2,422 matches
-
nu are sens, e trecător sau amăgitor.” </citation> Portretizării Baboiene i-ași mai adăuga o mărturisire personală: am avut șansa vieții de a mă naște și a viețui în tumultul marilor zbateri ce a cuprins lumea în secolul XX: înălțarea fascismului și bolșevismului cu cruzimile lor - strivirea personalității umane și înzăgăzuirea ei în tiparele ideologice ale asupritorilor, cât și prăbușir ea t otalitarismului și revenirea la „drepturile omului”. Luat de curentul care nu iartă pe nimeni, am fost în mijlocul „viiturii” și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din care direcție îl pălise inspirația? Am găsit până la urmă. Cu voia dumneavoastră voi transcrie aici doar vreo două din pasajele cu pricina, pasaje care pot să constituie „baza" ideilor lui Băsescu. Acestea se regăsesc în cartea de căpătâi a fascismului, Mein Kampf, în care Adolf Hitler expune părerea sa despre educația tinerilor. De exemplu la pag. 285 se spune: „Statul rasist, conștient de acest adevăr, nu va considera că sarcina sa educativă se limitează să bage știința în creiere cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în 1866), colaborator al jurnalelor "Secolul XX" (București) și "Presă Liberală" (Giurgiu), deputat liberal (1899, 1901, 1907 etc.), director la Bancă Națională a României, autor al unui volum de poeme (1886), dar și al unuia ce a avut ca subiect fascismul (1929) sau pe omul politic socialist, apoi liberal, Alexandru Radovici, avocat, primar al Ploeștilor (1895-1899), deputat (Vicepreședinte al Camerei în 1908) senator și ministru al Industriei și Comerțului (1914-1916)21. Nu trebuie uitat nici Grigore Tăușan (1874- 1952), profesor de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
din care direcție îl pălise inspirația? Am găsit până la urmă. Cu voia dumneavoastră voi transcrie aici doar vreo două din pasajele cu pricina, pasaje care pot să constituie „baza” ideilor lui Băsănău. Acestea se regăsesc în cartea de căpătâi a fascismului, Mein Kampf, în care Adolf Hitler expune părerea sa despre educația tinerilor. De exemplu la pag. 285 se spune: „Statul rasist, conștient de acest adevăr, nu va considera că sarcina sa educativă se limitează să bage știința în creiere cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să nu zic și macabră, între stângism și naționalism populist. Teoria fiind: așa e România, atât poate ea să dea, oamenii de aici pot să fie ori niște naționaliști, care de fapt sunt autoritari și împing spre ceva asemănător cu fascismul. Ori, dacă nu, trebuie să fie zor-nevoie stângiști, socialiști, comuniști etc. Ei bine, teoria asta sărea peste o etapă, și anume peste etapa cea mai fertilă, după mine, a generației de care vorbeam, unde într-adevăr se constituise sau era
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și autentice, adjuvante în dejucarea planurilor cu impact negativ. "A pledat ca nimeni altcineva pentru demontarea și demistificarea pretențiilor ideologice ale totalitarismului comunist. A surprins legăturile de adâncime, infra raționale, dintre comunismul românesc (și nu numai) și variile încarnări ale fascismului"59, spune Vladimir Tismăneanu în prefața antologiei de texte politico-istorice Etica neuitării. Toate aparțin proiectului anticomunist, desfășurat mai bine de cinci decenii. Emisiunile favorizează confruntarea cu ceilalți, jurnalele confruntarea cu sine însăși. Marea confruntare cu totalitarismul privește soarta literaturii române
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
din teroare și forță, atașat necondiționat partidului, lipsit de convingeri și spirit. Recenta orânduire exclude din Academia Română aproximativ o sută de personalități (printre care Constantin- Rădulescu Motru, Lucian Blaga, Gheorghe I. Brătianu, D. Gusti) învinuite de colaborare cu reacțiunea și fascismul. În noua conjunctură, intelectualii dispun de două opțiuni: să susțină regimul sau să dispară. Inițial, majoritatea intelectualilor opune rezistență. Doar câțiva susțin în mod deschis regimul. Ei sunt deja înscriși în partid, cred sincer în ideologia și programul lui și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
numai teoretică, nu și practică, iar autoarea nu poate ignora "reinstalarea, la început insidioasă, apoi din ce în ce mai pe față, nu doar a comuniștilor (de tot nici nu plecaseră), dar și a ceaușiștilor celor mai compromiși, cultivând același amestec de comunism și fascism, acum însă mai ofensiv"209. Nu este o simplă, mefientă acuză din afara granițelor, ci analiza din proxim a așa ziselor schimbări. Îndepărtarea este doar geografică, nu și participativă. Pentru că intuiește de atâtea ori nocivitatea schimbării, își permite și de data
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
