6,624 matches
-
Șklovski și formaliștii ruși, insolitarea (ostranenie) surprinde scopul artei (literare): promovarea conștiinței de sine. ¶Lemon, Reis 1965; Shklovsky 1965a [1972] [1983].Vezi și ALGEBRIZARE. instanță povestitoare [narrating instance]. Actul de a relata o serie de situații și evenimente și, prin extensie, contextul spațio-temporal (inclusiv NARATORUL și NARATARUL) al actului. Pot exista mai multe instanțe povestitoare distincte într-o singură narațiune, fiecare implicînd același narator (Nodul de vipere, Jurnalul unui om de prisos), sau unul diferit (Manon Lescaut). ¶Genette 1980, 1983. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se obține o metalepsă. ¶Genette 1980, 1983. metalimbaj [metalanguage]. Un limbaj (natural sau artificial) folosit pentru a descrie un alt limbaj (limbajul obiect). De exemplu, limbajul folosit de gramaticieni pentru a descrie funcționarea unei limbi oarecare este un metalimbaj. Prin extensie, orice limbaj folosit pentru a descrie un anume domeniu constituie un metalimbaj: se poate considera că GRAMATICA NARATIVĂ este metalimbaj ce caracterizează forma și funcționarea narațiunii. ¶Lyons 1977 [1995]. metanarațiune [metanarrative]. Despre narațiune; ceea ce descrie narațiunea. O narațiune care are
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
procesului istoric”, cum însuși afirma în cadrul unei anchete istoriografice realizată cu peste trei decenii în urmă, Leonid Boicu nu s-a rătăcit în hățișurile ispititoare și, desigur, mult mai lesnicioase, ale factologiei pozitiviste, ci a năzuit, militat și propovăduit mereu extensia orizontului cognitiv, semnalarea interdependențelor și evidențierea nu atât a „adevărului faptelor” (în inspirata expresie a lui N. Iorga), ci a „adevărului din fapte”. Astfel se și explică ușurința cu care analistul proceselor sau fenomenelor economico-sociale petrecute în spațiul românesc est-carpatic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
2009) centrul de greutate al practicantului de jogging acvatic coincide cu centrul de flotabilitate și se află, după cum am specificat anterior, la nivelul plămânilor. Tehnica joggingului acvatic impune execuția alternativă, coordonată și simultană, dar cu amplitudine, a diferitelor flexii și extensii ale membrelor inferioare. Accentuam ideea efectuării ample a mișcărilor membrelor inferioare și superioare, îndoite din articulațiile coatelor și genunchilor, pentru a delimita imitarea alergării prin apă adâncă (jogging acvatic) de imitarea mersului prin apă adâncă (fig.nr.99) Fig. nr.
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
pe bazin, până la 70-800 (Brennan, D, 2009, Puleo, J., Milroy, P. 2010), cu genunchiul îndoit la 900 și talpa piciorului orientată în jos, în flexie plantară, pentru a putea împinge apa (Puleo, J., Milroy, P. 2010). Urmează „călcarea” apei și extensia completă a membrului inferior (Brennan, D, 2009, Puleo, J., Milroy, P. 2010), fără a ajunge în hiperextensie (Puleo, J., Milroy, P. 2010) și apoi tragerea în sus, cu ducerea călcâiului sub fese, pentru a repeta ciclul expus anterior. Datorită rezistenței
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
astfel încât digestia alimentelor servite la cină să fie finalizată (în funcție de alimentele ingerate și combinația acestora în timpul mesei, acestea pot „părăsi” stomacul la 2 - 4 ore, chiar 5 ore, poate și mai mult). Acest aspect este esențial atât timp cât presiunea exercitată de extensia toracelui, de acțiunea plămânilor, a ficatului și a inimii, în timpul efortului fizic, este una foarte mare asupra celorlalte organe interne, mare parte implicate și în digestie, iar cantitatea de sânge necesară transportului de oxigen la mușchi poate fi limitată de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
iar înclinația solului impune măsuri de echilibrare a corpului și a segmentelor sale, practicantul de jogging va trebui să se aplece trunchiul ușor spre înainte pentru a compensa tendința corpului de a se orienta spre înapoi. Impulsia în lanțul triplei extensii al membrelor inferioare (gleznă, genunchi, șold) va fi mai puternică, aspect impus de învingerea greutății corpului care, împreună cu atracția gravitațională, acționează mult mai puternic asupra structurilor anatomice ale membrelor inferioare. În același timp, amplitudinea pasului de alergare va scădea, iar
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
aplecare moderată a trunchiului înainte, nu exagerată, cum se practică de regulă, deoarece cercetările biomecanice au evidențiat faptul că aplecarea exagerată a trunchiului spre înainte pe porțiunile de rampă determină o diminuare a activității musculaturii coxofemurale (șold) cu imposibilitatea unei extensii optime la nivelul genunchiului. Această impulsie incompletă a genunchiului pune în dificultate mușchii fesieri (gluteus), crescând consumul energetic și îngreuind înaintarea; menținerea trunchiului într-o poziție dreaptă, ușor aplecată spre înainte va face că proiecția centrului de greutate pe sol
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
