii. Traducerile
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
la tematică, fie la stil, asigurat de corelarea ingenioasă a acestora. Tematica majoră este configurată aici de investigarea raporturilor dintre Eros și Thanatos. P. reușește să acrediteze ceea ce s-ar putea numi o refondare a intimismului, repudiind deopotrivă autoanaliza verbioasă, explicarea intelectualistă, ca și lamentația gratuită sau exhibarea fervent autenticistă a interiorității, eventual sub semnul mizerabilismului provocator. SCRIERI: Narațiuni întâmplătoare, Cluj-Napoca, 1989; Poemul deshumat, Cluj-Napoca, 1994; Creier intermediar, Oradea, 1997; Întoarce-te, Esthera, Cluj-Napoca, 1999; Muncile lui Don Quijote, Pitești, 2000; Agata
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
propensiune etică. Voit „descusute”, fragmentate și fragmentare, într-un fel stranii, prozele vădesc oarecare talent și o viziune proprie (chiar dacă nu de o originalitate spectaculoasă), cu un comportamentism limitat, amendat de intermitente identificări cu personajul, din care decurg sugestii de explicare a psihologiei acestuia, comunicate lacunar. În textul povestirilor, compus din dialoguri și notații fugare, rămâne mereu un crâmpei de enigmă, o provocare la o lectură participativă. De aici, cum s-a observat (Ana Blandiana), o anumită ambiguitate semnificată discret, dar
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
vieții artistice, alta de informații bibliografice și recenzii. Între orientarea politică și partea literară nu există nici o corespondență. Cu frumoase pagini de amintiri, cu evocări ale vieții patriarhale de provincie, cu nuvele și bine documentate articole de istorie sau de explicare a unor particularități și expresii ale limbii populare este prezent profesorul și istoricul Gh. Ghibănescu. Din volumul Schițe al lui I. L. Caragiale se reproduce, în 1897, Un om cu noroc. D. Nanu, A. Steuerman-Rodion (sub pseudonimul Tristis), Eugen Herovanu, I.
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
analizei propuse în această carte. Nu stă în intenția mea să sugerez cititorului că ceea ce este prezent aici reprezintă toate structurile fundamentale ale gândirii sociologice. Ele sunt, după părerea mea, cele mai importante, cu două excepții majore. În primul rând, explicarea evoluției, schimbării, dezvoltării sociale. Aceasta reprezintă una dintre direcțiile dezvoltării gândirii sociologice actuale. Deși în proiectul inițial ei îi era rezervat un capitol substanțial, a trebuit să renunț la includerea sa în lucrare din cauza insuficienței materialului de care am dispus
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a impus, pe linia pozitivismului, ca principiu fundamental, considerarea obiectului său ca dat, ca un fapt „pozitiv”, guvernat de legi proprii, independente de subiectul cunoscător și care trebuie explicat întocmai precum faptele naturii. Menirea sociologului urma să fie descrierea și explicarea realității sociale „așa cum este ea”, și nu „cum ar dori oamenii să fie”. Perspectiva părea extrem de tentantă, punând sociologia pe o direcție care a asigurat succesul științelor naturii. Curând, o asemenea atitudine a început să-și releve îngustimile. Ea s-
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
social; care sunt schemele sale explicative fundamentale. Sociologia actuală este dominată de reeditarea unei vechi dispute privitoare la opțiunea sa metodologică fundamentală și care poate fi rezumată la opoziția explicație/comprehensiune. Aș formula această opoziție în termenii: explicație obiectivă (în explicarea unui fenomen social sunt invocate alte fenomene sociale de tip obiectiv) și explicația prin conștiință (în explicare sunt invocate diferite caracteristici ale conștiinței individuale sau colective). Lucrarea de față se bazează pe opțiunea netă în favoarea explicației obiective. Primele șapte capitole