publicarea, în luna februarie, a unei cărți albe a Ministerului Afacerilor Externe, intitulată Politica agresivă și mașinațiile imperialismului american împotriva Republicii Populare Române. Prin aceasta, Washingtonul era acuzat că luase mărturiile unor "lichele jalnice" și ale unor "unelte josnice" ale fascismului ca fiind reprezentative pentru poporul român. Aproape toți membrii personalului Legației, începînd cu ambasadorul Burton Berry pînă la Robert Shea, secretar, erau catalogați drept spioni și "unelte ale ațîțătorilor de război"700. Concluzia acestui atac era aceea că felul în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să conducă țara către socialism 718. Deși era naționalist, Gheorghiu-Dej știa că nu poate avea succes decît dacă păstrează relații strînse cu Moscova. Pe 30 august, "Agerpres" a publicat un articol dedicat aniversării a 8 ani de la eliberarea României de sub fascism, în care meritul răsturnării dictatorilor fasciști era atribuit Armatei Sovietice 719. Și în noua Constituție, adoptată pe 24 septembrie, se recunoștea rolul jucat de Moscova în instituirea noului stat democratic. Menirea acestui document era să călăuzească România, prin perioada de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
stalinist care sprijină China în strădaniile ei de a prelua de la sovietici controlul asupra mișcării comuniste, mai ales în Africa și Asia. Liderul sovietic a întreprins o vizită în România cu ocazia aniversării a 11 ani de la eliberarea acesteia de sub fascism. Nu se știe sigur dacă Hrușciov voia să-l înlocuiască pe Gheorghiu-Dej, dar cert este că liderul sovietic a insistat să mențină un organ de legătură între partid și stat, pentru ca nu cumva Gheorghiu-Dej să aibă prea multă putere. Acesta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea încă un avantaj: nu numai că liniștea Moscova, dar ajuta la promovarea independenței României. Acest proces permitea implicit României să se desprindă de trecutul sovietic stalinist. La ședința Comitetului Central, Gheorghiu-Dej a continuat să evoce rolul României în înfrîngerea fascismului din 23 august 1944.994 El a avut îndrăzneala de a declara, în 1954, că PCR și armata sovietică au fost coeliberatorii României. Deci, Gheorghiu-Dej afirma acum că înfrîngerea forțelor hitleriste se datora, în cea mai mare parte, armatei și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congresului Partidului Sovietic despre "cursul ascendent al relațiilor strînse de prietenie și solidaritate" dintre cele două partide 2175. Cu aproape 18 luni mai tîrziu, Ceaușescu le amintea membrilor CC al PCR rolul jucat de armata sovietică în eliberarea României de fascism. "Actul istoric din 23 august 1944... se... datorează victoriilor armatei... sovietice"2176. Avînd în vedere programele de austeritate ale lui Ceaușescu și lărgirea comerțului cu blocul comunist, excedentul înregistrat de America în comerțul bilateral cu România era acum de domeniul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Politics and the Making of American Foreign Policy, Greenwood Press, Westport, CT, 1979 Stevenson, Richard W., The Rise and Fall of Detente: Relaxations of Tension in US-Soviet Relations, 1953-1984, University of Illinois Press, Urbana, 1985 Sugar, Peter F. (ed.), Native Fascism in the Succesor States, 1948-1945, CA: ABC-CLIO, Santa Barbara, 1971 Sulzberger, C. L., An Age of Mediocrity: Memoirs and Diaries, 1963-1972, Macmillan Publishing Co., Inc., New York, 1973 Idem, A Long Row of Candles: Memoirs and Diaries, 1934-1954, The Macmillan Company
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
indicăm susținerea unui partid confesional autonom față de Biserică ca și a unui stat descentralizat cu libertăți civile și politice, dar refuzând liberalismul individualist. El face chiar și o analiză a totalitarismului ca un element nou pe scena politică europeană, condamnând fascismul și bolșevismul ca sisteme ce divinizau Statul păgân. Elementele comune ale programelor creștin-democrate poziționează acest curent între liberalism și socialism, putând fi selectate unele idei ale unui program social ce susține proprietatea privată cu o importantă funcție socială, intervenția statului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Austriei lui Dollfuss sau al Portugaliei lui Salazar, dar ea a fost susținută și de persoane ostile acestui tip de regim: criza anilor 1930 a dus la aceasta. Confuziile erau mari. Corporațiile au fost ridicate la loc de cinste de fascismul musolinian din Italia și de guvernul de la Vichy din timpul Revoluției naționale. În Franța învinsă, Carta Muncii din 1941 a fost bine primită de episcopi, după cum o dovedește Declarația Cardinalilor și Arhiepiscopilor din 23 decembrie 1941, considerînd această Cartă "prea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o "doctrină politică". Maurice Vaussard vedea în el "cel mai mare, poate singurul gînditor creștin-democrat care a apărut în Occident de la începutul acestui secol"18. Gîndirea sa a avut o cu atît mai mare influență cu cît, constrîns fiind de fascism la exil, mai întîi în Franța și Marea Britanie și apoi în Statele Unite, el a intrat în contact cu numeroși conducători creștin-democrați. Influența lui asupra catolicismului francez a fost foarte mare19. Viziunea lui asupra societății, a omului, a politicii se consolida