propria lor viață. Pașii metodei sunt : se citește lectura, apoi elevul își alege fragmentul cel mai apropriat de experiența lui, care l-a impresionat. Se împarte pagina în două: în stânga se copiază fragmentul; în dreapta se va motiva alegerea fragmentului, stabilind extensia cu experiența proprie (judecăți, trăiri, concluzii). Sunt puse întrebări de sprijin: la ce v-a făcut să vă gândiți fragmentul ales? Cum v-a făcut să vă simțiți? Elevii citesc echipei/clasei însemnările, se schimbă păreri. 3.7.7. Cercul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
fizicii cuantice într-o veritabilă viziune cuantică a lumii. Relațiile lui Heisenberg aruncă o lumină cu totul tulburătoare asupra dinamicii particulelor cuantice. Potrivit interpretării lui Lupasco, actualizarea localizării spațiale antrenează potențializarea cantității de mișcare, iar actualizarea localizării temporale antrenează potențializarea extensiei în energie. Conceptul de identitate a unei particule, în sensul clasic al termenului, nu mai este deci valabil în lumea cuantică. Contradicția între identitate și non-identi-tate, contradicție inerentă lumii infinitului mic, lumii particulelor, este acceptată de Lupasco ca un dat
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
puțin dinamică în cazul moralei). Capitolul 3 (Conceptele de vinovăție și pedeapsă din perspectivă etică și juridică) este într-un fel o ilustrare a elementelor teoretice expuse anterior; însă este și o îmbogățire și nuanțare a lor. Autoarea dă o extensie specială acestei teme fiind convinsă că toate aspectele relației morală-drept ies mai bine în evidență în analiza conceptelor de vinovăție și pedeapsă. Acesta este unul dintre cele mai bogate capitole ale întregii lucrări, fără să iasă din tonalitatea generală, din
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de îmbrățișarea teoriei legii ca ordin general. Independent de eșecul teoriei ordinelor, Austin a greșit de două ori. În primul rând, nu există niciun motiv pentru care ar trebui să discutăm despre legi pur teoretice, precum legile naturii, ca fiind extensii parazitare ale discursurilor despre legi pur practice, precum normele legale. În al doilea rând, atunci când luăm în considerare legile pur practice nu există niciun argument pentru care ar trebui să acordăm normelor legale și trăsăturilor lor speciale un statut preferențial
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cu sistemul nervos al omului vegetal ("vegetated man", i.e. omul căzut din spiritualitate), deci cu aparatul pentru transmiterea și recepționarea de comunicări 117. Damon de asemenea sugerează că de fapt "Comerțul este nu o definiție pentru Allamanda", ci doar o "extensie de semnificație" ("extension of meaning")118, iar după părerea noastră "Comerțul" este doar o "subdefiniție" sistemică pentru Allamanda, de vreme ce prin acest termen Blake descrie o functie inerentă în conceptul sau hiperonimic "Allamanda". Iată, prin urmare, ca cele două noțiuni simple
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fi mai degrabă spațiu de învățare a tehnicilor de cercetare după exigențe "științific-interpretative" și "critico-filosofice", iar nu domeniu al unui exercițiu deplin, desăvârșit, al interpretării. Dar ea are, totodată, și o "putere", legată de curajul tematizării, propriu începutului, și de extensia cercetării, aceasta din urmă și în sensul conținutului și în cel al metodelor. Date fiind acestea, de ce o a doua ediție? În urmă cu câtva timp, am procedat la fel cu altă carte, Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice (a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rațiunii pure"; nu cu întregul plan. De fapt, problema din urmă este superfluă, atâta vreme cât proiectul metafizicii este socotit îndeobște drept proiect critic. Dacă ne îndoim însă de această identitate, atunci planul de discurs al criticii rațiunii pure, înțeles în toată extensia sa, așadar neredus la demersul din prima Critică, acoperă proiectul propriu-zis al metafizicii și proiectul antropologic în toate articulațiile sale. Kant însuși stabilește asemenea delimitări, atunci când își supune opera critică interpretării, încercând să scoată la iveală sensuri mai generale ale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un loc de importanță deosebită în lucrarea lui C. Rădulescu-Motru. Dar din perspectiva justificării formale a conceptului determinismului prin finalitate și a raporturilor sale cu cauzalitatea, acești factori dobândesc relevanță, motiv pentru care discuția despre ei a avut aici această extensie. Totuși, ultimii doi stringența cu care destinul se impune conștiinței și faptul că intuiția destinului este mistică sunt limitați prin semnificația lor în această privință. Dar ei îi oferă lui C. Rădulescu-Motru motivația câtorva reflecții asupra stării timpului celui de-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cultură și natură. II.3.b. Locul "tipului" în evoluția personalizării energiei C. Rădulescu-Motru urmărește evoluția formelor istorice ale personalității mai cu seamă pe cazul culturii