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la opțiunea sa metodologică fundamentală și care poate fi rezumată la opoziția explicație/comprehensiune. Aș formula această opoziție în termenii: explicație obiectivă (în explicarea unui fenomen social sunt invocate alte fenomene sociale de tip obiectiv) și explicația prin conștiință (în explicare sunt invocate diferite caracteristici ale conștiinței individuale sau colective). Lucrarea de față se bazează pe opțiunea netă în favoarea explicației obiective. Primele șapte capitole sunt dedicate analizei amănunțite a diferitelor scheme explicative obiective. Ultimul capitol al părții I abordează o problemă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
opțiunea netă în favoarea explicației obiective. Primele șapte capitole sunt dedicate analizei amănunțite a diferitelor scheme explicative obiective. Ultimul capitol al părții I abordează o problemă rămasă deschisă la nivelul diferitelor scheme explicative de tip obiectiv: care este rolul conștiinței în explicarea fenomenelor sociale? putem atribui conștiinței, alături de factorii obiectivi, o contribuție explicativă independentă? și dacă da, în ce ar putea consta aceasta? Explicația obiectivă apare în două variante distincte: modelul cauzal și modelul sistemic. Cauzalitatea reprezintă schema explicativă cea mai simplă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
A. Modelul cauzaltc "A. Modelul cauzal" Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂtc "Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂ" Explicația cauzală joacă în toate științele, inclusiv în sociologie, un rol fundamental. Ea pare să fie o schemă explicativă universală folosită, în toate disciplinele științifice, pentru explicarea oricărui fenomen. Unii consideră cauzalitatea a fi schema explicativă elementară, toate celelalte scheme explicative (funcțională, structuralăetc.) fiind forme complexe, compuse la rândul lor din mai multe relații cauzale, în consecință reductibile la cauzalitate (Stinchkomb, 1968). Alții consideră că nu toate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu oferă însă nici o explicație procesului prin care C îl produce pe E. Doar știind CUM se produce un efect, putem ști DE CE este cauzat de un fenomen anume. Este necesar deci să distingem explicația unui fenomen („De ce E”), de explicarea unei legi cauzale („De ce C este cauza lui E?” sau „Cum C produce E?”). La această ultimă întrebare răspunde modelul explicativ al procesului de producere cauzală. Legile cauzale enunțate mai înainte nu sunt complete din acest punct de vedere. Ele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mult ca „legi de cauciuc”. Ceea ce într-un mod de organizare socială poate reprezenta o necesitate inexorabilă, într-un mod alternativ de organizare poate deveni o tendință evitabilă. Psihanaliza în varianta sa clasică freudiană acordă sexualității un rol central în explicarea întregii dinamici psihice. În mod special, bolile psihice se presupunea că-și au originea în traumatisme în sfera vieții sexuale. O asemenea presupoziție pare, pentru omul actual, destul de bizară. Este necesar însă să ne situăm în evaluarea psihanalizei și într-
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
variație contextuală a cauzalității. Efortul specialiștilor americani s-a centrat pe determinarea contribuției pe care diferiți factori - profesia părinților, nivelul școlar, reușita școlară, vârsta la care a avut loc căsătoria, numărul de copii, gradul de inteligență etc. - o aduc în explicarea poziției sociale dobândite. Rezultatele sunt însă foarte fragile din punctul de vedere al generalității lor. Contribuția diferiților factori la explicarea statutului social actual al persoanelor este de așteptat să varieze substanțial de la societate la societate. Ea poate să înceteze să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
școlar, reușita școlară, vârsta la care a avut loc căsătoria, numărul de copii, gradul de inteligență etc. - o aduc în explicarea poziției sociale dobândite. Rezultatele sunt însă foarte fragile din punctul de vedere al generalității lor. Contribuția diferiților factori la explicarea statutului social actual al persoanelor este de așteptat să varieze substanțial de la societate la societate. Ea poate să înceteze să mai fie valabilă chiar și pentru societatea americană într-o altă perioadă de timp. Această configurație a cauzării variază, chiar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]