1,272 matches
-
retragerea discretă și prematură a lui Anton Diaconu în veșnicie, vioara a II-a a revenit unui tânăr talent, discipol al lui Buj, Vlad Hrubaru. Cvartetul, devenit cel mai longeviv și mai prestigios din țară, a avut șansa unui discipolat fecund cu maeștri ai genului, cu artiști fabuloși, cei mai buni din lume la vremea colaborării ieșenilor cu ei, membrii cvartetului londonez AMADEUS, aduși în sala Filarmonicii noastre la un concert de neuitat al aniversării a 25 de ani de activitate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sa, celebră la vremea ei, din The Wall, Peter Gabriel este considerat (precum Roger Waters la Pink Floyd) personajul de care se leagă cariera clasică, singura admisă de "puriști", a uriașei trupe de rock progresiv Genesis și compozitorul cel mai fecund și inovator din zona experimentelor muzicale ale rock-ului anilor '70-'90. Nu spun neapărat "cel mai mare" pentru că ar fi prezumțios, dată fiind diversitatea și individualitatea personalităților muzicale care au dat contur acestei epoci și datorită faptului că, din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
regimului său autoritar, a desființării democrației parlamentare, a catastrofei politice, economice și morale pe care a girat-o, drept, totuși, un om abil care a avut inspirația genială de a-și subordona intelectualii prin prebende și privilegii, prin ambițiosul și fecundul program de subvenții culturale al Fundațiilor Regale. Despre- Nicolae Ceaușescu aproape că nici nu mai are rost să amintim în contextul în care o majoritate prolixă și de diverse extracții sociale psalmodiază, în cor, ce figură luminoasă și dreaptă ar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de Răscoala lui Liviu Rebreanu și de Adela lui G. Ibrăileanu. Grigore Popa recenzează Mitul utilului de D. D. Roșca, Mihai Beniuc analizează lirica barbiană, în timp ce Romul Demetrescu face cronica romanului Golia de Ionel Teodoreanu, oferind și portretul unui „scriitor fecund” - Damian Stănoiu. Sub aceeași semnătură este publicată și cronica la recent apăruta Condiția umană a lui André Malraux. I. I. Russu are în atenție volumul lui Oswald Spengler Cele două revoluții. De poezia lui Radu Boureanu și a lui Lucian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285143_a_286472]
-
o „temă” a filozofiei, „estetica” ei conotează mai degrabă patologicul. Sinuciderile spectaculoase, „frumoase” ca execuție și, mai ales, ca efect, trădează un lucru mai adânc. Și anume, așa cum arăta Landsberg, părăsind pentru o clipă domeniul statisticii, pentru a Îmbrățișa imprecizia fecundă a psihologiei, că sinuciderea există ca „ispită” și că omul poate accepta - nu numai ca principiu metafizic - ideea morții 21. Scoasă din conul de umbră al oprobriului public și moral, sinuciderea se metamorfozează, dobândind forța de expresivitate a unui act
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ATN, 2000, 2; Cistelecan, Top ten, 43-46; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 430-432; Grigurcu, Poezie, I, 446-451; Rotaru, O ist., V, 503-504; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 56-60; Popa, Ist. lit., II, 356; Vasile Spiridon, Negativitatea fecundă, „Hyperion”, 2002, 1. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
Misterul care a făurit stilul fratelui Charles este acela al bunavestirii în care prezența reală și tumultoasă a lui Cristos - pe care, în calitate de credincioși, îl purtăm înlăuntrul nostru - absoluta discreție și respectul în sfârșit se îmbină, creând oportunitatea unui dialog fecund cu toți oamenii întru iubire. Cine, dacă nu fratele Charles de Foucauld și a sa tălmăcire despre felul de a fi bărbați și femei ai evangheliei, ar putea să completeze mai bine pasul lui Francisc de Assisi - făcut spre cei
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
se prezintă ca o prelungire a luptei politice. Treptat, explicațiile funcționaliste au cedat în fața teoriilor care atrăgeau atenția asupra construcției sensului: riturile sunt privite ca vectori de informare sau ca expresia unei viziuni despre lume. Claude-Lévi Strauss recunoaște explicit rolul fecund jucat de un articol al lui Durkheim și Mauss, "Clasificările primitive" (1903), care a atras atenția asupra poziționărilor intelectuale ale lumii. Sub influența lingvisticii, se va vorbi curând de codificări simbolice. Într-adevăr, toate popoarele clasifică speciile (vegetale și animale
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
