1,441 matches
-
Hotinului, târgul Siret și Volhovățul cu tătarii ce se aflau acolo. Desigur, e vorba de robii prinși în luptele anterioare, de voievozii precedenți și nu de fiii lui Sed Ahmet. Dar, în actul de promisiune a prestării jurămânului feudal, el făgăduiește că va da ajutor în contra prușilor numai 400 de călăreți înzăoați și cu sulițe, iar în contra tătarilor din Hoarda lui Sed Ahmet va pleca cu întreaga cavalerie moldovenească. În ce privește „pe fiii lui Sed Ahmet, odinioară hanul tătarilor, pe care-i
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cel Mare, cu toate că un fiu al hanului era prezent la Cetatea Albă și încasa vama de la 1.000 de mărci în sus, cum am văzut din privilegiile comerciale ale liovenilor. În 28 iulie 1468, voievodul Moldovei semna un nou act, făgăduind lui Cazimir al IV-lea prestarea omagiului, ca să fie apărat în contra ungurilor, turcilor și tătarilor, iar soli moldoveni, pentru a se informa de intențiile lui Mamak, erau prezenți la Caffa, în aceeași vară. Se aflase, probabil, că Eminek Mârza, dezbrăcat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a dictat fraților testamentul, în care a recunoscut cele trei mari valori care i-au călăuzit viața: „iubire mutuală, stimă înaltă pentru Domnița Sărăcie și fidelitate pentru Biserică”. Citim în testament: „... Eu scriu cu simplitate Regula pe care i-am făgăduit-o Domnului, ...să o înțeleagă fără răutate și să practicați sfințenia, până la sfârșit”. Iar în „Sfaturi” se precizează: „Apostolul zice: litera ucide, Spiritul dă viață... trebuie urmat spiritul dumnezeieștei Scripturi”. Din cele două fragmente rezultă că Francisc a înțeles Evanghelia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în sirenă, jumătate femeie, jumătate pește, fragilă și înfricoșătoare, devorată și devorantă, îl atrage în mijlocul curenților vijelioși ai pasiunii. Mai mult chiar decât April, amanta studentului străin, Leslie se dăruiește cu totul în acest prim sărut, ce părea să-i făgăduiască lui Stingo un înec divin, un ocean de fericire. Cu toate că este femeie, Leslie sărută așa cum face un bărbat dragoste, violent, impetuos, ca într-un soi de "căutare" pătimașă, deznădăjduită a unui dincolo "de neatins". "Acum nu se poate", îi șoptește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
drept o femeie împlinită, în vreme ce viața mi-e cu totul pustie..". Christine își amintește cu nostalgie de primul său bal, de primele sale flirturi, pe vremea când avea șaisprezece ani. Avea pe atunci mulți curtezani îndrăgostiți de ea, care îi făgăduiau, între două valsuri, iubire veșnică... Și dacă era posibil ca totul s-o ia din nou de la capăt? Dacă flirturile de ieri puteau deveni iubirile de azi? Cuprinsă de o speranță nestăvilită, Christine încearcă să-i regăsească pe toți cavalerii
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bucată de teren agricol, ca să scape de datoriile de la banc ă, care nu te lasă să-i rămâi debitor până la sfântul aște aptă. Tata era țăran, crescut și educat ca în lumea satului, ai făcut angajamentul, ai bătut palma, ai făgăduit, trebuie musai să te ții de cuvânt, altfel ți se clatină onoarea de gospodar, și el tindea să nu fie printre ultimii din localit ate. Doar la noi se mai bătea în poartă și pentru a se împrumuta o strachină
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pudriere din piele... mereu aceleași. Poate că strugurii erau prea acri, poate că, dacă aș fi avut bani, le-aș fi dat mai multă atenție și fardul m-ar fi atras mai mult decît fața reală. În orice caz, îmi făgăduisem mie însămi să-mi fac un dar din fiecare loc prin care voi trece, așa că, multă vreme, am purtat pe reverul hainei mele o micuță broșă din mozaic venețian, micul meu strop de fard de pe fața bătrînei Veneții. Cu stropul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
încet, elegant, ca într-un manej de dresură. Perdelele se dau în lături și apare un alt cal alb, călărit de un prinț frumos, îmbrăcat în argint. Prin gesturi largi, el îi jură iubire și pleacă la luptă. Ea îi făgăduiește c-o să-l aștepte și-l urmărește cu privirea. Apoi vine un prinț întunecat, pe un cal negru. Ea strigă după ajutor și fuge. Prințul cel negru fuge după ea. Atmosfera basmului fiind creată și pretextul spectacolului ce avea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Aceste exerciții violente îmi adormeau grijile și mai spre toamnă m-am însănătoșit. Cu ce adusesem din Italia, cu ce lucram aici trebuia să fac o mică expoziție să-mi strâng bani și să mă întorc la Roma după cum îmi făgăduisem. Chiar dacă nu ar fi trebuit să plec din nou în Italia, eu nu aveam voie să rămân fără bani, nu era cine să-mi dea, demult nu mai eram în grija cuiva, trebuia să trăiesc cu ce câștigam eu, având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
