3,956 matches
-
-i ducă maica dorul... Dorul meu de fapt e-o doară Și de dorul meu o doare, Ca pe mine, prima oară, De a dorului ardoare... Dorul meu de fapt e-o doară Și durând-o dor îmi face Ca feciorul de fecioară Când în depărtări n-au pace... Dorul meu de fapt e-o doară Dragă și de dor duioasă Ca o doină de ușoară Și de grea, de dureroasă... Dorul meu de fapt e-o doară Ce de dor
O DOARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372340_a_373669]
-
în care a deschis ochii poetul, Goga n-a încetat niciodată s-o dorească, s-o iubească, regretând permanent plecarea de lângă părinți, din satul natal : « De ce m-ați dus de lângă voi, De ce m-ați dus de-acasă ? Să fi rămas fecior la plug, Să fi rămas la coasă. Atunci eu nu mai rătăceam Pe-atâtea căi răzlețe Și-ați fi avut și voi acum Un stâlp la bătrânețe... » Proaspăt absolvent de liceu, Octavian Goga în anul 1900 trăiește prima iubire adolescentină
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
odiosului pact Ribbentrop-Molotov, acolo fiind obârșia familiei tale. Ce s-a întâmplat cu familia și rudele tale în acei ani? - Fratele tatei, Vasile, fusese împușcat când încerca să treacă granița. Bunica s-a întors din drum pentru a-și înmormânta feciorul. Nu i s-a permis să se mai întoarcă. Tata a stat o perioadă ascuns prin munții Bucovinei, asigura necesarul de hrană rudelor și nu numai. A ajuns într-un sat bănățean unde a cunoscut-o pe mama și s-
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care băteau pardoseala salonului cu opincuțele prinse cu șnur negru, ce se împletea peste ciorapii de lână seină sau albă, până aproape de genunchi. Feciorii, pui de domnișani, îmbrăcați în frumosul costum național, cu opinci din talpă, pantaloni din dimie albă, făcută în casă, strânși pe picioare, scoțându-le în relief pulpele sănătoase, pline de mușchi, cu cămașă cu pui, strânsă cu chimir din piele
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
sârbe, brâuri ca pe la noi, după care ei să încingă jocul. Pe marginea salonului, pe scaune de diferite modele, aduse de acasă, mai ales taburete, stăteau țeapăne, nemișcate, mamele care însoțeau fetele proaspăt scoase la horă, cum era obiceiul satului. Feciorul venea întâi la mamă, căreia îi cerea voie să joace cu fiica. Și mamele, of, Doamne, ce s-ar mai învârtit și ele! Deasupra salonului hanului era o sală mare, plină cu flori și un gramofon cu pâlnie, stil patefon
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
să-i mângâi, să-i săruți. Nicu, băiat chipeș, înalt, totdeauna elegant în costumul său național, cu pielea albă, lăptoasă, coborât parcă „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, „perișorul lui, pana corbului/ ochișorii lui, mura câmpului”, fecior zdravăn al moșiei Basarabilor, talentat al viersului, virtuoz al clarinetului, vocea lui de bas-bariton putea fi ascultată însoțind munca câmpului, mai ales în pomicultură, unde era as, neegalat de nimeni din zonă. Avea o configurație atletică, o forță herculeană, cu
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
cu care ținea prăjina sau cu care arunca sulița, aceleași mâini care făceau să răsune clarinetul, instrumentul său preferat. În campaniile agricole, fie la căpșunărie, în legumicultură sau pomicultură, nu reușea să cuprindă totul, tocmea oameni cu ziua, mai ales feciori și fete. În pauze, Nicu acorda instrumentul, îl ducea spre buzele înzestrate de Dumnezeu cu perfecțiune și cânta o doină, sau o baladă, după care o sârbă sau un brâu, de se încingea, pentru puțin timp, jocul odihnitor, încât munca
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
destul de des de către cei doi, răspândeau în jurul lor veselie, provocată, mai ales, de clarinetul fermecat al soțului. Glumele pe care el le spunea erau un nesecat izvor de umor domnișan. Dar și frumusețea Elenei atrăgea, în jurul ei roind mai toți feciorii satului, dar și tinerii însurăței. Când cei doi, seara, intrau în han, atmosfera se schimba brusc. Dar încep și invidiile, fie din faptul că Nicu, zis Culici, avea cea mai aleasă pepinieră de pomi din sat, chiar din zonă, fie
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
