1,251 matches
-
format și pentru rolul jucat în culturile vechi; printr-o selecție orientată, urmăresc sau doar pun în perspectivă o parte din termenii care converg către o albie comună, respectiv: imaginație, imagine, fantezie, memorie, mit, istorie, timp, precum și relațiile dintre ei, fecunde pentru menținerea semnificației și simbolismului lui funus imaginarium. Unele din aceste noțiuni provin din texte de filosofie, discurs în care și-au decantat sensul, cu predilecție în raport cu realitatea sensibilă și cu cea inteligibilă. Surprinzător sau nu, acest bazin lingvistic, precum și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
imaginarium își pierde din relevanță după anul 330, din câteva motive de factură strategică și politică. Nu doar el, ci și celebrarea victoriei, eveniment definitoriu în viața capitalei. Ceea ce conferea guvernării din perioada principatului o valoare triumfală și, în relația fecundă cu autocratul invictus sau victor, întărea sentimentul de apartenență la romanitate, devine mai puțin relevant în imperiul creștin. Sacralizarea spațiului urban, prin ceremonii specifice, asigura totodată și relația dintre oameni și zei; împăratul era și generalul legat de armata sa
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
etc.). Politeía, Politica, Legile, binecunoscutele texte ale lui Platon, sau Etica Nicomahică și Politica lui Aristotel mi-au oferit argumentele teoretice pentru a întări această observație. La ele am adăugat alte trimiteri, în funcție de diverse concepte colaterale. Un dialog fecund cu imaginarul politicului din vechea Eladă (reflectat în ritualuri, dar și în filosofie) a influențat, după cum se poate constata, atât formele romane de organizare a imperiului, cât și pe cele ale lumii gestionate ulterior de Constantinopol. În jurul conceptului central - politei
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
oameni aprigi: hoți de cai, hoți de porci, dezertori, vechili. Continuând idei din Lipitorile satului și Tănase Scatiu, Sandu-Aldea a căutat să expună în Două neamuri lupta țăranilor cu arendașii greci ridicați pe ruinele vechii cinstite boierii. I. AGÎRBICEANU La fecundul preot ardelean Ioan Agîrbiceanu discutarea problemelor morale formează ținta nuvelei și a romanului. Autorul dovedește tact în felul cum absoarbe teza etică în fapte, evitând predica și făcând doar simpatică virtutea. Aci facem cunoștință cu bărbați dedați la patima jocului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de o parte, decăderea Poloniei, iar pe de alta, invazia înăbușitoare a grecismului, cu alte cuvinte, întreruperea prea de timpuriu, abia după naștere, a acelui curent polonez nobil și salvator, căruia totuși îi datorim, mai întîi, ivirea unei mari și fecunde idei în conștiința câtorva români - originea romană a poporului român și, ca corolar, ideea de unitate a tuturor românilor prin originea lor comună -, și apoi deprinderea cu reflectarea asupra vieții, prin faptul că cronicarii judecă și nu se mai mărginesc
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Golești și de schimbarea ce s-a produs în sufletul acestui boier de neam mare în urma acelei puternice impresii. De nevoie, căci civilizația apuseană, și mai ales sub forma franceză, se traducea în ordinea politico-socială prin două idei ori sentimente, fecunde și absolut necesare țărilor române, ruinate și îngenuncheate, prin democratism și naționalism. Țările române erau la discreția marilor puteri vecine, și cei care simțeau rușinea și nenorocirea acestei situații - oamenilor cu dor de a scoate poporul român de sub jugul acestor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru ca premisele argumentării să fie cât mai obiective.) Pe lângă cei trei prozatori munteni citați mai sus, trebuie să adăugăm pe Caragiale, Delavrancea, Brătescu-Voinești și Galaction; iar în Moldova, la Negruzzi vom adăuga pe Alecsandri, Russo, Kogăl-niceanu, Gane, Creangă, Vlahuță (mai fecund ca prozator și mai ales mult mai important în această calitate din punctul de vedere al evoluției literaturii romîne), Eminescu, Jean Bart, Sadoveanu, Hogaș, Patrașcanu, Gîrlea-nu, Anghel (cred că proza iscălită cu St. O. Iosif e mai mult a lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vieții, el se obișnuiește fără efort să-și armonizeze atât opiniile, cât și gusturile. În timp ce europeanul încearcă să scape de necazurile domestice tulburând societatea, Americanul extrAge din căminul său dragostea pentru ordine pe care o extinde asupra treburilor statului. această fecundă și subtilă relație stabilită de Tocqueville între viața privată și sfera publică se cere nuanțată. Nu putem generaliza pentru tot spațiul european originea crizelor sociale în viața privată, deși în unele cazuri această legătură se confirmă. Sunt necesare studii sociologice
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
prin combinări de puține imagini, vor apare imagini sărace, constituite în marea majoritate din imaginile înregistrate zilnic. Dimpotrivă, dacă individul are activități variate, experiențe personale „de vârf”, combinarea imaginilor în inconștient se va face diversificat, asigurând fondul pentru o creativitate fecundă. Deoarece inconștientul reprezintă o resursă atât de valoroasă, s-a pus problema găsirii căilor adecvate de a pătrunde în inconștient pentru a-i valorifica potențele. Ca metode se pot enumera: folosirea de dezinhibanți chimici (îndeosebi substanțele psihedelice) care nu este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
