1,275 matches
-
orice) va fi: "numai absența semnifică/ sau poate plecarea însăși este pentru tine Ființă/ mai plină decât piatra"; "golul ulciorului mai neprețuit decât lutul/ care-l înconjoară" (Absența, în Cezar Baltag, op. cit., pp. 66, 67). 25 Lucrare ce articulează raportul fenomenologic între dispariție și apariție în intervalul unui poate și, implicit, în cel marcat de saltul în transcendența Altuia: "Să mor și să trăiesc/ între da și nu oricât aș fi preferat/ lumina lui poate" (Logică binară, în op. cit., p. 34
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ed. cit., p. 171). 94 Vol. De-a viul, Editura Cartea Românească, București, 2010, p. 75. 95 Vol. Erg, Editura Charmides, Bistrița, 2012, p. 23. 96 Vol. cobalt, Casa de Editură Max Blecher, Bistrița, 2013, p. 14. ------------------------------------------------------------------------- DORIN ȘTEFĂNESCU Poetică fenomenologică 2 1
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
acoperișul lui e doar tangențial legat de domeniul public. Dacă un lucru nu se bagă de seamă primprejur înseamnă că, practic, nu există, nu? Esse est percipere. Bine văzut, n-am ce zice! O construcție prevăzută cu șanț de apărare... fenomenologică. Ian primi complimentul cu o înclinare ușoară a capului. Dar obiecțiile nu se lăsară mult așteptate: − Să nu fie cu două tăișuri: dacă moda prinde și omenirea se-ntoarce la corturi, s-a zis cu slujbele noastre! sugeră Luc de pe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
transcendental�, dar nici �omul epocii�. Istoricul sociologiei nu se exprim? doar pe șine, nu exprim? doar �climatul intelectual al epocii� sale, divinitatea nu �se exprim? prin el El poate descrie �faptele� prin prisma unei orient?ri teoretice (pozitiviste, func?ionaliste, fenomenologice, anistoriste etc.), poate explica �mecanisme�, poate face inteligibile ac?iunile indivizilor sau grupurilor de oameni cu pasiunile, intrigile, conflictele lor. A �n?elege presupune că istoricul sociologiei s? ajung? la semnifică?îi, la interpret?ri ale trecutului. Istoricul sociologiei interpreteaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cel de c?utare a recunoa?terii din partea celuilalt) pe care individul le actualizeaz? �n grup: aceste dispozi?îi s�nt instincte socializate care iau �nf??i??ri istorice variate ?i nu pot fi sesizate dec�ț printr?un demers fenomenologic (Husserl), singurul capabil s? ajung? la aprehensiunea esen?ei (1928). Rela?iile sociale se nasc nu din condi?iile materiale, ci din uniunea sufletelor care nu se exprim? pe deplin dec�ț �n �comunitate�, forma ideal? de organizare social?. �ndulcind
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ruia se distribuie societ??i concrete (1922). Opera sa are meritul c? p?streaz?, �n formă Dic?ionarului (1931) c?ruia i-a dirijat publicarea, numeroase aspecte ale g�ndirii sociologice dominante sub Weimar ?i, mai ales, un important curent fenomenologic pe care �l ilustreaz? deopotriv? lucr?rile lui Max Scheler (1923a), ale lui Theodor Litt (1923) sau cele ale lui Siegfried Kracauer (1922). Leopold von Wiese este considerat �ns? adev?ratul continuator al formalismului lui Simmel ?i teoreticianul �sistematic� cel
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tradus �nc? �n 1947) ?i mai ales la Marx orienteaz? reflexiile teoretice. Corelativ, Parsons ?i func?ionalismul fac obiectul criticilor care, la sf�r?ițul anilor ?aizeci, vor fi re�nnoite prin primirea cu rezerve a etnometodologiei ?i a curentului fenomenologic american � m?rturie a dificult??îi britanicilor �n fă?a sistemelor teoretice generale [50, 56]. Cazul german nu este mai pu?în contrastant. �nfr�ngerea din 1945 a corespuns cu �ncercarea orient?rîi sintetice a perioadei precedente care a f
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r?m�n �nc? inoportune �n Fran? a. �n Germania, conflictele teoretice au fost agravate de opozi?iile socio-filosofice subiacente, iar disciplină a r?mas marcat? de puternice specificit??i regionale ce opun esen?ialmente tradi?iile pozitivist?, marxist? ?i fenomenologic? (Albert, 1987). Totu?i, un mo?tenitor al �?colii de la Frankfurt�, J�rgen Habermas [a c?rui controvers? cu neoparsonsianul Luhmann (1971) a r?mas faimoas?] renun?? la critică neomarxist? a �ra?iunii instrumentale� pentru a c?uta, �n lumină
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
intercondiționare între inovația tehnologică, care "împinge", și piață, care "trage". Cu cât piața achiziționează mai mult și mai repede, cu atât "împinge" cercetarea mai sus și mai în adîncime pentru a inova alternative la cerere. Teoriile proceselor evoluționiste (deterministe, social fenomenologice, instrumentariste) adaugă parametrilor economici contextul momentan al nivelului cunoștințelor și capabilităților tehnologice. Dezvoltarea tehnologică, în genere, nu se face la întâmplare, ci în contextul unor (i) principii științifice; (ii) al dezvoltării unei infrastructuri logistice, a unor achiziții practice specifice; și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