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
politicii se consolida printr-un număr considerabil de discursuri, articole, cărți, fără să mai punem la socoteală o imensă corespondență. De la faimosul discurs de la Caltagirone din 1905, la discursul de la Congresul de la Torino al PPI în 1923, în care definea fascismul ca fiind incompatibil cu catolicismul, trecînd prin "Apelul către toți oamenii liberi și puternici" din 18 ianuarie 1919; de la nenumăratele articole din La Croce di Costantino din Caltagirone sau din Il Sole del Mezzogiorno publicat la Palermo, la ziare și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
asupra popularismului), Le Buletin catholique international al lui Maurice Vaussard, toate au strîns scrierile sale și au contribuit la difuzarea ideilor lui, afirmînd și clarificînd o filosofie creștin-democrată. Aceasta a fost tratată într-o serie de cărți fundamentale: Italy and fascism, publicată la Londra în 1926, apoi tradusă în italiană, germană, franceză și spaniolă; La comunità internazionale e il diritto di guerra (1929); La società: sua natura e leggi (1935); Politica e morale (1938) continuată în 1953 prin Conscienza e politica
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
asupra autonomiilor regionale, pornind de la o reflecție asupra problemelor din Mezzogiorno, reflecție economică și socială care demonstra o remarcabilă stăpînire a problemelor și limbajului economic, dar fără nostalgii corporatiste. Din convingerile sale democratice, Sturzo a extras o analiză lucidă a fascismului pe care a expus-o mai ales în discursul de la Torino din 1923 și în Italy and fascism. La Torino, el a explicat motivele opoziției lui la "Statul panteist". La Congresul Internațional democratic popular de la Bruxelles, el a prezentat o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
remarcabilă stăpînire a problemelor și limbajului economic, dar fără nostalgii corporatiste. Din convingerile sale democratice, Sturzo a extras o analiză lucidă a fascismului pe care a expus-o mai ales în discursul de la Torino din 1923 și în Italy and fascism. La Torino, el a explicat motivele opoziției lui la "Statul panteist". La Congresul Internațional democratic popular de la Bruxelles, el a prezentat o moțiune prin amicul său, de asemeni exilat, Francesco Luigi Ferrari, care rezuma filosofia sa astfel: "Partidele sau grupurile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
popular de la Bruxelles, el a prezentat o moțiune prin amicul său, de asemeni exilat, Francesco Luigi Ferrari, care rezuma filosofia sa astfel: "Partidele sau grupurile democratice de inspirație creștină sînt opuse sistemelor antidemocratice care au apărut în Europa după război: fascismul și bolșevismul, două sisteme care au în comun o tendință dominantă spre dictatură, spre concentrarea puterilor, spre cea mai exagerată centralizare a statului, spre monopolul asupra tuturor activităților publice și private pînă în domeniul economic, spre limitarea și reprimarea oricărei
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
să se afirme pe eșichierul politic și să beneficieze de groaza trezită de bolșevism. Anii 1919-1925 se remarcă prin crearea mai multor partide democratice de inspirație creștină în Italia, Franța, Spania, Polonia, Țările Baltice. În schimb, în urma instaurării dictaturilor, tragediile fascismului și nazismului, ale bolșevismului, dramele războiului din Spania și ale războiului mondial i-au împins pe creștin-democrați la o aprofundare doctrinală și la angajamente care trebuiau să-i conducă la asumarea celor mai mari responsabilități după cel de-al doilea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în special susținerii de către aparatul ecleziastic și că partidul, în dorința de a-i uni pe catolici, era el însuși traversat de curente diferite și contradictorii care îi slăbeau unitatea. Investirea unui nou papă la 6 februarie 1922 și instaurarea fascismului la 30 octombrie aveau să schimbe datele. Papa Pius al XI-lea vedea în angajarea laicilor în societate un mijloc de a instaura Domnia lui Cristos, cu condiția de a face din această angajare un instrument docil al Bisericii. Orientarea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
papei Pius al XI-lea de a găsi un teren de înțelegere pentru a regla problema romană, în scopul atingerii obiectivelor sale de recucerire catolică a Statului și a societății, nu fără să-și facă iluzii asupra adevăratului caracter al fascismului. Din acel moment, partidul care împiedica acest demers a fost condamnat și a intrat în agonie, Sturzo fiind obligat să renunțe la secretariatul acestuia, în timp ce Acțiunea Catolică Italiană era reorganizată după dorința papei, "sicut acies ordinata". Partidul a fost dizolvat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]