lui Michelangelo Buonarroti (1475-1564), unul dintre titanii renașterii. ,,Suflet de primăvară” care i-a plăcut, ,,nu În calitate de critic, ci doar de cititor care deschide bine ochii”, lui C.D. Zeletin, Încheie volumul apărut, poezie redata În Întregime În „Timpul” și care făgăduia: „Îmi vine să strâng de gât promisiunea Că voi fi băiat cuminte”. N-a fost băiat cuminte. A plecat de acasă. Din albumul: ,,Iași - chipuri În bronz, marmora și piatră”, realizat de Olga Rusu, Constantin-Liviu Rusu, Viorela Lăcătușu, Codin Lăcătușu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
început să semene cu portretul. Ca și cum boala ar releva, marcându-ne chipul, ceea ce e mai profund în noi. Cu cuțitul la gât, vezi mai limpede. Umbla vorba că regele ținuse un discurs trăznet la Chișinău, pe 6 ianuarie, de Bobotează: făgăduise să nu cedeze nicio palmă din teritoriu, fie ce-o fi. Peste câteva zile, față de prietenii adunați la el, șeful de gară își mărturisi neliniștea: "De ce să-l mai întărâtăm oleacă pe Marele Urs? În vremurile astea nenorocite, drepturile noastre
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
întâi celebra afacere cu „apa de aur“, în care sunt implicați doi escroci de forță: Sion Gherei și Andronic. Escrocheriile acestor doi pasionează mult societatea. Escrocheria e întemeiată pe prostia și naivitatea omenească. Prin complici atrăgeau pe naivi și le făgăduiau că, în schimbul unor adevărate monede de aur, de argint sau bucăți de hârtie, le va vinde o apă care transforma în aur orice altă monedă. Un mare număr de naivi au căzut în cursă. Ancheta a descoperit toate șireteniile întrebuințate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Regelui i-am spus, urmează Petre Carp, că dacă e vorba ca noul minister să fie urmarea ministerului Brătianu, locul meu nu este acolo.“ Trebuia să se sfârșească cu sistemul ca, la guvern, oamenii politici să nu urmeze ceea ce au făgăduit în opoziție. Mihail Kogălniceanu are cuvântul și spune că a tratat cu prințul Dimitrie Ghica. Acestuia i-a propus să constituie un minister de destindere a coardei, să ia miniștri din toate grupurile opoziției, să aducă o lege a inamovibilității
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
tribunal un domn Politimos, un om de o mare corectitudine și de un caracter inflexibil. Acest magistrat nu convenea însă politicianilor liberali din localitate, care voiau să se scape de dânsul. Pe lângă aceasta, locul de președinte la tribunalul local era făgăduit, din motive electorale, unui alt magistrat. Dar cum să fie înlăturat Politimos? Toate propunerile ce i s-au făcut de a fi mutat în altă parte au dat greș. Politimos nu voia să plece. Ion Brătianu fu pus în curent
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
scena cea mare. — Dragă Politimos, te-am chemat ca să-mi faci un serviciu mare, mare de tot! Dar te conjur să nu mă refuzi. — Domnule Brătianu, spuneți!... Am intrat într-o mare încurcătură, din care numai tu mă poți scăpa. Făgăduiește-mi că nu mă vei refuza. — Domnule prim-ministru, sunt la ordinele dv.! — Iată despre ce e vorba. A rămas vacant postul de director general al închisorilor, dar sunt zece candidați. Pe unul îl susține Beizade Mitică, pe altul generalul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
unui liber-cugetător politic: „Dunărea spală poalele Severinului în loc să-i spele capul! Sperăm că d. Gheboegeanu nu ar avea de ce se plânge în ultima supozițiune.“ D. Gheboegeanu era prefectul județului Severin. „Aflăm din izvor sigur că d. Ion C. Brătianu, care făgăduise un lanț de gâtul d-lui Kogălniceanu a făcut demersuri ca să-i atârne după cap un portofoliu ministerial. D. Kogălniceanu - incredibile dictu - ar fi refuzat categoric.“ „Aseară conservatorii-liberali iredentiști de sub patronajul prințului Bibescu s au adu nat și au ales