dintre direcțiile de evoluție ale gândirii psihologice, psihologia umanistă, s-a afirmat la jumătatea secolului trecut, ca reacție la adresa behaviorismului și psihanalizei. În vreme ce ultimele două curente supralicitau determinismul social sau instinctual, umaniștii insistau pe alegerea liberă, teză alimentată de orientările fenomenologică și existențialistă contemporane. Behavioriștii utilizau metode nomotehnice și o interpretare statistică a omului, în timp ce umaniștii instrumentau metode ideografice izvorâte din istorie, filozofie, arte, accentuând studiul omului ca individ. Fondatorii psihologiei umaniste admiteau că trebuie să se renunțe la subiecte tradiționale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sunt copleșitoare și potrivnice. Heidegger depășește faptul că oamenii sunt preocupați de nimicuri, dar și de tehnologie, pierzând din vedere cel mai important aspect: existența lor concretă în lume. Edmund Husserl (1859-1038), considerat fondatorul fenomenologiei, consideră că întreaga mișcare filosofică fenomenologică trebuie să investigheze tot ceea ce face parte din experiența personală. Termenul de fenomen înseamnă apariție, ilustrând în mod concret tot ceea ce rezultă din experiență. Opinăm că fenomenologia anticipează orientarea umanistă prin accentul pus pe experiența personală, pe descrierea fenomenului, și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
anticipează orientarea umanistă prin accentul pus pe experiența personală, pe descrierea fenomenului, și mai puțin pe cercetarea amănunțită. Conform propunerii lui Husserl, psihologia ar trebui să includă evantaiul imens de materiale inclus în conștiință ca fenomene, ca experiențe unice. Metoda fenomenologică încurajează subiectul să raporteze ceea ce este firesc, respectiv conținutul, impresiile, asociațiile interpersonale etc. Jean Paul Sartre (1905-1980) este considerat cel mai reprezentativ gânditor al existențialismului contemporan. Inițial, autorul și-a propus cunoașterea tezelor fenomenologice formulate de Husserl, iar mai apoi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ca fenomene, ca experiențe unice. Metoda fenomenologică încurajează subiectul să raporteze ceea ce este firesc, respectiv conținutul, impresiile, asociațiile interpersonale etc. Jean Paul Sartre (1905-1980) este considerat cel mai reprezentativ gânditor al existențialismului contemporan. Inițial, autorul și-a propus cunoașterea tezelor fenomenologice formulate de Husserl, iar mai apoi gândirea filosofică a lui Heidegger, motiv pentru care se va deplasa în Germania obținând o bursă de studii. Teza esențială a curentului de gândire fundamentat la mijlocul secolului trecut, devenit o modă în anii '50
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nivele ale ființei individuale - nivelul psihobiologic, nivelul social și nivelul cultural, investigând ,,adevărata educație care se referă la cea de-a patra treaptă a ființei individuale, treapta metafizică”. În legătură cu pedagogia esenței umane avem în vedere opțiunile pedagogice personaliste, pedagogia existențialistă, fenomenologică etc. Soluționarea conflictului dintre esență și existență umană la nivelul gândirii pedagogice moderne impune adoptarea unei teorii unificatoare, aptă să asigure instituirea unei corelații optimale între idealul educației - chintesența pedagogiei esenței - și activitatea instructiv-educativă focalizată pe competențe impuse de cerințele
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
viață, lui și celor pe care i-a cunoscut sau chiar obiectele neînsuflețite. Fără ortografie, fără stil și chiar fără caligrafie.” Camil Petrescu 126. „Dar ce e o carte? Un ou, perfect formal? Dar ce e o librărie? O instanță fenomenologică? Și în definitiv: publicul e cu adevărat superior, înainte de orice discuție, oricărui scriitor, oricât de genial ar fi acesta? Și la urma urmelor posteritatea însăși este o entitate ori o funcțiune infailibilă?” Camil Petrescu 127. „Cum dacă cunoaște alfabetul <<știi
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
face parte din tulburările de spectru obsesiv-compulsiv. Relația dintre TOC și sindromul Tourette a constituit obiectul multor studii, deoarece s-a observat că simptomele TOC și simptomele obsesiv-compulsive sînt relativ comune în cazul sindromului Tourette. Totuși, au fost identificate diferențe fenomenologice importante între simptomele obsesive evidente în cazul pacienților cu sindromul Tourette, cu sau fără TOC, și al pacienților care prezentau numai TOC (George et al., 1993; Holzer et al., 1994; Cath et al., 1992; Miguel et al.; 1995). Dacă unele
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
descoperit că tipurile de gînduri obsedante și de compulsii sînt asemănătoare, indiferent de cultura din care provin pacienții (Tseng, 1973; Mahgoub și Abdel-Hafiez, 1991; Okasha et al., 1994) și de perioadă; în lucrările de specialitate din ultimul secol apar rapoarte fenomenologice și descrieri clinice similare (Berrios, 1985). Gîndurile obsedante sînt adesea legate de frica de contaminare sau de teama de a nu face rău altora sau de a încălca anumite convenții sociale prin manifestări precum înjurăturile ori inițierea unor avansuri sexuale
