1,458 matches
-
bolii varicoase, varicele putând fi dezvoltate și în alt context patogenic (Elsharawy et al, 2007), sau prin posibilitatea existenței unor diferențe segmentare, deși cantitatea totală, absolută, este crescută (Travers et al., 1996). Laminina, moleculă glicoproteică de adeziune prezentă în matricea extracelulară amorfă a țesutului conjunctiv, este recent introdusă în sfera de interes a bolii varicoase (Kirsch et al., 2000, Aunapuu, Arend, 2005, Sansilvestri-Morel et al., 2007), evaluarea profilului său contribuind la înțelegerea modificărilor structurale care pot fundamenta patogenia apariției și progresiei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivelul venelor perforante. Sub raportul localizării, laminina a fost prezentă nu numai în tunica intimă (cu distribuție continuă, în terioriul membranei bazale endoteliale), cât și în tunica medie (cu distribuție neomogenă, fie tapetând celulele musculare netede, fie dispersat în matricea extracelulară care a separat componenta musculară). Imaginile următoare ilustrează în mod sugestiv prezența diferitelor tipuri de colagen și a lamininei, la nivelul peretelui venos (fig. 129-137). 7.3.4. DISCUȚII • Profilul colagenic Colagenul joacă un rol cheie în elasticitatea tisulară și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de colagen și elastină ca un index pentru conținutul general. În paralel cu creșterea cantității de colagen, media venelor varicoase este caracterizată prin hiperproliferare de celule musculare netede, cu o distrugere a structurii și o dezorganizare a proteinelor de matrice extracelulară (Stücker et al., 2000, Badier Commander et al., 2001). Toate aceste elemente morfologice susțin alterările remodelării tisulare, caracteristice venelor varicoase (Maurel et al., 1990, Waksman et al., 1997, Jurukova, Milenkov , 1982, Travers et al., 1992). O abordare aprofundată vizează, în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
mai puțin hidroxilată, dar cu mai multe resturi glucidice. Prezintă, de asemenea, o adeziune ridicată la proteoglicani. Este constituit din trei lanțuri α1 identice, formula moleculară fiind [α1(III)]3 (Perumal et al., 2008). În toate vasele sanguine, proteinele matricei extracelulare determină proprietățile mecanice specifice, statusul normal fiind caracterizat printr-un echilibru între rigiditate și elasticitate. În timp ce conținutul în colagen este similar în artere cu cele de elastină (aproximativ 20% din greutatea uscată în aortă), venele - și în special vena safenă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
care indică o afectare a ansamblului structural venos - de la crosă la perforante - în momentul în care boala varicoasă este evidentă clinic. Aceste date sunt în consens cu teoria patogenică modernă care include, ca secvență a mecanismului patogenic, modificări ale matricei extracelulare fibrilare și nefibrilare. Ca justificare, introducerea în panelul de colagen analizat a colagenului tip II a fost realizată în baza structurii sale fibrilare fine, suple, izolate, existând similitudini morfologice cu fibra de elastină. Testarea imunohistochimică a colagenului tip II a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
celulelor musculare netede din venele varicoase stabilitatea și funcționalitatrea ARNm pentru colagenul III nu este afectată. Colagenul III nu este degradat în interiorul celulei prin mecanism care implică proteaze, el este normal maturat și secretat în exteriorul celulei, fiind ulterior degradat extracelular printr-un mecanism care implică MMPs (Sansilvestri-Morel et al., 2007). Extrem de puține date sunt raportate în literatură în legătură cu prezența și distribuția colagenului tip IV în venele varicoase (Kirsch et al., 2000, Porto et al., 1998, Khan et al., 2000). Colagenul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
structură în cruce. De-a lungul lanțurilor apar domenii globulare, despărțite de domenii lineare. Prezintă situsuri de legare pentru heparansulfat (la extremitățile lanțurilor B), colagen tip IV (pe lanțul A), entactină și membranele celulare (pe lanțul A). Prezentă în matricea extracelulară, laminina este însă un component major al membranei bazale unde, împreună cu colagenul IV, formează edificiul molecular principal al membranei bazale (LeBleu et al., 2007). Considerăm astfel rezultatele noastre ca semnificative științific pentru stadiul actual al cunoașterii, în principal prin faptul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
sublotul 1 (varice simple, stadiul CEAP 2-3). Pentru sublotul 2 (varice complicate, stadiul CEAP 4-6), laminina a fost prezentă deopotrivă la nivelul intimei și mediei, cu o foarte bună reprezentare cantitativă și intensitate moderată/crescută. Aceste rezultate susțin implicarea matricei extracelulare amorfe, prin modificările la nivelul componentelor sale structurale (inclusiv glicoproteinele de adeziune) cu rezultat în proliferare excesivă, în cauzalitatea bolii varicoase. Creșterea cantității de laminină și prezența sa la nivelul tunicii medii poate fi interpretată ca indicator obiectiv pentru procesul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivelul componentelor sale structurale (inclusiv glicoproteinele de adeziune) cu rezultat în proliferare excesivă, în cauzalitatea bolii varicoase. Creșterea cantității de laminină și prezența sa la nivelul tunicii medii poate fi interpretată ca indicator obiectiv pentru procesul de consolidare a matricei extracelulare care, odată produsă în exces, modifică histologia peretelui venos. 7.4. EVALUAREA ELEMENTELOR MICROVASCULARE 7.4.1. REPERE FUNDAMENTALE În descrierea structurii histologice a venelor, elementelor care asigură vascularizația li se acordă un spațiu limitat, informația fiind redusă la menționarea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
