2,422 matches
-
gen, iar alte trei s-au limitat doar la activitatea Comisiei pentru Egalitatea de șanse pentru Femei și Bărbați, înființată aproape de sfârșitul legislaturii, în noiembrie 2003. Însă, din păcate, nu există documente despre activitatea desfășurată de comisie în perioada 2003-2004. Feminismul din perspectiva social-democrației Parlamentarele adepte ale social-democrației au dominat din punct de vedere numeric legislatura 2000-2004. În studiul de față am avut în vedere 21 de parlamentare 1, membre ale grupurilor parlamentare ale PSD, la care se adaugă o parlamentară
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în vedere și pe cele trei reprezentante ale PD. Astfel, din cele 47 de cazuri luate în discuție, 28 pot fi circumscrise doctrinei social-democrate. Pentru început ar fi bine să menționăm câteva linii generale care definesc această orientare din perspectiva feminismului, astfel încât să avem o viziune coerentă atunci când analizăm activitatea reprezentantelor social-democrate. Principiile generale ale social-democrației sunt egalitatea, dreptatea și solidaritatea socială, protecția categoriilor defavorizate de cetățeni. Aplicarea acestor principii ar duce la împlinirea dezideratului egalității de gen, iar interesele de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
altfel de imagine. În același timp, femeile social-democrate, în special cele din PSD, nu folosesc îndeajuns de mult arma „propunerii legislative”, fiind preferate intervențiile în plen, care sunt un mijloc de presiune mai puțin eficient. Liberalele ă între individualism și feminism Dacă despre social-democrate puteam afirma că domină din punct de vedere numeric, reprezentantele liberalismului sunt doar două, o minoritate absolută, explicabilă însă și prin rezultatul slab obținut de partid în alegeri. Cu toate acestea, Norica Nicolai și Monica Octavia Muscă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
avea o propunere legislativă pentru combaterea și prevenirea violenței în familie, pe care să o promovezi prin toate canalele posibile. Din păcate, majoritatea parlamentarelor din legislatura trecută s-au limitat la acțiuni din prima categorie, susținând, potrivit Mihaelei Miroiu, un „feminism victimist” în care coordonatele principale sunt ocrotirea soției și a mamei, și nu un feminism al autoafirmării, în care să se regăsească femeile active social și profesional, și nu doar „familistele” (Miroiu, 2004, p. 278). Ceea ce agravează situația din punctul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
promovezi prin toate canalele posibile. Din păcate, majoritatea parlamentarelor din legislatura trecută s-au limitat la acțiuni din prima categorie, susținând, potrivit Mihaelei Miroiu, un „feminism victimist” în care coordonatele principale sunt ocrotirea soției și a mamei, și nu un feminism al autoafirmării, în care să se regăsească femeile active social și profesional, și nu doar „familistele” (Miroiu, 2004, p. 278). Ceea ce agravează situația din punctul nostru de vedere este absența unei diferențieri ideologice clare, prin care s-ar putea face
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
să se regăsească femeile active social și profesional, și nu doar „familistele” (Miroiu, 2004, p. 278). Ceea ce agravează situația din punctul nostru de vedere este absența unei diferențieri ideologice clare, prin care s-ar putea face și această distincție între feminismul victimist, caracteristică a postcomunismului, și feminismul autoafirmării, ca dovadă a modernizării acestei țări. O maturizare a partidelor politice ar putea fi soluția acestei nebulozități ideologice, iar evoluțiile ultimilor ani arată că partidele românești se dezvoltă încet-încet și doar pentru unele
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și profesional, și nu doar „familistele” (Miroiu, 2004, p. 278). Ceea ce agravează situația din punctul nostru de vedere este absența unei diferențieri ideologice clare, prin care s-ar putea face și această distincție între feminismul victimist, caracteristică a postcomunismului, și feminismul autoafirmării, ca dovadă a modernizării acestei țări. O maturizare a partidelor politice ar putea fi soluția acestei nebulozități ideologice, iar evoluțiile ultimilor ani arată că partidele românești se dezvoltă încet-încet și doar pentru unele dintre ele contează principiile și valorile
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
trebuie acționat la nivelul partidelor. Acestea trebuie să aibă un sistem de promovare care să includă și reprezentativitatea de gen. Tot partidele sunt cele prin intermediul cărora se poate realiza și atât de necesara capacitare a femeilor, și promovarea/susținerea unui feminism autoafirmativ. Dezvoltarea unor organizații de femei puternice în cadrul partidelor va avea drept efect nu doar o creștere a reprezentării femeilor în viața politică, ci și o mai bună cunoaștere a intereselor de gen și o mai mare solidaritate în promovarea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