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
comorbidității, care ar necesita un tratament specific imediat, ca, de pildă, un episod grav de depresie. Dacă este prezentă depresia, aceasta devine prioritatea terapiei, iar necesitatea tratamentului ulterior al simptomelor de anxietate este reevaluată după dispariția depresiei. Adesea, datorită asemănărilor fenomenologice dintre cele două tulburări, se impune stabilirea existenței TAG înainte de debutul unui episod depresiv semnificativ, pe baza informațiilor legate de istoricul cazului, sau după încheierea unui tratament eficient al tulburării depresive. Deși pacienții cu diagnosticul primar de TAG nu întrunesc
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dacă are o durată de trei luni sau mai mult. Se poate argumenta că o perioadă de trei luni este insuficientă pentru specificația de cronică. Totuși, este o distincție importantă, care poate fi un punct de plecare pentru cercetarea diferențelor fenomenologice și a implicațiilor în ceea ce privește tratamentul, din perspectiva manifestărilor acute versus cronice ale tulburării. În final, DSM-IV include și specificația de debut tardiv, dacă debutul simptomelor a survenit la cel puțin șase luni după traumă. STUDIU DE CAZ Dl D., un
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
comparativă adoptată de Eliade a rămas în general negativă. Expresia acestei atitudini se găsește cel mai concentrat într-un articol din anii ’70, în care comentează doar Tratatul și Mitul eternei reîntoarceri. A fost nuanțată și deopotrivă admirativă față de „sensul fenomenologic al istoriei religiilor” practicat de Eliade (în mod particular în Tratat), dar și critică, în solidaritate cu Raffaele Pettazzoni față de „anistorismul” lui Eliade (în mod particular din Mitul eternei reîntoarceri): „De exemplu, se pot compara descrierea spațiului sacru, așa cum o
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sporadic câteva ilustrări luate de la civilizațiile antice, clasice și orientale” (p. 170) - cf. Geo Widengren „La méthode comparative”, Numen XVIII (1971), fasc. 3, pp. 161-172. „În notele sale despre lucrările lui Mircea Eliade, care tratează despre diferite aspecte ale cercetării fenomenologice, Pettazzoni a reacționat violent împotriva atitudinii acestui savant, pe care îl caracterizează ca anti-istoric” - cf. op. cit.,p.170. Xtc "X" 1. Karol Kerényi (1897-1973): fost elev și ulterior prieten al lui Walter Otto - vezi K. Kerényi, „Walter Friedrich Otto - Erinnerung
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
La congres S. Wikander a insistat asupra unei alte particularități a Mihr YaÍt. Acest yaÍt pare să implice o societate exclusiv masculină, asemenea misterelor romane. Potrivit opiniei lui Wikander, aceasta nu ar putea valida o conexiune istorică, ci doar una fenomenologică (de tipul Männerbund)”- cf. Ugo Bianchi, „The Second International Congress of Mithraic Studies, Teheran, September 1975”, Journal of Mithraic Studies I (1975), p. 81, n. 1. Pentru o nouă analiză a imnului avestic, vezi și studiul recent al lui Éric
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cinci săptămâni pe care le-am „pierdut”. Urându-vă bun venit la Uppsala și Stockholm, rămân cu toată simpatia al dvs.ș,ț Geo Widengren II*tc "II*" (nedatată)** Drag coleg și prieten, Acum două săptămâni vă trimisesem cartea mea fenomenologică - spre stânjenirea mea, am primit-o înapoi azi-dimineață. „Necunoscut” etc. Nu-mi explic acest accident. Îmi încerc din nou norocul, anunțându-vă că voi fi la Paris între 27 și 30 mai. Din păcate, nu aș putea să vă dau
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
alți colegi francezi, de exemplu cu Menasce. Toate acestea au făcut să merite efortul unei călătorii destul de obositoare, în pofida excelentei noastre șlinii aerieneț SAS. I-am declarat deja lui Dumézil că aș vrea să pregătesc pentru publicul francez lucrarea mea fenomenologică ce conține lucruri utile pentru un lector suedez, dar nu atât de necesare pentru publicul francez, lipsind capitole despre 1. rugăciune și spovedanie; 2. templu și imagini; 3. credință și știință, toleranță și fanatism, capitole pe care nu le puteam
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
IV*" Uppsala, 10 ianuarie 1954 Dragă coleg și prietene, Iată că a trecut destul de mult timp de când nu v-am răspuns la scrisoarea dvs. atât de amabilă în care îmi povesteați despre eforturile dvs. de a facilita prezentarea lucrării mele fenomenologice publicului francez. Pe lângă corespondența mereu în creștere și timpul disponibil tot mai împuținat, motivul rezidă mai ales într-un pesimism accentuat din partea mea în ceea ce privește posibilitatea traducerii cărții mele în franceză. Este de la sine înțeles că nu găsesc eu însumi nici
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]