2,707 matches
-
xe "Miroiu"Miroiu - ar trebui să existe între femei și putere. „Puterea asupra puterii”, întoarcerea la „sensurile primare genuine ale feminismului”, în care „ceea ce este politic este personal”, este sugestia pe care o face teoreticiana, deoarece „o limitare a abordării feministe la «capacitare» menține status quo-ul în relațiile de gen”, iar „în iluzia că micropoliticile «capacitării» sunt calea cea mai semnificativă pentru feminism, am ratat exact reprezentarea intereselor femeilor în marile redistribuiri (reîmpărțeli) care au avut loc în tranziție”1 (xe
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Molyneux"Molyneux), fie de la identificarea contextelor în care femeile își desfășoară activitatea, existența (în acest caz apropiindu-se de Anna xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir prin accentul asupra caracterului formalal intereselor, respectiv pe participare și reprezentare, mai puțin pe conținut). Fiind o feministă care își desfășoară activitatea mai ales în mediul academic, interesele pe care xe "Miroiu"Miroiu le identifică reprezintă mai curând o agendă strategică (care vizează echitatea de gen), și mai puțin una practică, în condițiile în care identificarea nevoilor se
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
fost aplicată, vizează reducerea diferențelor și are ca scop egalitatea „în privința mărimii salariului, în reprezentarea în pozițiile de conducere, în tratamentul aplicat de instituțiile societății și, cu atât mai mult, ale statului etc.” (xe "Pasti"Pasti, 2003, p. 93). Demersul feministelor în această direcție a avut succes în schimbarea relației femeilor cu instituțiile statului 1; afirmația se referă la acele țări în care femeile nu mai sunt, cel puțin din punct de vedere legislativ, noncetățene sau cetățene de rang inferior. Această
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
pare că extremele (plus și minus educațional) creează percepții comune. Violența împotriva femeilor este și o oglindă în care se reflectă relațiile de putere dintre femei și bărbați, iar în condițiile depolitizării ei, fenomenul apare ca fiind privat. Înainte de activitatea feministelor radicale, violența domestică era un fenomen situat în afara granițelor politicii, pentru că se petrece în casă, în sfera privată. În sfera privată,statul nu are ce căuta, potrivit separației public-privat. Familia, cuplul nu sunt o școală a dreptății și, argumentează feministele
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
feministelor radicale, violența domestică era un fenomen situat în afara granițelor politicii, pentru că se petrece în casă, în sfera privată. În sfera privată,statul nu are ce căuta, potrivit separației public-privat. Familia, cuplul nu sunt o școală a dreptății și, argumentează feministele liberale, lumea publică a guvernării trebuie să își asume o mai mare responsabilitate față de nevoile și interesele considerate tradițional ca fiind private. În România, lipsa politicilor, a inițiativelor instituționale privind combaterea violenței domestice a fost adesea criticată de organizații neguvernamentale
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
de gen) cuprinzând problemele cu care se confruntă femeile și bărbații este utilă mai ales deoarece reprezintă un instrument cu ajutorul căruia se pot extrage implicații politice ale acestor asimetrii și abordări ideologice menite să le diminueze. Dezbaterile în cadrul teoriilor politice feministe din perioada contemporană se centrează în jurul diferențelor. Nu cred că ar trebui să eludăm dezbaterile privind diferențele între femei, nu cred că o strategie prin intermediul căreia să evităm aceste discuții și problematizări este recomandată, ci consider că este util să
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
aceste diferențe. Ele trebuie avute în vedere deoarece creează asimetrii de acces la putere (politică) și la resurse între femei șibărbați. În această situație, diferențele sunt sinonime inegalităților. Diana H. xe "Coole"Coole analizează semnificațiile termenului diferență în teoriile politice feministe și gradul în care acesta a fost acceptat sau contestat. În cadrul unei relații dihotomice, semnificația unui termen se sprijină pe celălalt, iar, în acest caz, dihotomia se reflectă în perechea egalitate/diferență sau în egalitate/inegalitate. Această opoziție a fost
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
utilizată de feminismul liberal și socialist pentru a cere drepturi politice egale pentru femei și acces la resurse. „În această situație, chiar dacă egalitatea cu bărbații este avută în vedere, folosirea normei masculine nu este problematică în cadrul acestei ierarhii din moment ce nici o feministă în acest context nu ar dori să aducă argumente în favoarea unui nivel inferior al drepturilor sau alocării resurselor.” (xe "Coole"Coole, 1993, p. 199) De ce am făcut această distincție și de ce cred că este important să identificăm semnificația termenului cu
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