comunitate și în istoriografia secolului XIX: apar nenumărate studii despre formele tradiționale (comunitare) de asociere comunitatea sătească, breasla, orașele mici, etc. 2.2.1. Contribuții clasice la înțelegerea și analiza termenului de comunitate Analizele clasice ale ideii de comunitate, extrem de fecunde și de variate, comportă perspective de abordare diferite. R. Nisbet identifică 5 regimuri funcționale ale ideii de comunitate, sau cinci modalități de analiză și de utilizare a conceptului de comunitate (Nisbet, 1967: 47-106): 1. comunitatea morală (La Comte); 2. comunitatea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a somat pe față pe poeți să se inspire numai din poezia populară românească, Vasile Nicolescu publică, în numărul următor din Luceafărul, aproape o pagină întreagă de traduceri poetice zis cosmopolite, arătând existența și a unei alte surse necesare și fecunde de inspirație poetică. Acesta este climatul intelectual oficial de la București. Cu dublă față: una pentru șefi, alta pentru salvarea obrazului în țară și, mai ales, în străinătate. Mult mai onestă a fost și este atitudinea, să spunem, a unui Geo
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fi făcute cunoscute realizările noastre, câte sunt. Trebuie mai ales părăsită în cele din urmă concepția exclusivistă, pur birocratică, a propagandei culturale și a imaginii României, dirijată numai oficial și dintr-un centru unic. Experiența spune că realizările cele mai fecunde aparțin de fapt inițiativelor particulare, pe bază de relații personale, afinități, cointeresări, reciprocități și o gamă întreagă de contacte care nu pot fi organizate de obscuri și total derutați funcționari culturali, terorizați de ideea de a nu fi prost notați
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
scurt dar foarte dens text despre Comparatisme et l'ăsprit europăen (pp. 3-8). El evocă unele din aventurile comparatismului românesc din epoca anilor lumină, cu multe obstacole și umilințe, cu reușite și eșecuri, cu toate donquijotismele sale, până la urmă, totuși, fecunde. Sunt inițiative și reviste care au rezistat. Au intrat în unele biblioteci occidentale și, ceea ce este și mai important, în destule sisteme internaționale de referințe. Operația a reușit, chiar dacă animatorii lor au fost, bine, bine, de tot jumuliți de pene
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mult de această realitate. Au spus-o P. Valăry și alți câțiva precursori. Urmează deci a ne asuma deschis și fără rezerve ideea de alteritate și reciprocitate literară, prin schimburi literare extensive și intensive. Aceste schimburi duc la un dialog fecund și la o complementaritate pozitivă. Bunul simț românesc ancestral are o vorbă, poate cam prea populară, dar perfect aplicabilă acestei situații: nimeni în literatură, mai mult: nici o literatură din lume nu mai este, nu mai poate pretinde a fi, buricul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
definiție și contextualizare. Te întrebi, citind atent pe Sorin Antohi: ce este mai interesant în cazul cărții sale: rezultatele sau metodele și implicațiile? Aș înclina, în ce mă privește, spre a doua atitudine. Ea mi se pare și cea mai fecundă. Câteva aspecte esențiale se cer subliniate. Ne aflăm, în primul rând, prin simplă determinare istorică, după o perioadă de mare izolare și de rupere cvasi-totală de referințele străine specializate, într-un punct crucial al studiilor noastre istorico-teoretice. în teoria și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pierdută 21. Astfel de texte s ar putea înmulți, unul din E. Hemingway, de pildă. Concepția de bază este că scriitorul, omul de cultură, în general, reprezintă conștiința critică a societății, un factor de permanentă punere în discuție, fermentul său fecund de analiză critică, sistematică sau dezordonată, de contestare directă sau indirectă, a structurilor sale. Din acest punct de vedere, cultura alternativă reprezintă expresia directă a spiritului critic, militant și activ, prin toate formele dezbaterii intelectuale inconformiste și neinstituționalizate. Mai întâi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vom gândi în anul... 3000 și care va fi soarta culturii române, într-o perspectivă istorică îndepărtată, n-avem de unde ști. Dar ceea ce știm deocamdată și cu maximă certitudine, chiar în această fază, este că singura opțiune, cu adevărat creatoare, fecundă, nu poate fi decât următoarea: între o cultură română de tip genialoid, ce mizează, în continuare, doar pe mari surprize și accidente fericite și o cultură întemeiată, în primul rând, pe valorile modeste ale solidității și consecvenței, organizării și continuității
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lumea o simte și o știe, căci lumea este adesea un bun judecător (Pensăes, 42). Și într-un caz și în altul, aspirația spre adevărul și universalitatea culturală integrală se confundă. Himeră, într-un sens, fără îndoială. Dar o himeră fecundă. Deoarece ea singură impulsionează cunoașterea, cuprinderea sa sintetică, integrarea și totalizarea a cât mai multe elemente posibile și în cât mai multe domenii ale cunoașterii. Nu este vorba, în nici un caz, de eclectism, ci de încorporarea, pas cu pas și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
