2,274 matches
-
moderat, ca urmare a participării predominante a mecanismului extrinsec simpatic adrenergic. În afara catecolaminelor eliberate de terminațiile nervoase simpatice și țesutul cromafin medulosuprarenalian, hormonii tiroidieni, glucagonul, hormonii corticosuprarenali (gluco- și mineralocorticoizi) și sistemul renină-angiotensină exercită efecte directe sau indirecte prin mecanisme extrinseci cardiovasculare. Pe prim plan rămâne însă reglarea neuroreflexă simpatico-adrenergică și colinergică. II.2.3.1. Reglarea nervoasă Reglarea nervoasă a activității inimii se efectuează pe cale dublă simpatico-parasimpatică, prin mecanisme neuroreflexe de autoreglare și control de tip feedback negativ cu participarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din acești trei termeni atrage după sine variații în plus sau în minus ale debitului cardiac, cu răsunetul corespunzător asupra presiunii cu care sângele circulă prin vase. Controlul reglator al debitului cardiac este asigurat de interdependența existentă între mecanismul reglării extrinseci cu cel al autoreglării intrinseci (fig. 73). Acestea au la bază stimularea simpatică a frecvenței și contractilității miocardice, dependentă de intensitatea întoarcerii venoase și a distensiei telediastolice. Factorul vascular, dependent de elasticitatea și vasomotricitatea sistemului arterial, constituie ceea ce în termeni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lax, în jurul faringelui, esofagului și părții inferioare a rectului, și dintr-un țesut conjunctiv dens, acoperit de seroasa peritoneală, în celelalte segmente ale tubului digestiv. Controlul nervos al activității structurilor musculare și glandulare ale tubului digestiv este asigurat de componenta extrinsecă vago-simpatică întregită de cea intrinsecă enterică a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal. Componenta extrinsecă este reprezentată atât de fibrele eferente ale vagului și simpaticului toraco-lombar cât și de filetele senzitive aferente ale nervilor rahidieni și cranieni. Neuronii senzitivi având corpul celular
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conjunctiv dens, acoperit de seroasa peritoneală, în celelalte segmente ale tubului digestiv. Controlul nervos al activității structurilor musculare și glandulare ale tubului digestiv este asigurat de componenta extrinsecă vago-simpatică întregită de cea intrinsecă enterică a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal. Componenta extrinsecă este reprezentată atât de fibrele eferente ale vagului și simpaticului toraco-lombar cât și de filetele senzitive aferente ale nervilor rahidieni și cranieni. Neuronii senzitivi având corpul celular în ganglionii enterici și paravertebrali transmit informații mecanoreceptoare (privind întinderea peretelui și deplasarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin intermediul filetelor integrate ale sistemului enteric. II.4.1.2. Sistemul nervos enteric denumit și metasimpatic reprezintă componenta intrinsecă a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal extinsă de la esofag până la sfincterul intern anal. Aceasta prezintă un important grad de independență față de componenta extrinsecă vago-simpatică deoarece secționarea vagilor nu suprimă motilitatea tubului digestiv. Rețeaua polineuronală enterică este formată din mici neuroni motori, senzitivi și interneuroni sub formă de plexuri viscerale situate în pereții întregului tub digestiv. Conectați prin filete amielinice de tip C secundare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hormonilor locali digestivi. Motilitatea stomacului constă în mișcări ritmice de amestecare și evacuare declanșate de prezența alimentelor în stomac. Excitantul fiziologic al acestor contracții este reprezentat de distensia mecanică a pereților stomacali, dublată de acidifierea progresivă a alimentelor. Sistemul nervos extrinsec vagosimpatic exercită asupra acestor mișcări o acțiune reglatoare, rolul fundamental revenind sistemului nervos intrinsec (plexurilor Auerbach și Meissner). Faptul că fragmentele de stomac sau de intestin plasate într-un lichid de perfuzie oxigenat continuă să se contracte spontan demonstrează că