specifice bolii varicoase, fiind un efect, și nu o cauză patogenică. 7.5. EVALUAREA METALOPROTEINAZELOR ȘI A INHIBITORILOR SPECIFICI 7.5.1. REPERE FUNDAMENTALE La nivelul venelor varicoase apare un dezechilibru major în sinteza și degradarea componentelor structurale ale matricei extracelulare a țesutului conjunctiv prezent la acest nivel, în cele trei tunici. Pierderea tonusului venos, urmată de dilatare și elongare venoasă, poate fi cauzată de acest dezechilibru. În procesele de sinteză și degradare a proteinelor matriciale, metaloproteinazele matriceale (MMPs) și inhibitorii
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
matriciale (TIMPs) au un rol important (Travers et al., 1996, Venturi et al., 1996, Kockx et al., 1997, Michiels et al., 1997, Verbeuren et al., 1998, Badier-Commander et al., 2000, Gillespie et al., 2002). Studii recente indică asocierea transformărilor matricei extracelulare din venele varicoase cu alterări în activitatea MMPs (Hanemaaijer et al., 1993, Vaalmo et al., 1997, Li et al., 2000). MMPs și TIMPs sunt produse temporar ca răspuns la semnale externe ca: diverse proteaze, citokine sau factori de creștere, interacțiunile
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
varicoase cu alterări în activitatea MMPs (Hanemaaijer et al., 1993, Vaalmo et al., 1997, Li et al., 2000). MMPs și TIMPs sunt produse temporar ca răspuns la semnale externe ca: diverse proteaze, citokine sau factori de creștere, interacțiunile celulă matrice extracelulară și celulă-celulă. Trecerea în revistă a literaturii relevă scăderea MMP-2 și creșterea TIMP-1 în venele varicoase, comparativ cu venele normale (Porto et al., 1995), nivele scăzure de MMP-1 și MMP-13 în venele localizate inferior, comparativ cu cele localizate superior (Gillespie
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
safenă internă, pachetul varicos gambier și venele perforante. Imaginile din figurile 160-167 ilustrează profilul MMP-2, MMP-9 și TIMP-1 pentru sublotul 2. 7.5.4. DISCUȚII Perturbarea echilibrului între activitatea MMPs și TIMPs a fost propusă ca mecanism pentru acumularea matricei extracelulare, în venele varicoase (Woodside et al., 2003). Familia MMPs include până în prezent 26 de enzime, fiind identificate 24 din genele lor codificante (Li et al., 2000, Visse, Nagase, 2003). Pe baza specificității substratului, a similarității de secvențe și a organizării
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de tip IV, V, VII, X, XI și XIV, gelatina, elastina, miezul proteic al proteoglicanilor, proteina bazică milelinică, fibronectina, fibrilina-1 și precursorii TNF-α și ai IL-1b. Prin aceste multiple substraturi de acțiune, gelatinazele prezintă un rol major în degradarea matricei extracelulare și a remodelării, în procesele de implantare și de reparare a plăgilor (Visse, Nagase, 2003, Hashizume, 2007). Familia TIMPs cuprinde patru membri (TIMP-1, 2, 3 și 4), cu rol de inhibitori naturali ai activității MMP. TIMPs (21-29 kDa) prezintă un
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
foarte puține studii axate pe investigații imunohistochimice, iar rezultatele sunt controversate. Sunt raportate nivele MMP-1 și TIMP-1 crescute, precum și nivele MMP-2 scăzute la nivelul joncțiunii safeno-femurale în comparație cu venele control (Parra et al, 1998). Sunt demonstrate diferențe regionale în componentele matricei extracelulare și în activitatea MMP1 și MMP-13, între segmentele proximale și distale ale venelor varicoase (Shireman et al., 1996, Gillespie et al., 2002). Alte diferențe au fost obținute între distribuția MMP-1 și MMP-9 (Woodside et al, 2003), venele normale și cele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
MMP-1, MMP-2 și TIMP-1 la pacienții cu lipodermatoscleroză comparativ cu cei piele normală (Herouy et al, 1998). Pacienții cu ulcer venos activ prezintă în derm și regiunile perivasculare ulcerului venos, comparativ cu pielea normală, MMP-2 crescut, reacții pozitive pentru inductorul extracelular al MMP, receptorii membranari tip 1 și 2 ai MMP (Herouy et al, 2000a, Herouy et al., 2000b). În schimb, pentru pacienții în stadiile CEAP IV, comparativ cu CEAP V, nu s-au putut identifica diferențe între nivelurile și activitatea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
et al., 1996, Sayer, Smith, 2004, Pascual et al., 2007). Triptaza este o serin-protează cu activitate biologică direcționată în general împotriva proteinelor de coagulare (Craig, Schwarty, 1989), capabilă să fragmenteze diferite componente matriceale ca elastina, colagenul IV, fibronectina și proteoglicanii extracelulari, și să activeze formele latente de colagenază - cu rezultat în modificarea arhitecturii peretelui venos. Alți mediatori (chimaza, elastaza, hidrolaza, enzimele oxidative, factorii chemotactici) pot contribui la maturarea sau activarea TGF-beta 1 (eng. Transforming Growth Factor - factorul transformant al creșterii), care
