2,704 matches
-
nici afacerist, nici patron, nici întreprinzător. Ba, să nu mă pripesc: într-un fel, sînt întreprinzător, pentru că ce fac în atelierul meu de pictură, de vreo patruzeci de ani, decît să "întreprind", să născocesc mereu alte și alte himere și fantasme, să-mi pun mintea să iscodească fără întrerupere, să "vadă" ce se întîmplă dincolo de atelier, în lume, și să transpună, să transfigureze? Și... și... din cînd în cînd, în niște momente faste, să mai și vîndă. Cui să vîndă? Cui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ochii-n urma; și tot ce văd Năuntrul sufletului meu splendoarea și-o-a pierdut, și-o Frică-n tristă cugetare afundata M-acoperă cu umbre și-afar' mă trage spre-o lume de durere". 115 Astfel se tînguia, tremurînd în fața Fantasmei pe care o Crease.] Ea trase înainte Spectrul de la Tharmas într-al ei strălucitor război de țesut Al Vegetației, plîngînd în copilărie năbădăioasa și-n îmbufnata 13 tinerețe. Ascultînd duioasele ei tînguiri, curînd limba să Să sîsîie cuvinte începu și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
O Soare, care mă nalți să cad". Așa grăind ea șezu jos și plîns-a pe sub meri. "O, să piei, tu, Soare! care nălțatu-m-ai spre a ma tulbură, 415 Care mi-ai dat o inimă să jinduiesc, si m-ai nălțat, fantasma ta, Să-ți simt căldură și să îți văd lumină și-aicea singură să rătăcesc, Fără speranță, dacă-s că iarbă și-astfel eu mă voi petrece". "Înalță-te, trîndave Suflet, de ce să șezi aici? de ce șezi jos și plîngi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în raze răspîndește zece mii de mii de izvoare ale vieții. Urthona înviat-a în puterea să, acum el nu mai este 850 De Enitharmon despărțit, si nu mai este a lui Los năluca. Au unde-i Spectrul Profeției? unde himerica Fantasma? Plecat-a: și de pe Zidurile năruite Urthona se înalță În toată-a să putere de demult că să-ntocmească-armura cea de aur a științei 339 Pentru Războiul intelectual. Războiul săbiilor acum sfîrșitu-s-a, 855 Întunecoasele Religii au apus, dulce Știință stăpînește. Sfîrșitul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mea. Mai beți o țuică? (toarnă în pahare: pauză în care nimeni nu e în stare să intervină). Totuși, Ilie Popescu nu se cantonează în obsesiile lui funerare. Ca într-o piesă de Albee, el va corcoli curînd o nouă fantasmă, obligîndu-și consoarta la aceeași gesticulație mimetică, exercițiu și întristător și derizoriu al înșelării (și pierderii) de sine. I s-a năzărit introvertitului să priponească într-un colț al odăii... un cal verde. Să-i dea ovăz, să-l țesale, mă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
durează, fiindcă, dumnezeule, pacostea stă să reînceapă! Blestemul nu s-a sfîrșit și nici nu are cum să se curme cîtă vreme mentalul sperios și pleoștit al blajinilor din "apartamentul de bloc" e predispus să odrăslească, iar și iarăși, obsesive fantasme. Ba mai mult, luînd pînă și trauma asta în ușor, ei sînt gata să transforme în prilej de zaiafet impulsurile ce trădează alterarea celulei morale. Mesajul piesei e cu bătaie lungă. Problematica etico-politică pe care Constantin Popa o abordează se
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
îi înghite și pe cei ce au slujit-o. "Regulamentul de bloc" apare ca reacție la un fenomen politic intern și la unul extern, interșanjabile poetic. Cînd intimitatea începe să-ți fie ocupată de un "administrator", ființa se retrage în fantasme. Piesa aceasta conține nota cea mai . păsat absurdă în toată dramaturgia lui Constantin Popa. Este și firesc să fie așa. Ea amintește de lonescu, de Mrozek, de Arrabal. Pe undeva de Durrenmatt. Aflîndu-ne în civilizația noastră, atît de îndepărtată în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
majoritarilor (o anumită „aplecare” speculativă, un anumit „gust” artistic etc.). Exotismul Înseamnă exaltarea unor aspecte despre alteritate, care trădează de fapt o ignoranță crasă. A privi spre celălalt mistificându-l, a valoriza Îndepărtatul sau raritatea, deformându-le În funcție de visuri și fantasme, acestea constituie forme de Întrupare ale exotismului. Tentativa exotică de luare În seamă a celuilalt pare a fi un soi de voluntarism construit pentru a scăpa de sub zodia banalului sau este poate un semn al crizei de identitate, sau, și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a firii. Un spirit, clasic, de ordine și cumpătare domnește pretutindeni. Îmbătat de splendoarea peisajului scăldat în lumină sau înveșmântat în straie de iarnă, poetul, retras în casă, la gura sobei - el are teroare de intemperii -, se lasă împresurat de fantasme, deslușind în jocul limbilor de foc plăsmuiri nemaivăzute (Serile la Mircești). Gerul, iarna sunt personificate, ca în mitologia populară. Un imn e înălțat îndeletnicirilor agreste, săvârșite de țărani radioși. Exuberanți, zburdalnici, țăranul și țărăncuța (Rodica) au un irezistibil tonus amoros
