2,721 matches
-
Națională împotriva Substanțelor Toxice", American Federation of Labor - Congress of Industrial Organizations**, Despacho Obrero din Ciudad Juárez și Interfaith Center on Corporate Responsability***. Declarația de intenție a organizației spune: „Suntem o coaliție transnațională de organizații religioase, muncitorești, ecologiste, hispanice și feministe, care încearcă să exercite presiuni asupra corporațiilor transnaționale americane, în vederea adoptării de către acestea a unor practici responsabile din punct de vedere social în întreprinderile maquiladora și asigurării unui mediu sigur de-a lungul frontierei americano-mexicane, a siguranței la locul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
oportunități politice și care sunt mecanismele puse în funcțiune de femei? În al treilea rând, cum funcționează organizațiile civile de femei și cât de eficiente sunt în materie de luare a deciziilor? În sfârșit, în ce mod a influențat mișcarea feministă internațională activismul politic al femeilor din Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud"? Acest capitol abordează aceste chestiuni din punct de vedere instituțional, juridic și politico-cultural. Democratizarea Coreei de Sud nu a fost un proces independent. Organizarea politică a țării a fost determinată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
exemplu, deși femeile cu gradul de profesor universitar au fost ținta recrutării politice, rolul lor temporar, „de unică folosință”, arată că nu erau altceva decât un simbol. Regulile neoficiale sunt și ele puternice în politica favoritistă. După cum spunea o activistă feministă, „pentru a fi recrutate de protectorii bărbați de la conducerea statului sau din cadrul partidului, femeile trebuie să îi atragă într-un fel sau altul - fie prin frumusețe fizică, fie prin altă trăsătură, cum ar fi inteligența - fără a-și pierde feminitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
muncă feminină și, în special, pentru femeile căsătorite. Astfel au apărut Chonyo FMI (domnișoarele FMI), adică femei căsătorite care își ascundeau starea civilă sau celibatarele ce își amânau căsătoria pentru a nu fi concediate. Situația lor a determinat ONG-urile feministe să se ocupe de problemele forței de muncă feminine și să ceară reforme legislative și politice pentru egalitatea șanselor pe piața muncii (Rețeaua Femeilor Muncii din Coreea, 1997, 1998; Hankuk Yeosong Minwoo Hoi, 1998). Prima etapă a industrializării în Coreeaxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
dreptul la muncă, șanse egale de promovare pentru ambele sexe) pot apărea doar în condițiile angajării. Dacă femeilor li se blochează accesul pe piața forței de muncă, aceste probleme nu se mai pun. Aceasta arată că, de acum înainte, mișcarea feministă sud-coreeană depinde de menținerea și creșterea ratei de angajare a femeilor”. Contrar imaginii tradiționale a asiaticelor - a căror feminitate, maternitate, sexualitate, pasivitate, docilitate și hărnicie pot capta, într-o primă etapă, atenția unui observator -, muncitoarele din fabricile sud-coreene au stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
a fost un instrument util în lupta pentru drepturile lor și pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru. Un lucru important este faptul că muncitoarele din sectorul industrial au adus în discuție chestiuni precum drepturile și egalitatea, care lipsiseră de pe agenda mișcării feministe tradiționale sud-coreene. Ele au introdus, de asemenea, noi tactici de protest și au continuat să extindă spațiul politic pentru a negocia cu guvernul și deținătorii masculini ai puterii (proprietarii de companii) reforme care, în multe cazuri, au avut rezultate pozitive
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
necesitând foarte multă forță de muncă și având un personal preponderent feminin. Moartea unui muncitor, Chunxe "Chun" Tae-Il, care s-a sacrificat protestând față de practicile abuzive ale companiei unde lucra (fabrica de confecții Chonggyexe "Chonggye, sindicatul"), a impulsionat mișcarea sindicală feministă din această industrie. Mama lui Chun, Leexe "Lee" So-Sun, casnică, a devenit liderul activității sindicale în domeniul confecțiilor și joacă în continuare acest rol de conducere în materie de muncă și drepturile omului alături de alte mame ai căror fii sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
importante „baze strategice” pentru organizarea de întâlniri sindicale fără amestecul conducerii și pentru clădirea conștiinței de clasă. În al patrulea rând, lupta sindicală a muncitoarelor este importantă pentru că a ridicat probleme precum drepturile și egalitatea. Deși nu aveau o conștiință feministă, ele au cerut clar drepturi pentru muncitori și lipsa discriminării la locul de muncă (de exemplu, lupta împotriva discriminării sexuale în ceea ce privește salarizarea, promovarea și clasificarea posturilor). Unora dintre aceste cereri li s-a răspuns pozitiv. La Haetae Cookie Companyxe "Haetae
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