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
până la patru ori mai mare la pacienții cu varice stadiul CEAP 4 și 5, comparativ cu subiecții control (Shields et al., 1994, Pappas et al, 1997). Fibroblastele acționează prin stimularea producerii de proteine mitogene fibroblastice și de proteine ale matricei extracelulare (Roberts et al, 1988). Mastocitele intervin, prin intermediul chimazelor, care constituie puternici activatori ai MMP-1 (colagenaza) și MMP-3 (stromelizina) (Saarien et al, 1994, Lees et al, 1994, Kruger Drasagakes et al, 1996), a căror acțiune întreține eliberarea TGF-β1 la nivelul matricei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Roberts et al, 1988). Mastocitele intervin, prin intermediul chimazelor, care constituie puternici activatori ai MMP-1 (colagenaza) și MMP-3 (stromelizina) (Saarien et al, 1994, Lees et al, 1994, Kruger Drasagakes et al, 1996), a căror acțiune întreține eliberarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare (Taipale et al., 1996, O’Kane, Ferguson, 1997, Grande, 1997) și, implicit, instalarea fibrozei tisulare. TGF-beta 1, polipeptid care reglează diferite funcții celulare, ca proliferarea, migrarea și diferențierea, și joacă un rol important în producția de matrice extracelulară, este eliberat
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivelul matricei extracelulare (Taipale et al., 1996, O’Kane, Ferguson, 1997, Grande, 1997) și, implicit, instalarea fibrozei tisulare. TGF-beta 1, polipeptid care reglează diferite funcții celulare, ca proliferarea, migrarea și diferențierea, și joacă un rol important în producția de matrice extracelulară, este eliberat sub forma unui complex inactiv, cu masă moleculară mare, format din TGF-beta 1 matur, un peptid asociat cu latența (eng. Latency-Associated Peptide - LAP) și o proteină de legare a TGF-beta 1 latent, care participă la stocarea formei latente
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
complex inactiv, cu masă moleculară mare, format din TGF-beta 1 matur, un peptid asociat cu latența (eng. Latency-Associated Peptide - LAP) și o proteină de legare a TGF-beta 1 latent, care participă la stocarea formei latente a TGFbeta 1 în matricea extracelulară. Producerea formei biologic active a TGF-beta 1 necesită obligatoriu intervenția enzimelor secretate de mastocite și leucocite, care fac posibilă cuplarea la receptorul specific, printr-un proces de activare (Rifkin, 2005). Identificarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare dermice, prin marcaj imunohistochimic
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
TGFbeta 1 în matricea extracelulară. Producerea formei biologic active a TGF-beta 1 necesită obligatoriu intervenția enzimelor secretate de mastocite și leucocite, care fac posibilă cuplarea la receptorul specific, printr-un proces de activare (Rifkin, 2005). Identificarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare dermice, prin marcaj imunohistochimic, constituie o dovadă concretă a rolului acestui factor de creștere în cascada modificărilor moleculare, celulare și tisulare care conduc la instalarea leziunilor specifice insuficienței venoase cronice. Ulterior, cercetările au fost orientate asupra mastocitelor prezente în venele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
este diferită - deoarece abordează componentele celor trei tunici care realizează structura peretelui venos (intima, media, adventicea) fie individual, fie în ansamblu. În acest context, am considerat oportun să sintetizăm, ca punct de plecare, datele referitoare la caracteristicile endoteliului, ale matricei extracelulare fibrilare (colagen, elastină) și nefibrilare și ale celulelor musculare netede. La nivelul intimei venelor varicoase, comparativ cu cele normale, sunt identificate următoarele modificări: (i) plierea, invaginarea, fragmentarea și detașarea endoteliului, dezintegrarea țesutului conjunctiv subendotelial și a laminei elastice interne creșterea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
următoarele modificări: îngroșarea segmentară a intimei; activarea celulelor endoteliale, reflectată prin: prezența de celule înalte care proemină în lumen; prezența de vacuole citoplasmatice; îngroșarea segmentară a mediei; prezența focală în grosimea mediei a unor arii vacuolare; creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă și medie. Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și de la nivelul medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede, în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
focală în grosimea mediei a unor arii vacuolare; creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă și medie. Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și de la nivelul medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede, în paralel cu creșterea matricei extracelulare). Examenul electrono microscopic a pus în evidență, la nivelul celulelor și al matricei extracelulare, aspecte relevante pentru a susține leziuni la nivel ultrastructural
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]