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
devenite repere ale unui univers insolit. Câteva teme și obsesii se lasă lesne descoperite, asigurând coerența întregului: feminitatea, în varii ipostaze - fecioara inocentă, dar întunecat voluptuoasă, mama cu pruncul, femeia blestemată (nefecundă), o mitică Mumă sau Crăiasă -, fiecare întruchipând o fantasmă a dorinței de împlinire. Sentimentul dominant amalgamează religiozitate, spaimă metafizică și elan spre neființă. Spațiul alcovului este înecat, eminescian, de paingi, dar ei țes veșminte funebre, senzualitatea se stinge într-un fior macabru, alcovul devine casă a spaimei. Somnul e
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
un amalgam pseudocultural, deosebit de periculos pentru copii, întrucât violența apare în postura de comportament culturalizat ca universal. În plus, cultura televizuală este predominant un show cvasipermanent al violenței. Chiar și prezentarea suferinței și a intimității (ca în reality-show-uri, specifice neoteleviziunii), fantasma abolirii distanței (dintre micul ecran și viața omului) este o forma de sado-masochism, acest model de prezentare este sadic pentru că se arată și chiar se provoacă suferința altora, iar masochist pentru că se propune telespectatorilor identificarea cu persoanele aflate în suferința
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dezvoltarea umană, sunt motive, factori care împiedică dezvoltarea armonioasă a copilului. Chipul și viitorul copilului intră uneori în matricile deformatoare ale televiziunii și Internetului, făcând din acesta, potrivit expresiei lui J. Baudrillard, un masin, un produs automatizat, o prelungire a fantasmelor pe care le produce mass-media. Bibliografie Albulescu, Ion (2003), Educație și mass-media, Cluj: Editura Dacia. Balle, Fr. (1997), Dictionnaire multimedia, în Ch. Letenturier (coord.), Paris: Eyrolles. Bandura, A. (1975). Social Learning Theory, Englewood Clifsl-Prentice Hall. Baudrillard, J. (2005), Societatea de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
asupra imaginarului social (1991) este o demonstrație în linia lui Mircea Eliade, unde istoria întâlnește psihanaliza, etnopsihologia încrucișează sociologia, antropologia și istoria instituțiilor. Utopismul (utopologia), înțeles ca gen literar și forma mentis colectivă, e discutat în relație cu mitologia și fantasmele personale, cu tiparele ideologiilor și fobiile milenarismului, fiind analizate raporturile nihilism/ propensiune afirmativă, statutul utopiei în diverse modele ontologice, ucronia și acronia ș.a.m.d. Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (1994) face pasul mai departe și „aplică
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
dintre marile mize ale dandy-ului e tocmai eleganța. Și totuși, freneticii se apropie de dandysm prin aroganța lor afișată. Chiar dacă mor de foame, asemenea asceților, ei au forța de a sfida o lume. Marginali absoluți, se refugiază În propriile fantasme și În paginile unei literaturi „negre”, Îmbibată de fantastic, de voluptatea răului și morții, amestec ciudat de grotesc și sublim. Așa cel puțin Îi descriu istoriile literare. Care să fie Însă legătura dandy-lor cu toți aceștia? În primul rând, ce
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
textele dramatice bântuite de personaje dandy sau În confesiunile unor dandy celebri, oglinda apare nu pe puține ori ca loc privilegiat, hiper-speculat de către literați, În care se produce marele transfer: ea devine „spațiul unde subiectul se deghizează și intră În legătură cu fantasmele lui”1. Autoarea acestei fraze, Sabine Melchior-Bonnet, dedică În Istoria oglinzii un mic capitol dandy-ului Narcis. În afara unor minime referiri la dandysmul istoric, ea Își ilustrează teoria cu exemple extrase strict din literatură. Așadar, dintr-o producție imaginară. Nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ale acestora ajung chiar să se răstoarne, nu-i greu de Înțeles de ce dandy-ul e atras deseori de amazoană (fie ea și „arhetipală”). Nostalgie a unității (androginice) pierdute? Recuperare a dublului? Bisexualitate stilizată? Fenomen compensatoriu? Proiecție (În sens freudian)? Fantasmă? Stau așadar față În față, din reciprocul imbold spre ceva cunoscut din fiecare, dar și fundamental diferit, știind sigur că nu se expun fatalității pasionale dintre un bărbat și o femeie, amazoana și dandy-ul. Pentru că bărbătoaselor făpturi le-am
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și limite, cunoașterea este și ea o creație umană. Așadar, managementul resurselor umane se elaborează și se practică așa cum oamenii sunt capabili, incluzând nu numai adevărul, dar și erorile posibile, nu numai evidențierea a ceea ce există, dar și a unor ,,fantasme”, ,,fantome”, iluzii. O primă eroare, de care ne vom ocupa, se referă la faptul că procesul de elaborare a cunoașterii pe discipline specializate a dus la o fragmentizare a cunoașterii, la o specializare necesară și benefică, practicată, însă, pe un