de dinainte de 1980, conservatoare și bazate pe clasele superioare și medii, nu au ajutat prea mult mișcarea sindicală a femeilor. În plus, nu există dovezi că femeile implicate în politică ar fi contribuit la ameliorarea drepturilor angajaților. Le lipsea conștiința feministă și, mai mult, făcând parte din elită și având un alt statut social, ele se situau mai degrabă de partea guvernului decât a angajaților. Muncitoarele nu aveau nici un mijloc de a negocia, deoarece majoritatea femeilor își obțineau locul în Adunarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
cursul interogatoriilor, însă împotriva femeilor s-a optat pentru violența sexuală ca un mijloc al statului de a le ține sub control pe activistele sindicale din rândul muncitoarelor și studentelor. Această chestiune va fi discutată pe scurt mai jos. Mișcarea feministă și democratizareatc "Mișcarea feministă și democratizarea" Mișcarea sud-coreeană a femeilor a evoluat datorită istoriei coloniale deosebite a țării, divizării poporului în Coreeaxe "Coreea" de Nord și Coreea de Sudxe "Coreea de Sud" la sfârșitul războiului, modernizării și democratizării, iar orientarea sa ideologică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
femeilor s-a optat pentru violența sexuală ca un mijloc al statului de a le ține sub control pe activistele sindicale din rândul muncitoarelor și studentelor. Această chestiune va fi discutată pe scurt mai jos. Mișcarea feministă și democratizareatc "Mișcarea feministă și democratizarea" Mișcarea sud-coreeană a femeilor a evoluat datorită istoriei coloniale deosebite a țării, divizării poporului în Coreeaxe "Coreea" de Nord și Coreea de Sudxe "Coreea de Sud" la sfârșitul războiului, modernizării și democratizării, iar orientarea sa ideologică, problemele tratate, structurile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
structurile de organizare, strategiile au reflectat de-a lungul timpului aceste contexte politice particulare. Un interes deosebit prezintă tipul de probleme abordate, motivele și modul în care sunt legate de politica instituțională. Este utilă o trecere în revistă a mișcării feministe începând cu perioada postbelică. Spre deosebire de democrațiile occidentale, Coreei de Sud i-a lipsit experiența dezvoltării unei societăți civice democratice concentrate asupra unor valori precum individualismul, egalitatea și drepturile economice și politice. Din cauza colonizării (1919-1945) și a divizării țării (1945), în centrul atenției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
proiecte de reconstrucție socială după războiul din Coreeaxe "Coreea", a creării unei unități feminine în cadrul armatei și poliției, a participării la campanii anticomuniste finanțate de guvern etc.). Conducerea a scos în afara legii Alianța Femeilor Chosunxe "Alianța Femeilor Chosun", principala organizație feministă existentă încă din perioada colonială, deoarece controlul ei fusese preluat de femei cu orientare de stânga, iar numărul de membri crescuse la 800 000 în cele 150 de filiale. Organizația Femeilor din Coreea de Sudxe "Coreea de Sud" a fost creată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
veac. În Coreea de Sud, organizațiile de femei au fost un rezultat al acestui context particular de susținere a guvernării și combatere a comunismului și au primit ajutor financiar din partea puterii. Încă de la începutul activismului femeilor, guvernul s-a folosit de organizațiile feministe ca de un instrument de mobilizare politică. Tradiția luării în considerare și a mobilizării femeilor în scopul urmărit de putere a continuat în anii următori și a avut implicații majore asupra politicilor de gen din această țară. Femeile au devenit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
de protest a studenților care cereau democratizarea și garantarea drepturilor fundamentale ale persoanei. Astfel, la activismul grupărilor de femei conservatoare și tradiționale s-au adăugat și elemente „radicale”. În al treilea rând, în cadrul universităților s-au organizat cursuri de studii feministe care le-au permis tinerilor intelectuali să devină conștienți de inegalitatea dintre sexe și să capete o conștiință feministă. La nivel extern, Conferința Mondială a Femeilor, organizată de ONU (1975, Mexicxe "Mexic"), și Conferința Mondială a Decadei ONU pentru Femei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
conservatoare și tradiționale s-au adăugat și elemente „radicale”. În al treilea rând, în cadrul universităților s-au organizat cursuri de studii feministe care le-au permis tinerilor intelectuali să devină conștienți de inegalitatea dintre sexe și să capete o conștiință feministă. La nivel extern, Conferința Mondială a Femeilor, organizată de ONU (1975, Mexicxe "Mexic"), și Conferința Mondială a Decadei ONU pentru Femei le-a oferit femeilor din Coreea de Sud o perspectivă internațională grație datelor comparative. În anii ’70, studentele au început să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
de a se fi încheiat, în special din punctul de vedere al egalității de gen. Cu toate acestea, participarea femeilor la procesul de democratizare a Coreei de Sud a contribuit semnificativ la reușita tranziției și a deschis o nouă eră în privința mișcării feministe adăugând noi dimensiuni agendei de lucru, strategiilor, structurilor organizaționale și relațiilor de colaborare cu instituțiile statului. Activismul femeilor a fost deosebit de important și în alte privințe. În primul rând, au fost aduse în discuție noi chestiuni „progresiste” legate de drepturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