noi, pe fundalul cărora se detașează diferențele, astfel mai expresive și relevante și ele în sine. Se cuvine să menționez întinderea materialului critic asimilat cu o acribie pe care-aș numi-o un puțin prea deferentă, precum și interdisciplinaritatea implicată (naratologia, feminismul, istoria mentalităților, studiile culturale), cu toată vastitatea acestor domenii. Date fiind diferențele, ca și emergențele științelor convocate la perspectiva dinspre care se instituie demersul lucrării semnate de Oana Simona Zaharia, eu cred că întregul organizării tezei ar fi beneficiat de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o necesară marcare în textul demersului a unei circularități a premizelor, așa cum, la intervale se face. Ar fi fost poate bine venită o scurtă incursiune teoretică în domeniul naratologiei, a istoriei 7 mentalităților și a studiilor culturale, chiar și a feminismului, deși preponderența comparativismului le poate suplini într-un fel. Într-o viitoare revenire asupra lucrării, pentru publicarea ei, care mi se pare oportună, ar fi salutare accentele mai explicite ale utilizării, ale integrării și ale extrapolării de concepte, secondată permanent
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
spună povestiri care sunt amuzante și licențioase. Ca și autorul din Proem, el apără drepturile femeilor și le îndeamnă să încerce să se exprime cât mai liber. Această libertate este, în primul rând, una sexuală; dacă Dioneo este un feminist, feminismul trebuie definit ca fiind dreptul femeilor să aibă tot atâtea relații extraconjugale câte au și soții lor. Filostrato, așa cum ne așteptam, este iubitul nefericit, îndurerat; le cere celorlalți să spună povești triste de dragoste astfel încât ziua pe care o guvernează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care o femeie trebuia să îl joace în 186 Ibidem, p. 309. 187 Ibidem, pp. 369-370. 188 Ibidem, p. 443. 74 societate: spirit activ, independent, autonom, dar și subordonat, obedient. Evul Mediu este o perioadă a contrastelor, de aceea coexistența feminismului incipient cu notele fine misogine, nu trebuie să ne uimească, reprezintă doar o etapă tranzitorie spre o epocă mult mai democratică, mai seculară și mai rațională. Filomena nu face decât să se înscrie pe aceeași linie a unei apărătoare a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femeia samarineancă, pe care o evocă și cu care are similitudini 272 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 273 S. H. Rigby, op. cit., pp. 148-149. 274 Ibidem. 275 H. Marshall Leicester, Jr., Of a Fire in the Dark: Public and Private Feminism in The Wife of Bath's Tale, în „Women's Studies”, vol. 11, nr. 1-2, 1984, p. 173. 276 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 95 certe, ambele fiind căsătorite de cinci ori, ducând o viață destul de libertină. „Asemănarea târgoveței cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
op. cit., p. 138. 328 Elaine Tuttle Hansen, art. cit., p. 401. 329 S. H. Rigby, op. cit., p. 147. 330 Elaine Tuttle Hansen, art. cit., p. 400. (trad. n.) 106 tradiția literară medievală 331, devine o marcă a modernității și a feminismului incipient al autorului. Discursul ei are elemnte de ambiguitate, se resimt unele incertitudini pe care personajul nu și le poate explica. Inabilitatea de a desluși sensul unor citate sau precepte pe care totuși le amintește subliniază o dată în plus caracterul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-l relevă pe Chaucer drept un autor lipsit de prejudecăți și înțelegător față de condiția femeii, dezbătută în problematica, ineviatbilă din epoca sa, a ierarhiei genurilor.”463 Lipsa unei închideri în prezentarea vieții și a personalității târgoveței este un aspect al feminismului lui Chaucer. El face efortul și reușește cu succes să se 458 Priscilla Martin, op. cit., p. 219. 459 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 106. (trad. n.) 460 Ibidem. 461 Elaine Tuttle Hansen, art. cit., pp. 406-407. 462 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sunt nerealiste și devin metafore ale devoțiunii creștine. Chiar și naratorii, și în spatele vocii lor autorul, sunt conștienți că sunt utopice, de neregăsit în viața de zi cu zi. Diacul din Oxford recunoaște că a încercat să ofere o replică feminismului violent și perceput ca eretic al târgoveței 807, dar donna angelicata se înfățișează încă o dată cu slăbiciuni, scăderi și scăpări care îi știrbesc oarecum din exemplaritate, mai ales că i se neagă și credibilitatea în sfera realului. „Grizilda poate fi un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