poziționarea acestora/a intereselor femeilor și bărbaților într-o relație concurențială. Pensiile și îmbunătățirea vieții vârstnicilor este o problemă aflată pe agenda femeilor, iar toată discuția care are loc în România în legătură cu majorarea pensiilor este în interesul femeilor. Anumite teoreticiene feministe afirmă că postmodernismul trebuie să evite simpla celebrare a diferențelor și a particularităților doar de dragul diferențelor și al particularităților (xe "Fraser"Fraser, xe "Nicholson"Nicholson, 1990). Diana xe "Coole"Coole susține că „printre postmoderni este la modă să prezinți diferențele
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
lipsite de legitimitate deoarece nu pot fi asociate unei „entități”, a cărei identitate este contextuală și fluidă, nu este recomandată decât, poate, ca analiză teoretică, cu atât mai mult în România, unde nu a existat în anii ’60 o mișcare feministă care să fi impus pe agenda politică și interesele de gen. După cum a reieșit și din cercetare, este riscantă încercarea de a aplica modelul poststructuralist, de a renunța la „identitatea” de gen, în condițiile în care preocuparea politică pentru reprezentarea
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
and Politics, Oxford University Press, Oxford. xe "Miroiu"Miroiu, Mihaela, 1999, Societatea retro, Editura Trei, București. xe "Miroiu"Miroiu, Mihaela, 2002, Convenio. Despre natură, femei și morală, Editura Polirom, Iași. xe "Miroiu"Miroiu, Mihaela, 2004, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași. xe "Miroiu"Miroiu, Mihaela; Ștefănescu, Doina-Olga (ed.), 2001, Gen și politici educaționale, Step by step, București. xe "Mohanty"Mohanty, Talpade Chandra, 1998, „Feminist Encounters: Locating the Politics of Experience”, în Anne xe "Phillips"Phillips (ed.), Feminism and
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Segura, Denise A., 1989, „Chicana and Mexican Immigrant Women at Work: The Impact of Class, Race and Gender”, Gender and Society, vol. 3, pp. 37-52. xe "Shanley"Shanley, Mary Lyndon; xe "Narayan"Narayan, Uma (coord.), 2001, Reconstrucția teoriei politice. Eseuri feministe, Editura Polirom, Iași. Tănase, Doina; Moșneag, Gabriel Adrian, 2006, „Parlamentarele din România - despre politici protective și interese de gen”, în Oanaxe "Băluță" Băluță (ed.), Gen și putere. Partea leului în politica românească, Editura Polirom, Iași. xe "Thenjiwe"Thenjiwe, Mtintso, 2003
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
la crearea disparităților de gen de pe piața muncii. Această perspectivă este cel mai bine ilustrată în articolele cercetătoarei Catherine xe "Hakim"Hakim (1991, 1995, 1996), care, prin argumentele sale asupra „miturilor” perpetuate de o axe "Băluță"numită literatură (în special feministă), arată că acestea conferă femeilor o poziție fals discriminatorie pe piața muncii. Poziția dezavantajoasă a femeilor pe piața muncii, argumentează xe "Hakim"Hakim (1995), poate fi explicată prin acceptarea a două tipuri de argumente: fie alegerile individuale (preferințele) structurează cursul
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
de distribuție a sarcinilor domestice, dar poate chiar produce un astfel de model în cuplusau în familie. Astfel, cele două autoare conchid că preferințele pot modela opțiunile/alegerile profesionale, însă nu le pot determina în totalitate. În acest context, teoriile feministe recente insistă pechestionarea validității conceptului de gen ca unitate analitică. Lisa xe "Disch"Disch (1991) subliniază dificultățile în specificarea identității (sau identităților) grupului femei. Astfel, operarea cu o dihotomie de tip reducționist (dedicate/nededicate), dar, mai ales, pretenția de model
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
identităților) grupului femei. Astfel, operarea cu o dihotomie de tip reducționist (dedicate/nededicate), dar, mai ales, pretenția de model explicativ pentru situația femeilor pe piața muncii ridică nenumărate probleme atunci când intervin excepții de la cele două categorii. Din acest motiv, teoria feministă critică, argumentează autoarea, schimbă perspectiva de la studierea rolurilor și identităților individuale la analizarea întrepătrunderii dintre relațiile de gen și contextele instituționale în care acestea se formează. În acest sens, are loc o schimbare de perspectivă: de la identitate la probleme publice
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
și inserție europeană 2. Analiza mea urmează firul genului și al inserției europene. Prezentarea analitică a criticilor și extinderilor dezbaterii actuale cu privire la excluziunea socială va fi filtrată din perspectiva de gen. Prin „perspectiva de gen” înțeleg nu numai contribuțiile specific feministe, ci și abordările critice care se pot dovedi utile în analiza dimensiunii de gen a excluziunii sociale, chiar dacă ele nu au fost inițial sau în principal dezvoltate pentru a răspunde la probleme de acest tip. Acest demers are un sens
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