câteva fire de sare și o mestecă între mâinile lui mari și noduroase. Atunci am îndrăznit să îi pun o întrebare, la care bătrânul mi-a răspuns după un timp, în care nu mai speram să-mi vorbească: No, acum feciorule să-mi spui dacă ai mai mâncat o astfel de bunătate, dar apoi te-oi asculta cu ce vrei tu să mă întrebi. În timpul mesei, nu a scos nimeni niciun cuvânt, se auzeau doar lingurile de lemn care loveau străchinile
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
toți se negreau, ca cel lăsat în vârtej. Eu am văzut multe și am obosit. Am văzut pe fereastra aceasta a casei, în ziua aceea, nepătrunsul care juca imaginii urâte și înfricoșătoare. Eram chemat afară și eram singur în casă. Feciorul baciului meu a fost găsit după o săptămână, în luminișul ce duce la izvorul spre Săliște. E strâmb la față cu ochii bulbucați. O fost groază, o fost mult prea rău și cei bătrâni știu. No, acum îi bine, iar
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
ai confecționat. Îl șterse pentru ultima dată de tot praful care se formase în urma scrijelării, îl ridică, dincolo de ochii lui, mă privi și îmi zise: Ție ți-l dăruiesc fecioare (nu că nu ar fi știut să pronunțe corect cuvântul fecior, dar plăcerea de a spune fecioare am simțit-o ca o apropiere a bătrânului față toată dorința mea de a cunoaște viața unui sihastru, care a conservat cu multă atenție și prețuire datinile noastre), să îți amintești mereu de mine
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
ajungem la toți. De aceea, se alegeau foarte greu băieții ce trebuiau să meargă cu plugul. Acum înțelegeți dumneavoastră de ce era o mândrie pentru noi să facem parte din această ceată? Bradul, cu multă rânduială ales, pe care îl purtau feciorii satului avea o înălțime cuprinsă între 2 și 4 metri, iar în vârf i se punea o icoană cu Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul în brațe. R: Ce îmi puteți spune despre brad, Moș Vasile? Cine avea grijă de el
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
oameni răi, spuneau bătrânii satului: ne jefuiau și ne omorau în stradă, nu țineau cont că e copil, femeie sau bătrân. Ai noștri erau plecați pe front și mureau pe capete, veneau înștiințările de pe front și doar auzeam: a murit feciorul lui Juncu, ăl mare, sau feciorul lui Joldeș, sau Man, Negru și câți feciori de-ai noștri nu s-au jertfit pe front, pentru zilele de azi... . Apoi, au trecut la schimbarea numelor noastre. Cunosc familii de români care au
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
jefuiau și ne omorau în stradă, nu țineau cont că e copil, femeie sau bătrân. Ai noștri erau plecați pe front și mureau pe capete, veneau înștiințările de pe front și doar auzeam: a murit feciorul lui Juncu, ăl mare, sau feciorul lui Joldeș, sau Man, Negru și câți feciori de-ai noștri nu s-au jertfit pe front, pentru zilele de azi... . Apoi, au trecut la schimbarea numelor noastre. Cunosc familii de români care au devenit peste noapte Fekete, în loc de Negru
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care băteau pardoseala salonului cu opincuțele prinse cu șnur negru, ce se împletea peste ciorapii de lână seină sau albă, până aproape de genunchi. Feciorii, pui de domnișani, îmbrăcați în frumosul costum național, cu opinci din talpă, pantaloni din dimie albă, făcută în casă, strânși pe picioare, scoțându-le în relief pulpele ... Citește mai mult Când deșteptătorul sună, Nicu, cu ochii lipiți de somn, căută
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care băteau pardoseala salonului cu opincuțele prinse cu șnur negru, ce se împletea peste ciorapii de lână seină sau albă, până aproape de genunchi.Feciorii, pui de domnișani, îmbrăcați în frumosul costum național, cu opinci din talpă, pantaloni din dimie albă, făcută în casă, strânși pe picioare, scoțându-le în relief pulpele ... Abonare la articolele scrise de ion c. hiru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Țării de jos, moment din care începe să scrie Letopisețul Țării Moldovei până în ultima clipă a vieții: Mulți scriitorii au nevoit de au scris rândul și povestea țărâlor, de au lăsat izvod pă urmă, și bune și rele, să rămâie feciorilor și nepoților, să le fie de învățătură, despre cele rele să se ferească și să socotească, iar despre cele bune să urmeze și să să învețe și să să îndirepteze...” Letopisețul lui Grigore Ureche începe de la descălecatul lui Dragoș vodă
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