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a clienților săi constituie (i.e. sunt trăite ca) niște metafore, un mod indirect de exteriorizare a stărilor personale; c) canalizarea unor conflicte: pulsiunile agresive ale indivizilor sunt Îndreptate către aceste categorii, și nu către alte structuri sociale; d) exteriorizarea unor fantasme legate fie de viața socială (aspirațiile de putere, frustrările În față nereușitelor sau suferințelor cauzate de un statut social inferior), fie de viața personală (fantasme sexuale). A doua parte a secolului XX a cunoscut o efervescență a vrăjitoriei În societatea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
indivizilor sunt Îndreptate către aceste categorii, și nu către alte structuri sociale; d) exteriorizarea unor fantasme legate fie de viața socială (aspirațiile de putere, frustrările În față nereușitelor sau suferințelor cauzate de un statut social inferior), fie de viața personală (fantasme sexuale). A doua parte a secolului XX a cunoscut o efervescență a vrăjitoriei În societatea occidentală. Pe un plan mai general, este vorba despre reactivarea imaginarului social al vrăjitoriei: În literatură (de la D.H. Lawrence la J.R.R. Tolkein, de la Thomas Mann
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
evoluționist al istoriei civilizațiilor configurat de James Frazer În lucrarea amintită. Astfel, Într-o primă fază, umanitatea ar fi fost dominată de gândirea magică: oamenii aveau idei total greșite despre legile care guvernează natura și extrapolau asupra ei legile propriilor fantasme. Apoi, oamenii au Înțeles că ei sunt neajutorați În fața puterilor universului. Printr-o desprindere de concepțiile animiste primitive, unele societăți au ajuns să considere că o putere mai presus de om, supranaturală și impersonală, conduce universul. Magicienii au devenit preoți
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
beneficiar al unei prize la real de tip gogolian, scriitorul este înzestrat și cu o atașantă și suculentă tandrețe „cehoviană”. Egocentric, el își trăiește cu nesaț experiențele amoroase, situate invariabil la limita dintre sublim și grotesc, dintre realitatea cenușie și fantasmele ultracolorate, dintre excentricitatea aiuritoare, ironia autopersiflantă și conștiința acută a propriei inutilități. Ins boem, figură notorie a chefurilor din breasla scriitoricească a anilor ’70, D. scrie la început cu euforie. Dacă prozele volumului de debut mai păcătuiesc prin subțirimea și
DINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286788_a_288117]
-
Interesul pentru realitățile politice și pentru cultura românească au generat de-a lungul anilor o serie de texte care acoperă aproape toate sferele de interes ale autorului: studii dedicate culturii române, reunite sub titlul Studii românești, în primul volum intrând Fantasmele nihilismului, Secretul doctorului Eliade (2000), un al doilea volum urmând să cuprindă eseuri de istorie a religiilor cu trimitere la teme românești, creații de literatură propriu-zise, unele scrise în românește (între care Invazia zorabilor în Jormania, Jormania Liberă, remarcabilă oglindă
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
nihilismul modern), tr. Corina Popescu, București, 1998; Pergamentul diafan, București, 1994; Pergamentul diafan. Ultimele povestiri, tr. Mihaela Gliga, Mihai Moroiu și Dan Petrescu, postfață Dan Silviu Boerescu, București, 1996; Păcatul împotriva spiritului. Scrieri politice, București, 1999; Studii românești, vol. I: Fantasmele nihilismului, Secretul doctorului Eliade, tr. Corina Popescu și Dan Petrescu, București, 2000; Arta fugii, pref. Dan C. Mihăilescu, București, 2002; Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, îngr. Sorin Antohi și Mona Antohi, introd. Sorin Antohi, București, 2002; Cult, magie
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
românele sale C. nu evita subiecte de extremă actualitate, desi îmbrăcate în copertele unui român istoric sau de groază (The Blood Countess, 1995) sau a unei simple parodii a sfârșitului secolului trecut (Messi@h, 1999), în care obsesiile, ciudățeniile sau fantasmele prezentate își caută în continuare explicitarea. SCRIERI: Licence to Carry a Gun, Chicago, 1970; Why I Can’ț Talk on the Telephone, 1971; The History of the Growth of Heaven, New York, 1971; the, here, what, where, Istmus Press, 1972; Secret
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
Radu Paraschivescu publică un fragment din actul III al piesei Corăbii blestemate, Marțian Negrea un medalion despre Gheorghe Dima. Cronicile literare selectează câteva opere de valoare: Lucian Blaga, Gândirea magică, Tudor Arghezi, Lina, Panait Istrati, La stăpân, Dan Botta, Comedia fantasmelor, Laurențiu Fulga, Straniul paradis. I.H.
CONTRAPUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286398_a_287727]