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de strangulație spre regiunea pilorică. Distensia și replierea stomacului sunt deci elementele esențiale de punere în joc a automatismului fundamental al musculaturii gastrice. Deși mișcările gastropilorice persistă după denervarea completă a stomacului, evacuarea gastrică este perturbată, relevând existența unui control extrinsec prin intermediul sistemului nervos vegetativ. În timp ce excitarea capătului periferic al vagului toracic crește tonusul, frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului, bivagotomia supradiafragmatică predispune la atonie gastrică și spasm piloric. Faptul demonstrează că nervii vagi sunt motori pentru stomac și inhibitori la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contracția veziculei biliare creează în veziculă o presiune de 250-300 mmH2O, sfincterul Oddi putând rezista până la o presiune de 300 mmH2O. Contracția veziculei se însoțește de relaxarea acestui sfincter, procesul fiind sincronizat printr-un mecanism neurogen (plexurile intrinseci și inervația extrinsecă) sau miogen, colecistul și sfincterul Oddi reprezentând o unitate funcțională. Eliminarea bilei în intestin este influențată și de contracția pereților duodenali. Alimentele care stimulează puternic golirea veziculei biliare sunt gălbenușul de ou, smântâna, untdelemnul; substanțele care determină evacuarea veziculei biliare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Propagarea CMM este influențată major de neuronii enterici (dacă neuronii enterici sunt blocați la un anumit nivel al intestinului subțire CMM nu se propagă peste acest nivel). Reflexele intestinale. Reflexele de la nivelul intestinului subțire depind de funcționarea nervilor intrinseci și extrinseci. Prezența chimului în intestinul subțire determină contracția orală a intestinului subțire și relaxarea aborală de acesta; acest răspuns se numește „legea intestinului”. Supradistensia unui segment de intestin relaxează musculatura netedă din restul intestinului. Acest răspuns este cunoscut sub numele de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
însăși fibrelor musculare netede. Ea este dependentă numai de factori metabolici în condițiile absenței reglării nervoase și umorale (condiții experimentale) și influențată, modulată și reglată neuro-umoral în condiții fiziologice. Reglarea nervoasă este reflexă și se realizează prin inervația intrinsecă și extrinsecă. Reglarea locală intrinsecă asigură îndeosebi mișcările peristaltice, fapt dovedit de persistența acestora în condițiile denervării extrinseci vago-simpatice. Undele peristaltice sunt declanșate îndeosebi de plexurile Auerbach, ai căror receptori se găsesc în mucoasă. Reflexul mienteric peristaltic este asigurat pe o cale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și umorale (condiții experimentale) și influențată, modulată și reglată neuro-umoral în condiții fiziologice. Reglarea nervoasă este reflexă și se realizează prin inervația intrinsecă și extrinsecă. Reglarea locală intrinsecă asigură îndeosebi mișcările peristaltice, fapt dovedit de persistența acestora în condițiile denervării extrinseci vago-simpatice. Undele peristaltice sunt declanșate îndeosebi de plexurile Auerbach, ai căror receptori se găsesc în mucoasă. Reflexul mienteric peristaltic este asigurat pe o cale nervoasă continuă pentru fibrele longitudinale și una discontinuă, întreruptă de sinapsă, pentru fibrele circulare. Activitatea în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
discontinuă, întreruptă de sinapsă, pentru fibrele circulare. Activitatea în totalitate a plexurilor intramurale este în final unitară, ele integrând aferentele senzitive parietale de la nivelul plexului submucos Meissner cu neuronii eferenți ai plexului mucos Auerbach. Stimularea motricității intestinale în absența inervației extrinseci este determinată mecanic (distensie, atingerea mucoasei) și chimic (soluții hipotone, hipertone și acide). Activitatea neuro-musculară intrinsecă a intestinului subțire, care are rol numai în declanșarea mișcărilor, este controlată și coordonată de inervația extrinsecă. Aceasta, fiind dublă și antagonistă, determină, în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Auerbach. Stimularea motricității intestinale în absența inervației extrinseci este determinată mecanic (distensie, atingerea mucoasei) și chimic (soluții hipotone, hipertone și acide). Activitatea neuro-musculară intrinsecă a intestinului subțire, care are rol numai în declanșarea mișcărilor, este controlată și coordonată de inervația extrinsecă. Aceasta, fiind dublă și antagonistă, determină, în cazul fibrelor colinergice (nervul vag), creșterea frecvenței și amplitudinii contracțiilor musculare, iar, în cazul fibrelor adrenergice (nervii splanhnici), inhibarea tonusului și motilității intestinale. Cele două sisteme acționează simultan, dar predomină tonusul nervilor vagi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