au o conștiință proprie, cred în ce scriu și în proiectul lor și trec la acțiune, într-o deplină consecvență cu sine. Toate celelalte considerente devin secundare. Orice prise de conscience, reală și profundă, este clarificatoare, energetică și inevitabil productivă, fecundă, prin însăși existența sa intrinsecă, imperioasă. Cine este, într-adevăr, sigur de sine, procedează și scrie în consecinț ă. El nu se mai teme de concurență, nici de marile handicapuri istorice, nici de, uneori, enormele obstacole externe. A devenit o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tot mai edificată, energia creatoare tot mai intens stimulată și planul de acțiune tot mai bine pus la punct, pe măsură ce bazele unei culturi dezvoltate sunt tot mai bine și profund studiate și elucidate. Reperele sale devin în mod inevitabil termeni fecunzi de comparație și emulație. Rezultatul final nu poate fi decât unul singur: creativitatea presupune diferențierea, asimilarea critică, interpretarea personală. Sincronizarea inevitabilă nu exclude chiar și în condițiile lui global village originalitatea și competiția la cel mai înalt nivel posibil. în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deja în termeni care se apropiau de ceea ce mai tîrziu se va numi transdisciplinaritate. Noi o practicam de altfel în mod convivial, devreme ce, de la bun început, aceste reuniuni se prelungeau cu o cină comună: reuniunile erau cu atît mai fecunde cu cît fiecare părea să le găsească plăcute. Aveam sentimentul că ne găseam pe calea cea bună. "Fricțiunea" Morin/Laborit era deosebit de interesantă deoarece apropia cunoștințele științelor viului de cele ale unei sociologii lărgite. Re-fuzam o ideologie totalizantă, deprinzîndu-ne de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
autoreglărilor. Acestea sînt amintirile mele despre întîlnirile din primul an. Pentru ne da mai bine seama de situa-ție, am hotărît să organizăm un seminar de două zile, pe 14 și 15 februarie 1970, în Lys, la Chantilly. Discuțiile au fost fecunde în cursul acestui se-minar. B.C. Vă amintiți cine a fost prezent în timpul acestor două zile? J.R. S-au aflat acolo Laborit, Morin, Buron, Rosenthal, Sauvan Baillet, Boissel. Jean-François Boissel era un personaj de o mare originalitate și foarte nostim. De
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
hiperspecializare; și în acest caz, explozia din Mai a însemnat printre al-tele și o explozie a decompartimentării". În 1968, este contactat de Jacques Robin pentru a face parte din Grupul celor Zece, în care schimburile și discuțiile îi descoperă "fațeta fecundă a ciberneticii". Invitat de Jonas Salk la Institutul Salk din California, în 1960-1970, se inițiază în biologie, în teoria sistemelor și în gîn-direa lui Gregory Bateson. Această perioadă de ucenicie și studii este bogată în învățăminte. După un ocol prin
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
că trebuia dusă o politică "mai bună", însă și eu la fel, deci ne aflam pe aceeași lungime de undă. El era condus în plus de ardoarea și optimismul său. Dorea mereu ca ideile noastre să capete o dimensiune mai fecundă și ca ele să influențeze Partidul socialist, în timp ce eu eram foarte sceptic în ce privește posibilitățile de a influența un partid stagnant și care abandonase cu totul implicarea intelectuală. B.C. Vă amintiți de manifestul pe care grupul a încercat să-l redacteze
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mitul și magia și unde "circulă fantasme și fantome". Zugrăvește un om nebun-înțelept, homo demens, "animal înzestrat cu nesăbuință" și "un adevăr uman care cuprinde eroarea", dar o eroare care poate provoca apariția unei inovații și a unei complexități mai fecunde. În cartea sa Mes Démons (Demonii mei), încercare de introspecție-retrospecție, publicată la mai mult de douăzeci de ani după Paradigma pierdută, Morin mai cita încă Grupul celor Zece. René Passet se numără printre puținii economiști care au încercat să desprindă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
despre Kafka: "să faci să vibreze secvențele, să deschizi cuvîntul asupra unor intensități interioare nebănuite, pe scurt, o utilizare intensivă a-semnificantă a limbii" (Kafka,1996). La rîndul său, Jean Starobinski califica această situație a scriitorului elvețian romand drept "decalaj fecund" (La Suisse romande et sa littérature, 1989), căci, departe de o seca, paradoxurile și contradicțiile lingvistico-geografice hrănesc și exaltă creativitatea și nuanțează considerabil relația cu alteritatea. Dacă ne gîndim, de exemplu, la portretul locuitorilor din Vaud, al lui Jacques Chessex
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]