nea Mitică și a continuat să-mi povestească, cu lux de amănunte o serie de întâmplări petrecute în adolescența prietenului său. Tatăl lui Vasile Țâra mergea din când în când să vândă lemne la oraș și îl lua și pe fecior cu el. De multe ori acesta refuza: munca la pădure, drumul, oboseala și năravul prost al părintelui său îi displăceau - căci bea, și ca și cum n-ar fi fost destul, îl mai îmbia și pe băiat cu băutură... „Ești mă-ta
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
fântânarii folosesc crenguța de alun pentru a descoperi izvoarele unde urmau să fie săpate fântâni. Bunicul meu, a completat această povestea cu faptul că, și zânele folosesc nuielușa de alun dar și vracii. În noaptea aceea, eu însămi am văzut feciori și fete ce culegeau flori de alun. Erau veseli și vorbeau despre flori că sunt prețioase, întrucât sunt bune de leac și de dragoste. Noroc că eram atât de mică și nu m-a zărit nimeni, altfel nu mai aveam
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
cu cel religios... - Eu am ajuns aici în Țara Sfântă știind foarte puțin despre religia creștină, adică nu știam aprofundat. În mare parte aveam cunoștințe pentru că am avut un coleg de clasă pe care îl chema Știrbu Ioan și era fecior de preot. Ulterior, tatăl lui devine protopop la Baia Mare, și, noi fiind colegi de clasă, am mers de multe ori la el în casă unde am ”supt” - cum se spune, de la rădăcină, cunoștințe de religie creștină. Pe undeva mi-a
CULTURA PRIN TURISM IN TARA SFANTA, DE VORBA CU INGINER VICTOR CAMIL de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344938_a_346267]
-
în negoț...îi plăceau și femeile, băutură...violența. A răbdat Raveca ani buni, că avea un frumos câștig cu el. Și-au făcut case mari, cum n-avea nimeni, bani...pentru încă două vieți. Dumnezeu i-a binecuvântat cu un fecior...și erau mulțumiți. Când era treaz și netulburat de vreo codană, și el recunoștea că ține la nevasta lui...ca la ochii din cap...dar o mai culca cu fața la podea...în lovituri de bocanc...” Să nu uite ce-i respectul
O POARTA SPRE CER ... de CORINA-LUCIA COSTEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344945_a_346274]
-
EȘTI POET... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 842 din 21 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului nu ești poet, dacă nu poți să alini durerea copacilor mai ales toamna când îi părăsesc frunzele tot așa cum îi lasă pe bătrâni feciorii și pleacă în țările calde nu ești poet dacă nu vezi în oglinda cerului umbra ce îmbrățișează pământul și sărută izvoarele nu ești poet dacă nu auzi cum trosnește și geme în foc inima copacului plângându-și cenușa din mâna
NU EŞTI POET... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345956_a_347285]
-
Călăreții se zbăteau neputincioși cu flăcările în chinurile morții. - Tată!Tată! îl implora disperat fiul său Tudor. Întoarce-te, tată! Radu Valdescu urmă dâra de foc ca să ajungă cât mai iute la comoară, dar se afundă în lac, urmat de feciorul său cel mare și ceata de oșteni. Se împotmolesc în mlaștina cu mâluri mișcătoare, unde, de picioare, li se încolăcesc șerpi care-i trag spre fundul iazului. Se afundă până la brâu în acel noroi plutitor, apoi până la gât în urlete
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
fie uitată din cântecul popular, șezătoarea - unul din locul de întâlnire al tinerilor. Aici, tinerii se întâlneau, se distrau așa cum știau mai frumos, și nu de puține ori, tot aici, în șezătoare, izvora primul fior al dragostei dintre fată și fecior, ajungându-se chiar și la nuntă. Azi, și tu știi bine, viața satului s-a schimbat. Ba chiar nu mai avem șezători! Sunt obiceiuri pierdute, despre care am ajuns doar să scriem. Marele păcat este că nu le mai punem
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
place ce fac, sunt frumoși și le stă frumos în costumul popular. Îl poartă cu mândrie, și le place că îi laudă toate lumea, și pe bună dreptate. Aici în Fisculaș sunt fete tare frumoase. Și nu numai fete! Și feciori frumoși și harnici. Și cuminți! Vasile Bele: - Nu mă rabd a nu întreba: aveți ceva în pregătire? Pregătiți o surpriză cititorilor dar și iubitorilor de folclor autentic? Cât despre cărți pot spune doar că au fost primite extrem de bine de către
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]