avantajelor care ar surveni dintr-o asemenea direcție. Consider căo astfel de abordare poate să clarifice și să dezvolte dezbaterile actuale privind excluziunea socială, în timp ce modelele actuale de analiză a acesteia pot contribui, la rândul lor, la formularea unor poziții feministe specifice. Modele de bază ale excluziunii socialetc "Modele de bază ale excluziunii sociale" Ce este excluziunea socială? Cine sunt exclușii și exclusele? Conceptul de excluziune socială, deși folosit pentru prima oară în 1974, rămâne o relativă noutate în formularea politicilor
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
în șomaj declarat, nici în concediu (de maternitate sau de alt tip), constituie o categorie de săraci plasați în afara pieței muncii. Prin femei casnice sărace înțeleg femeile casnice aflate în gospodării sărace. Ele reprezintă una dintre categoriile importante în analiza feministă încă de la apariția cărții lui Betty Friedan, The Feminine Mystique (1963), care atrăgea atenția asupra izolării și stării defavorabile în care această categorie de femei se regăsea. Situația femeilor casnice este relevantă din punctul de vedere al realității empirice românești
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
dintre femei și bărbați pentru ca dimensiunea de gen să fie integrată. Acest argument este cu atât mai semnificativ cu cât metodologiile de măsurare a sărăciei, de exemplu, pot masca inegalitățile dintre femei și bărbați, după cum voi arăta în continuare. Criticile feministe care contestă metodologiile de măsurare au însă un caracter complex și pornesc de la realitatea unor dimensiuni ignorate care afectează poziția femeilor. Anumite aspecte ale metodologiilor de măsurare a sărăciei s-au aflat în prim-planul studiilor de gen: măsurarea venitului
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Marcoux, 1998, p. 136). Însă nu consider că acest tip de argumente poate infirma în totalitate sau definitiv presupoziția feminizării sărăciei. Aceasta pentru că, așa cum autorul articolului recunoaște, feminizarea sărăciei este o realitate în anumite contexte. Mai mult decât atât, criticile feministe la adresa metodologiilor de cercetare și măsurare a sărăciei pun la îndoială capacitatea instrumentelor actuale de a surprinde sărăcia femeilor și dimensiunile acesteia, astfel încât o afirmație de tipul „Nu s-a măsurat o incidență mai mare a femeilor în grupul social
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
redacția și administrația în Bârlad, str. I.C. Brătianu nr. 25, iar tipografia la N. P. Peiu. * Biblioteca din Bârlad deține 11 numere din „Brazdă nouă” din anii 1923,1924, 1925, 1927, 1928 și 1929. * Din inițiativa și prin truda Ligei Feministe di n localitate, de sub președinția doamnei Lucia P. Nechifor, s‐a ridicat în grădina publică a orașului nostru un modest și frumos monument poetului Alexandru Vlahuță, a cărei dezvelire s‐a făcut cu deosebită solemnitate în ziua de 21 septembrie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sylvia Plath suferă cumplit că Într-o lume din care convențiile Încă n-au dispărut (suntem În anii ’50) trebuie să poarte povara, umilitorul neajuns al feminității. Trăind Înaintea vremii sale, s-ar vrea o ființă emancipată, o egalitaristă, o feministă avant-la-lettre, În fine, omul descătușat de puritanismul găunos al unor vremi care Încă n-au intrat În modernitate: S-a injectat În mine prea multă conștiință pentru a rupe, fără efecte dezastruoase, cu tradiția; Îmi e Îngăduit doar să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
măsură, de reacția românilor împotriva revizionismului maghiar. De aceea, unii oameni politici au profitat de situație pentru a canaliza civismul patriotic și naționalismul militant al epocii spre manifestări publice cât mai impozante. În 1932, un ziar local anunța că asociația feministă din Iași se asocia mișcării antirevizioniste, trimițând în acest sens o telegramă prim-ministrului Iuliu Maniu, "cu ocazia serbării de mâine 1 decembrie"225. În același timp, autoritățile începeau să revină la obișnuitele măsuri de organizare "în teritoriu", luate cam
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
școli și universități. Unii sunt de părere că această cădere în desuetudine a fost provocată de cercurile academice care susțin că nu au descoperit nimic iconoclast în opera ei. Reputația ei a avut de suferit mai mult din cauza unor critici feministe care o acuză de trădarea cauzei feministe prin proslăvirea aventurilor amoroase ale bărbaților Greciei antice mai curând decât a femeilor moderne îndrăgostite. Femeile din ultima generație, așteptându-se la o altă Virginia Woolf, Radclyffe Hall, Sylvia Townsend Warner sau cel
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
că această cădere în desuetudine a fost provocată de cercurile academice care susțin că nu au descoperit nimic iconoclast în opera ei. Reputația ei a avut de suferit mai mult din cauza unor critici feministe care o acuză de trădarea cauzei feministe prin proslăvirea aventurilor amoroase ale bărbaților Greciei antice mai curând decât a femeilor moderne îndrăgostite. Femeile din ultima generație, așteptându-se la o altă Virginia Woolf, Radclyffe Hall, Sylvia Townsend Warner sau cel puțin la o Edith Wharton de mâna
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]