evidență și intervenția proceselor umorale în reglarea motricității intestinale. Astfel, mișcările intestinului sunt inhibate de grăsimi, soluții hipertone de glucoza, zaharoză sau galactoză, ajunse în duoden, și această inhibare este valabilă și pentru un buzunar intestinal transplantat, lipsit de inervație extrinsecă. Această inhibiție nu este însă rezultatul unui produs de digestie a lipidelor, căci injecția intravenoasă a unei soluții fine de lipide rămâne fără răspunsul motilității intestinale. Reglarea umorală a motilității intestinului subțire se realizează prin intervenția îndeosebi a hormonilor intestinali
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mucoasei iritate chimic sau mecanic aceasta este capabilă să secrete cantități mari de mucus, apă și electroliți, ca reacție de apărare, favorizând atât diluarea, cât și eliminarea agenților cauzatori. II.4.9.3. Reglarea funcției secretorii a colonului. Este asigurată extrinsec de nervii erectori și simpatici, iar intrinsec de plexurile mienterice. Stimularea nervilor erectori determină o secreție mucoasă abundentă, prin mecanism colinergic, în timp ce excitarea simpaticului diminuează acest răspuns. Reglarea prin plexurile mienterice este asemănătoare celei de la intestinul subțire. Motilitatea intestinului gros
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este inhibitor; în absența acesteia, intestinul gros prezintă contracții tonice. Inervația parasimpatică stimulatoare este asigurată de vag pentru colonul proximal (parasimpaticul cranian) și de nervii erectori pentru colonul distal (parasimpaticul sacrat). Nervii splanhnici asigură inervația simpatică-inhibitoare. Ambele componente ale inervației extrinseci vago-simpatice influențează motilitatea colonului prin intermediul neuronilor colinergici și, respectiv, adrenergici sau purinergici ai plexurilor intramurale. Factori umorali cu rol stimulator implicați în reglarea motalității intestinului gros sunt: gastrina (care contribuie la realizarea reflexelor gastro- și duodeno-colice), serotonina, CCK. Participări dovedite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mecanisme centrale și periferice complexe atât modulatoare, cât și neuromediatoare. II.5.4. REGLAREA FILTRĂRII GLOMERULARE Rinichiul își reglează activitatea prin mecanisme intrinseci realizate de substanțe vasoactive eliberate de AJG și adaptate la necesitățile variabile ale circulației organismului cu ajutorul mecanismelor extrinseci neuro-hormonale. Controlul extrinsec intervine direct prin fibrele nervoase simpatice și indirect prin intermediul sistemului neurohormonal hipotalamo-hipofizar. Controlul nervos direct este asigurat de bogata inervație simpatică cu origine în segmentele medulare T12-L2. Pe calea micului splanhnic și a plexului periarterial, fibrele simpatice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
periferice complexe atât modulatoare, cât și neuromediatoare. II.5.4. REGLAREA FILTRĂRII GLOMERULARE Rinichiul își reglează activitatea prin mecanisme intrinseci realizate de substanțe vasoactive eliberate de AJG și adaptate la necesitățile variabile ale circulației organismului cu ajutorul mecanismelor extrinseci neuro-hormonale. Controlul extrinsec intervine direct prin fibrele nervoase simpatice și indirect prin intermediul sistemului neurohormonal hipotalamo-hipofizar. Controlul nervos direct este asigurat de bogata inervație simpatică cu origine în segmentele medulare T12-L2. Pe calea micului splanhnic și a plexului periarterial, fibrele simpatice postganglionare se distribuie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vedere funcțional, glandele sudoripare ecrine sunt merocrine cu celula secretoare rămânând intactă, în timp ce glandele apocrine au secreție holomerocrină cu o parte din citoplasma celulelor eliminată odată cu produsul de secreție. II.6.3. CONTROLUL SECREȚIEI SUDORALE este de tip intrinsec și extrinsec. În cazul glandelor ecrine, predomină reglarea intrinsecă de natură nervoasă simpatică realizată de fibrele postganglionare colinergice. Secreția sudorală apocrină este controlată de hormonii sexuali pe fondul inervației adrenergice și colinergice terminale. Factorii extrinseci implicați în controlul secreției sudorale sunt stresul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