europene. Aserțiunile lui au, totuși, valabilitate universală. De altminteri, autorul însuși susține o asemenea extensie "teoretică". Alegerea culturii europene, pentru a face din ea sistem de referință în chestiunea personalității, a fost condiționată de exemplaritatea ei în sensul cuprinderii întregii evoluții personalizate a energiei, de la sufletul mistic, la profesionist și om de vocație. În nici o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la alți autori contemporani: "într-adevăr istoria filosofiei ne arată că orientarea problemei personalității umane individuale determină în mare parte însăși concepția cosmologică a unei epoci. Problema personalității este deci sursa nu numai a psihologiei, ci și a metafizicii"284. Extensia foarte largă a definiției personalismului cu care lucrează C. Rădulescu-Motru poate cuprinde filosofii diferite din toate epocile istorice. De altminteri, aceasta este intenția autorului. El susține că și filosofii antici au lucrat cu un anume înțeles al persoanei, deși abia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de mari personalități total nepricepute la fizică. Printre alții, și Președintele țării, un elev model, a fost mediocru la disciplina fizică, fapt care l-a privat de locul unu pe liceu, deși ar fi meritat această distincție din plin. Prin extensie, fizica a devenit materie facultativă în toate liceele din țară. Așa că profesorul Marc R. Stan a fost insistent sfătuit să renunțe la recurs, pentru că formularea acestuia ar putea fi socotită un act de denigrare a Președintelui țării. (Care, în marea
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
acumularea acelor acțiuni profund regretabile l-au adus pe Ludwig van Stieberen Fiul în boxa acuzaților? Dacă răspunsul l-a întrebarea precedentă a fost "Da", credeți că o singură greșeală dintre cele trei ar fi fost socotită nevinovată? Și, prin extensie, credeți că, în general, o singură greșeală poate fi socotită nevinovată? Ce consecințe ar avea un asemenea raționament? f4) Probleme cu bulgărul de aur Dintre numeroasele pietre prezentate drept bulgări de aur și care chiar sunt din aur, iată și
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
neobișnuitul în obișnuit este recepționat spectacolul care-l are drept interpret protagonist pe autor, iar regizor și scenograf pe dăruitul și subtilul Dan Nasta. Luciditatea cărturărească și sensibilitatea rafinată a "meșterului" au urmărit desenul interior al celor patru personaje, dînd extensie stărilor care se succed, conducînd la dezagregarea etică, la neantizarea ființei umane a anti-eroilor din Calul verde. Este o regie "pe dinăuntru" ca să folosim o expresie a lui Arghezi, referitoare la scrisul poeziei. Spectatorii pot urmări, adesea în paralel, reacțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
bine să urmărim, În primul rând, ar fi formarea tinerilor pentru o receptare critică și responsabilă, pentru o autonomie axiologică față de produsele culturale, indiferent că acestea sunt livrate sub o formă clasică sau electronică. Pe de altă parte, și o extensie a structurilor de formare dinspre palierul școlar spre cel extrașcolar trebuie luată În calcul și reevaluată din punct de vedere educațional. Principiul ar fi că și extracurricularul trebuie să se constituie Într-un context formativ, atât pentru pregătirea inițială, cât
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
porți ce vor fi potențate grație unor abilități tehnice. Ceva se pierde, dar, pe de altă parte, se poate câștiga. Noile tehnologii de comunicare creează noi oportunități, dar și servituți privind prezența noastră pe scena socială. Noul spațiu facilitează o extensie virtuală, o multiplicare a prezenței noastre, o ubicuitate nemaiîntâlnită și neimaginată (În același timp, cineva Îmi citește un articol dintr-o revistă digitală, altul Îmi poate studia curriculum vitae pe pagina web personală, altcineva mă poate interpela prin e-mail sau
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Încrederii mai degrabă În ceilalți decât În sine. Focalizarea asupra persoanei, asupra responsabilităților și libertăților ei rămâne un principiu educativ ce-și așteaptă Încă punerea În aplicare. 6.2. Nu numai prin școală ne formăm Într-o eră caracterizată de extensii și diversificări educative de tot felul, ne Întrebăm care a mai rămas rolul școlii astăzi și ce statut are educația livrată dincolo de ea. Este clar că această instituție nu mai poate monopoliza tot ceea ce ține de formarea individului. Școala ca
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sine? Nu-i o neavenită autoînșelare? În al doilea rând, starea profundă de nemulțumire este dată și de sentimentul unei irosiri și Împrăștieri, al unei culpabile „deviații” de la calea rodnică și dreaptă, de faptul că ai o viață definită prin extensie și cantitate (faci de toate, aduni, de zbați Încoace și-ncolo), nu prin intensitate și calitate, de faptul că nu ți-ai găsit un „centru”, un ax valoric În jurul căruia să se dezvolte totul, un far care să lumineze drumul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]