șchiopu, Boccaccio, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, p. 128. 280 Concluzii Lucrarea noastră a urmărit tratarea comparatistă a doi scriitori medievali, insistând pe imaginea personajului feminin, pentru a realiza o nouă abordare, de data aceasta din perspectiva naratologiei, a feminismului, a istoriei mentalităților și a studiilor culturale a doi autori care, în spațiul cultural românesc, nu se bucură, decât parțial, de monografii sau alte cercetări consacrate. Considerăm că am utilizat cu discernământ și cu moderație grilele de lectură furnizate de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
2, pp. 111-132. 27. Dwyer, June, Protocols of violence: hunters, the Wife of Bath, and Pam Houston's Cowboys Are My Weakness, în „Studies in Short Fiction”, fall 1998, vol. 35, nr. 4, pp. 307-320. 28. Edminster, Warren, Fairies and feminism: recurrent patterns in Chaucer's The Wife of Bath's Tale and Bronte's Jane Eyre, în „Victorian Newsletter”, fall 2003, vol. 104, pp. 22-29. 29. Evans, Robert C., Nashe's "Choise" and Chaucer's Pardoner, în „ANQ”, fall 1996
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
271-292. 63. Lee, Brian S., Exploitation and excommunication in The Wife of Bath's Tale, în „Philological Quarterly”, winter 1995, vol. 74, nr. 1, pp. 17-36. 64. Leicester, H. Marshall Jr., Of a Fire in the Dark: Public and Private Feminism in The Wife of Bath's Tale, în „Women's Studies”, vol. 11, nr. 1-2, 1984, pp. 157-178. 65. Idem, Newer currents in psychoanalytic criticism, and the difference "it" makes: gender and desire in the Miller's Tal', în „ELH
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
noi, pe fundalul cărora se detașează diferențele, astfel mai expresive și relevante și ele în sine. Se cuvine să menționez întinderea materialului critic asimilat cu o acribie pe care-aș numi-o un puțin prea deferentă, precum și interdisciplinaritatea implicată (naratologia, feminismul, istoria mentalităților, studiile culturale), cu toată vastitatea acestor domenii. Date fiind diferențele, ca și emergențele științelor convocate la perspectiva dinspre care se instituie demersul lucrării semnate de Oana Simona Zaharia, eu cred că întregul organizării tezei ar fi beneficiat de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o necesară marcare în textul demersului a unei circularități a premizelor, așa cum, la intervale se face. Ar fi fost poate bine venită o scurtă incursiune teoretică în domeniul naratologiei, a istoriei 7 mentalităților și a studiilor culturale, chiar și a feminismului, deși preponderența comparativismului le poate suplini într-un fel. Într-o viitoare revenire asupra lucrării, pentru publicarea ei, care mi se pare oportună, ar fi salutare accentele mai explicite ale utilizării, ale integrării și ale extrapolării de concepte, secondată permanent
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
spună povestiri care sunt amuzante și licențioase. Ca și autorul din Proem, el apără drepturile femeilor și le îndeamnă să încerce să se exprime cât mai liber. Această libertate este, în primul rând, una sexuală; dacă Dioneo este un feminist, feminismul trebuie definit ca fiind dreptul femeilor să aibă tot atâtea relații extraconjugale câte au și soții lor. Filostrato, așa cum ne așteptam, este iubitul nefericit, îndurerat; le cere celorlalți să spună povești triste de dragoste astfel încât ziua pe care o guvernează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care o femeie trebuia să îl joace în 186 Ibidem, p. 309. 187 Ibidem, pp. 369-370. 188 Ibidem, p. 443. 74 societate: spirit activ, independent, autonom, dar și subordonat, obedient. Evul Mediu este o perioadă a contrastelor, de aceea coexistența feminismului incipient cu notele fine misogine, nu trebuie să ne uimească, reprezintă doar o etapă tranzitorie spre o epocă mult mai democratică, mai seculară și mai rațională. Filomena nu face decât să se înscrie pe aceeași linie a unei apărătoare a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
femeia samarineancă, pe care o evocă și cu care are similitudini 272 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 273 S. H. Rigby, op. cit., pp. 148-149. 274 Ibidem. 275 H. Marshall Leicester, Jr., Of a Fire in the Dark: Public and Private Feminism in The Wife of Bath's Tale, în „Women's Studies”, vol. 11, nr. 1-2, 1984, p. 173. 276 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 95 certe, ambele fiind căsătorite de cinci ori, ducând o viață destul de libertină. „Asemănarea târgoveței cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
op. cit., p. 138. 328 Elaine Tuttle Hansen, art. cit., p. 401. 329 S. H. Rigby, op. cit., p. 147. 330 Elaine Tuttle Hansen, art. cit., p. 400. (trad. n.) 106 tradiția literară medievală 331, devine o marcă a modernității și a feminismului incipient al autorului. Discursul ei are elemnte de ambiguitate, se resimt unele incertitudini pe care personajul nu și le poate explica. Inabilitatea de a desluși sensul unor citate sau precepte pe care totuși le amintește subliniază o dată în plus caracterul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]