concentrat asupra drepturilor omului și s-a cerut reinstituirea alegerilor prezidențiale directe (Yoon 1997). În al patrulea rând, organizațiile femeilor au lucrat în strânsă legătură cu cele internaționale și au intrat în coaliții cu străinătatea (de exemplu, rețelele ONU, organizațiile feministe creștine și seminariile internaționale pe tema „Femeile și turismul”, organizate de Uniunea Femeilor din cadrul Bisericii Coreenexe "Uniunea Femeilor din cadrul Bisericii Coreene", în 1988). Aceste entități au contribuit eficient la aducerea unora dintre problemele femeilor pe agenda politică (de exemplu, programul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
a femeilor în putere politică. Activismul feminin s-a concentrat încă din anii ’70 asupra democratizării și a drepturilor angajaților și ale omului, însă agenda era foarte vastă și nu era focalizată asupra situației specifice a femeilor. Lipsa de conștiință feministă a fost o caracteristică a mișcării femeilor din anii ’70 și ’80, indiferent că este vorba de membrele unei organizații „conservatoare” tradiționale sau ale uneia „progresiste, radicale”. Atât timp cât democratizarea a fost o chestiune socială majoră, activismul femeilor a avut mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
pentru a deveni membră a Adunării Naționale. În cadrul proceselor decizionale, organizațiile de femei, atât cele „conservatoare”, cât și cele „radicale”, au colaborat frecvent la realizarea de reforme legislative sau schimbări instituționale privind situația femeilor. Crearea unei coaliții bazate pe conștiința feministă a avut loc datorită multor reforme legislative, dintre care cele mai favorabile femeilor au fost promulgate în decursul ultimilor zece ani: legea privind familia, în forma sa revizuită (1989), legea privind egalitatea de șanse la angajare (1989 și 1995), legea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
acesteia (1997). Legea fundamentală privind dezvoltarea femeilor, în special, recunoaște importanța rolului jucat de ONG-uri în realizarea egalității de gen și pe baza ei au fost create un Fond de Dezvoltare al Femeilor și Primul Program Fundamental pentru Politica Feministă (1998-2002). Însă acest text legislativ nu a reușit să cuprindă toate pozițiile adoptate de organizațiile feministe și nu a avut un mecanism de punere în practică (Choixe "Choi", 1998). În cazul legii privind egalitatea de șanse la angajare este vorba
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
în realizarea egalității de gen și pe baza ei au fost create un Fond de Dezvoltare al Femeilor și Primul Program Fundamental pentru Politica Feministă (1998-2002). Însă acest text legislativ nu a reușit să cuprindă toate pozițiile adoptate de organizațiile feministe și nu a avut un mecanism de punere în practică (Choixe "Choi", 1998). În cazul legii privind egalitatea de șanse la angajare este vorba despre un text adoptat în grabă de Adunarea Națională și menit să aducă partidului de guvernământ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
problemelor femeilor pe agenda de guvernare" În districtele indiene Latur și Osmanabad există o organizație nonguvernamentală numită Swayan Shikshan Prayog (SSPxe "Swayam Shikshan Prayog (SSP)"), care lucrează alături de femei la formarea competențelor de participare efectivă la guvernare. Alianța dintre grupurile feministe organizate și femeile alese prin vot a reușit deja să facă progrese în direcția schimbării aspectului administrației locale. Responsabile cu accesul la informațiile privind programele de dezvoltare ale birourilor administrative și cu popularizarea acestor informații sunt colectivele de femei care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
de la cercetătorii din domeniul științelor politice” (p. 9). Analiza făcută de Pateman subliniază cât de important este să acordăm mai multă atenție aprofundării modului în care înțelegem democratizarea ca parte integrantă a democrației, dacă vrem să promovăm egalitatea de gen. Feministele din secolul XX și chiar și cele din veacul al XVIII-lea au pus problema egalității și echității de gen nu numai în alegeri, dar și în cadrul căsătoriei și al altor instituții „private”. Pentru ele, democrația nu avea sens decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Această tendință a transformat treptat conceptul de „autoritate a legii” dintr-o ideologie a „democratizării” într-o noțiune folosită de democrațiile industriale occidentale pentru a conferi legitimitate presiunii hegemonice asupra țărilor nedemocratice din regiunile neoccidentale. În societățile „democratice” din nord, feministele și reprezentanții altor grupuri sociale oprimate au criticat această democrație formală. După părerea acestor „excluși”, continuă să existe discriminare în sectoarele private și neoficiale ale societății democratice. Viața publică este controlată de règles de droit universale, formale, care cândva au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]