relațiuni de voiaj: Corrida (1930), Peisagii iberice (1930), Icoane dunărene (1933), Abisinia (1935; tradusă în spaniolă: Viaje a través de la Etiopia de hoy, 1936), Spania de azi (1936), Sub soarele Africei răsăritene (1936), Nopți barceloneze (1937), Argentina (1938). „Cel mai fecund călător și turist român”, cum l-a calificat Șerban Cioculescu, a fost, în epocă, un autor foarte citit, chiar dacă scrisul său nu a exercitat vreo seducție literară. Încântările și le rezumă T.-R. în formule situate cam la gradul zero
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
vezi că-n evul nostru lui Christ și lui Platon Suntŭ cetățeni miniștrii, nu servi lui Faraon. ii O Basilogrammate, organisândŭ dreptatea Să treci l-agricultură, la publice lucrări. Să facă binele țărei, să-i împingi prosperitatea Mulțind cornele plugului, fecundele brasdări Commerciul și industria să faci să înfloréscă. Prin construiri gigantice să-nalți Architectura Ca alte pyramide, mărimea românească S-o eternise-n seculi întocmai ca scriptura. Să n aluneci pre callea ce-i zicŭ diplomație Cu două feție tallerŭ, ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru ulcerații) și reflectez (fără a mai nota rezultatul) la ceea ce sugerează partea a doua a frazei sale: „Sub insultele unei femei freamătă întotdeauna o inimă vie - și insultele cele mai nemeritate își au întotdeauna justificarea lor proprie, adîncă” („Erori fecunde”, în „Sburătorul literar”, nr. 23, 18 februarie 1922, p. 522). La fel pe cele ale contemporanului său V. Demetrius: „Nimeni nu ne cunoaște și nu ține morțiș să arate că ne cunoaște, ca tovarășul destăinuirilor noastre trupești”. *Trebuie disociat între
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Expoziția Marin Gherasim (p. 66, coloana 2) rândul 15 de sus: nu pătat, ci pătate; rândul 30 de sus: nu dispersura, ci dispersiunea; rândul 24 de jos: nu agoniei, ci agorei; rândul 12 de jos: nu Un Orfeu legendar, dar fecund, ci Un Orfeu legendar fecundând; p. 67, antepenultimul rând: nu Expoziția aceasta cred că este, ci Expoziția aceasta se constituie ca. ș13ț București 20 februarie 1980 Mult stimate Domnule Norman Manea, Vă mulțumesc oarecum târziu pentru exemplarul din Anii de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Nietzsche, ateul credincios, Kafka, umoristul lui Dumnezeu... Generația discipolilor lui Nae Ionescu (Eliade, Cioran, Noica) a rămas la nivelul unui modernism agonic. «Profeții negativi», pe care nu i-au asimilat suficient pentru ca să se poată despărți de ei Într-un mod fecund, le-au pecetluit soarta... Ca niște oameni atât de «deștepți» să adoarmă sub privirea hipnotică a unui magician minor precum Nae Ionescu (ca să nu mai vorbim de fascinația exercitată asupra lor de Codreanu) este greu de Înțeles. Cu atât mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
suporți și să treci prin această teribilă încercare.” Vocea blândă și fermă a lui Nea Pătru suna ca un oracol și s-a așternut ca un ulei sfințit pe sufletul zbuciumat al lui Tavi. în celulă se lăsă o liniște fecundă pentru mult timp”. De aceea ne întrebăm: omul care judeca astfel lucrurile și știind tăria lui de caracter, putea să alunece pe scara păcatelor și să săvârșească ceea ce condamnase chiar el și dogmatic era condamnat de Biserică? Desigur nu era
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Fillangieri) sunt realizate de Al. Hurmuzachi, T. V. Ștefanelli ș.a. În ultimele numere, sub semnătura lui Șt. Nosievici și a lui I. Vorobchievici, se tipăresc partiturile muzicale pe care se cântau unele dintre poeziile lui Alecsandri, cel mai statornic și fecund colaborator. Câtă vreme a stat sub înrâurirea fraților Hurmuzachi, „foaia” era scrisă într-o frumoasă limbă românească și se bucura de o largă răspândire în toate provinciile românești. Mai târziu, încercările abuzive ale lui I. G. Sbiera de a impune
FOAIA SOŢIETAŢII PENTRU LITERATURA SI CULTURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
frumos al nălucii. În același an obține unul dintre premiile pentru debut la concursul Editurii Eminescu, cu manuscrisul intitulat Colivia, care anunță „ivirea unui scriitor de cursă lungă, intrarea în marea călătorie a literaturii” (Mircea Iorgulescu). Are o activitate publicistică fecundă, colaborând mai ales cu proză scurtă, articole, note la „România literară”, „Vatra”, „Tribuna”, „Urzica”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Literatorul”, „Astra”, „Transilvania”, „Euphorion”, „Opinii culturale” (Deva), „Tribuna Sibiului”. Prima lui carte este culegerea de nuvele Gări cardinale, apărută în 1974 și elogiată unanim
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
a cerut insistent poeților o epopee națională care să valorifice mitologia românească și trecutul istoric. Pledoaria pentru epopee era anacronică, dar interesul său pentru cele mai diverse forme ale creației populare a stimulat cercetări valoroase. D. a fost un poet fecund, cult, însă lipsit de talent. A scris nenumărate poezii, din tinerețe până la sfârșitul vieții, adunate în parte în volumele Hore oțelite (1892) și Valea vieții (1892). În tradiția literară a Ardealului și având ca model pe A. Mureșanu, a compus
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
Note de drum în munții Moldovei, alte narațiuni fantastice, care urmau să alcătuiască volumele Legende și novele sau Carpații și Balcanii, se află în periodice, ca și prelucrările după romane aparținând lui Émile Zola și Jules Verne. De la G., scriitor fecund, cu suficientă imaginație, dar cu exigență minimă în definitivarea paginii scrise, au rămas și încercări de dramă istorică (Fanarioții, Fiii lui Alexandru cel Bun), iar în manuscris, o dramă despre Horea și o epopee intitulată Daciada. SCRIERI: Preludele, pref. Gh.