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și istovit care-i cere reabilitarea. Minis trul, emoționat, bagă mâna în buzunar, scoate portbiletul și-i dă un bilet de 1 000 lei spunându-i: — Moșule, atâta pot face pentru dumneata, fiindcă reabilitarea nu există în legea noastră. Apoi făgăduiește că va aduce o asemenea lege care, însă, n-a venit niciodată. (Id., ibid., foiletonul XLIV, AD., nr. 11 869, 19 noiembrie 1922, pp. 1-2.) În foiletonul următor Bacalbașa rectifică informațiile pornind de la o scrisoare primită din partea unui cititor: D.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pleacă din țară am și spus că el se duce ca să prepare ceva rău pentru țară. În adevăr, Regele a fost la Viena pe când erau delegații noștri acolo, el a avut o întrevedere cu Kálnoky și în acea întrevedere a făgăduit că va da convenția comercială, că va vinde interesele economice ale țării. Pe când delegații români se întorceau fără rezultat, el acordase nemților tot ce ceruse, el făgăduise convenția comercială. Întors în țară Regele a impus ministerului său această trădare, iar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
acolo, el a avut o întrevedere cu Kálnoky și în acea întrevedere a făgăduit că va da convenția comercială, că va vinde interesele economice ale țării. Pe când delegații români se întorceau fără rezultat, el acordase nemților tot ce ceruse, el făgăduise convenția comercială. Întors în țară Regele a impus ministerului său această trădare, iar servilii de la guvern au impus aceasta celorlalți servili din Cameră. Iată cum să explică repeziciunea cu care, prin surprindere și în mod brutal, Camera a votat ieri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cel prea conservator. Dar, ceea ce a ajutat mai ales partidului conservator și întregii opoziții, erea chestia evreie; țara era împotriva acordării drepturilor politice, erea contra revizuirii Art. 7, cerută de guvern. Adică impusă de Tratatul de pace. Prin urmare, oricine făgăduia că va vota împotriva revizuirii, avea toți sorții ca să fie ales. Evreii au făcut și urmează să facă o întinsă propagandă pentru izbânda cauzei lor în România; printre alte întrebuințări a energiei și, bineînțeles, a bogatelor resurse ce au, a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
se lămurească pentru care motive s a retras Ion Brătianu de la guvern și de ce a plecat și Vasile Boerescu de la departamentul Externelor. Austria erea singura putere care mai punea piedici ridicării României la rangul de regat; Austria făcea un șantaj, făgăduia că va consimți la cererea României, dar pretindea concesiuni în cestiunea Dunării. Spre a obține acest consimțământ, care erea esențial, Boerescu a făcut Austriei concesiuni mai mari decât ar fi trebuit. La o întrunire, ținută la clubul liberal cu parlamentarii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
legăturilor cu puterile centrale, înțelegerea cu aliații, intrarea noastră în război, retragerea în Moldova, pacea de la București de care l-a făcut vinovat pe Marghiloman -, victoria. Defecțiunea frontului a explicat-o prin nerespectarea angajamentelor luate de aliați: "Ni s-au făgăduit șapte trenuri pe săptămînă, care să vină prin Salonic, și n-au venit nici șapte trenuri pe lună." Printre condițiile militare fixate în vederea intrării României în război era și aceea de a se produce o ofensivă aliată în Balcani, care
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Școlii Primare din Sinaia, și col. N. Condiescu, preceptorul Voievodului. 28 iunie. Mareșalul Averescu îi împărtășește lui M. Manoilescu părerea că românii ar trebui să păstreze principiul monarhic, dar ,,să alungăm pe Carol chiar și dinastia, fiindcă și Voievodul nu făgăduiește nimic”. Manoilescu se opune. El consideră și că această intenție este o eroare și o nedreptate. Se pare că, și de această dată, mareșalul Averescu era ecoul unui alt plan anticarlist al Reginei Maria, ce viza aducerea la tronul României
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a cercetașilor români pe Lacul Dumbrava (Sibiu). Au fost decorați comandanții de cercetași. Au rostit cuvântări gen. Manolescu și regele Carol. Regele a acceptat să fie numit Comandant Suprem al Marii Legiuni a Cercetașilor. Prim-ministrul Al. Vaida-Voevod le-a făgăduit sprijinul său. „A urmat după aceasta depunerea jurământului Voevodului Mihai pentru intrarea în cercetășie”. “Cu trei degete sus, Bărbăție, Voioșie și Credință, sufletul cutremurat al Voievodului a rostit legea cercetașului”, comenta ulterior presa. Festivitatea s-a încheiat cu o șezătoare
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
o nuia și le-a dat în râu. N-am înțeles niciodată, dacă descântecul le-a trezit sau timpul care a trecut pe neobservate. Pe picior au rămas niște însemne roșii, care au dispărut după vreo câteva zile. Mi-am făgăduit să nu mai intru în baltă niciodată. Era un miros înțepător, de te amețea de cap și mai ales lipitori... Între timp, mănunchiurile (care au devenit albe și lemnoase) s-au mai uscat și le-am încărcat în căruță, pornind
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]