SECREȚIEI SUDORALE este de tip intrinsec și extrinsec. În cazul glandelor ecrine, predomină reglarea intrinsecă de natură nervoasă simpatică realizată de fibrele postganglionare colinergice. Secreția sudorală apocrină este controlată de hormonii sexuali pe fondul inervației adrenergice și colinergice terminale. Factorii extrinseci implicați în controlul secreției sudorale sunt stresul caloric, efortul fizic, încordarea neuropsihică emoțională etc. Glandele sudorale ecrine fac oficiul de auxiliar al termoreglării. În condițiile stresului caloric prelungit ca cel produs de climatul tropical, glandele sudoripare ecrine se adaptează, răspunzând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și care dăinuie în timp, la contravenție acest pericol este mai redus iar urmările sunt mai restrânse. Criteriile generale de deosebire dintre infracțiune și contravenție și implicit la stabilirea gradului de pericol social sunt intrinseci (țin de natura faptelor) și extrinseci (sunt exterioare acestora). Criterii intrinseci, fac obiectul ocrotirii juridice, valorile și relațiile sociale aferente care sunt lezate sau periclitate prin săvârșirea faptei. Astfel, faptele îndreptate împotriva relațiilor sociale legate de valori de care depinde însăși existența comunității (siguranța societății, persoana
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
muncă în folosul comunității (art. 5 lit. c, coroborat cu art. 9 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 și Legea 82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenționale cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității). Criteriile extrinseci, de diferențiere a infracțiunii de contravenție reflectă diferența de grad de pericol social dintre cele două categorii de fapte antisociale. Acestea sunt: a) sursa legislativă Actele normative care reglementează faptele penale sunt emanate de la organele supreme ale puterii de stat
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
implicate într-o organizație și dintre aceștia și factorii exteriori. În acest fel, managementul privește atât firma și variabilele intrinseci, respectiv organizarea ei și procesele care se derulează în interiorul unei organizații, cât și conjunctura în care acționează firma, respectiv factorii extrinseci care înseamnă elementele de micro și macromediu ale întreprinderii.10 9 "Sport is too much a game to be a business and too much a business to be a game." Journal of Business Ethics, Vol. 20, 1999, pag. 52 10
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
Situarea educatorului pe una sau alta din pozițiile amintite nu este fără importanță. Dacă, de exemplu, profesorul se conduce într-un anumit moment al acțiunii educaționale după principiile condiționării operante (Skinner), atunci el va trebui să folosească metode și recompense extrinseci actului propriu-zis. Atunci când se anticipează că motivația extrinsecă va fi în învățare premisa principală, manipularea stimulurilor extrinseci va fi mult diminuată iar accentul va cădea pe factorii interni, implicați în însăși structura activității de învățare. Eficiența maximă a învățării este
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
amintite nu este fără importanță. Dacă, de exemplu, profesorul se conduce într-un anumit moment al acțiunii educaționale după principiile condiționării operante (Skinner), atunci el va trebui să folosească metode și recompense extrinseci actului propriu-zis. Atunci când se anticipează că motivația extrinsecă va fi în învățare premisa principală, manipularea stimulurilor extrinseci va fi mult diminuată iar accentul va cădea pe factorii interni, implicați în însăși structura activității de învățare. Eficiența maximă a învățării este condiționată de potențarea resurselor dinamogene și direcționarea activismului
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]