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
comunicării narative și considerațiile asupra vieții specifice a fiecărei categorii, cu evaluarea stadiului atins în cunoașterea speciilor, dar și a dimensiunilor repertoriului național, duc mai departe tradiția științifică instituită în cadrul școlii sociologice de la București, folosindu-se totodată și de perspectivele fecunde ale antropologiei culturale și etnolingvisticii. Probleme actuale în studierea culturii tradiționale (2000) adună studii mai vechi sau recente referitoare la necesitatea reluării investigațiilor monografice zonale și a publicării unora dintre cele realizate, dar mai ales la sistemul instrumentelor de cercetare
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
a viziunii multidisciplinare era practicată de cercetătorii grupați în jurul reputatei reviste L’Année Sociologique, fondată de E. Durkheim în 1897. Sociologul român, care a studiat un an în Franța cu E. Durkheim (1858-1917) și G. Tarde (1843-1904), a sesizat ideea fecundă a Școlii sociologice conduse de Durkheim, de a asocia spiritul sociologic cu istoria, etnologia, economia politică, științele juridice și de a lucra multidisciplinar, prin eforturi de cooperare între specialiști cu formații diferite. Dar așa cum bine observă H.H. Stahl (1971, 80-81
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Rolul polemicilor În România de dinainte de război, dar mai ales în cea interbelică, are loc o importantă și masivă redefinire științifică, intelectuală, culturală a diferitelor canoane disciplinare academice. Subdomenii noi sunt formate, criticate, extinse și contractate în atmosfera intelectuală extrem de fecundă a perioadei. Un astfel de subdomeniu se formează în regiunea aflată la granița sociologiei, geografiei, etnografiei, istoriei, a „studiilor identitare” etc., fiind uneori numit, după model german, antropogeografie sau geopolitică, sau, sub influență franceză, geografie umană. Un număr relativ important
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din Năsăud și Cluj (1946-1950). Din 1951 este asistent la Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, la Catedra lui D. D. Roșca. Contactul cu Lucian Blaga, care aprecia articolele „tânărului filosof” ce îi era doctorand din 1947, constituie o fecundă ucenicie. Odată cu desființarea, în 1952, a facultății, H. ajunge la Catedra de istorie medie a României ca asistent al profesorului David Prodan. În „Făclia” din 1953, la sărbătorirea lui Dimitrie Cantemir, H. își reia activitatea publicistică după zece ani de
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
reprezentări sociale. În toate aceste domenii, C. aduce contribuții importante. Prin intermediul cărților sale, Introducere la semiologia literaturii (1978), Captarea sensurilor (1987), Sfidarea normei (1995) și Prin text, dincolo de text (1999), pune în circulație idei și concepte noi, ipoteze de lucru fecunde, într-un domeniu de studiu mai puțin frecventat de cercetătorii români. Punctul de plecare este aflat în arealul cultural occidental, în special în cel francez. Autoarea știe să creeze o stare de echilibru între informația obiectivă oferită de materialul lingvistic
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
și Crainic. În timp ce în poeme argheziene dintre cele mai importante (socotite de exeget „surogate, nu bunuri de artă”) și-ar găsi ultima expresie „spiritul de destrămare”, „vărul Crainic” „înfățișează un tip opus destrămării”. Poeziei lui Beniuc, unul dintre cei mai fecunzi colaboratori ai „Revistei Fundațiilor Regale” sub directoratul său, C. îi atribuie virtuți superioare, percepând deviat sensul lor politic. Prin aspectul stilistic, scrierile criticului contrastează izbitor cu cele maioresciene, precum și cu ale confraților de aproximativ aceeași vârstă sau mai tineri. E
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]