1,521 matches
-
mémoire, l'histoire, l'oubli, Éditions du Seuil, Paris, 2000. (2) Memoria, istoria, uitarea, trad. Ilie Gyurcsik și Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. Ricoeur, Paul, Eseuri de hermeneutică, trad. Vasile Tonoiu, Editura Humanitas, București, 1995. Ricoeur, Paul, La școala fenomenologiei, trad. Alina-Daniela Marinescu și Paul Marinescu, Editura Humanitas, București, 2007. Robin, Leon, Le pensée grecque et les origines de l'esprit scientifique, Éditions Albin Michel, Paris, 1973. Romano, Claude, "Phénoménologie, herméneutique, scepticisme", în Studia phenomenologica, Vol. II, No. 1-2, Editura
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
O enciclopedie a filosofiei grecești (art. logos). Alexandru Surdu, Teoria formelor judicative, I.1.a) "Omonime, sinonime, paronime". Christos Yannaras, The Environmental Issue: an Existential not a Canonical Problem; Idem, Persoană și eros (Partea a treia). Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei (Partea întâi, Capitolul patru); Idem, Introducere în metafizică (§45-§56): "Logos-ul este strângerea laolaltă, care stă ferm în sine, proprie ființării, adică ființa.", p. 176; Idem, Timp și ființă; este vorba despre logos ca "strângere-laolaltă ce menține totul", p.
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
phénoménologie, p. 328. 8 Pentru sensul termenului a priori, în folosirea lui în acest context, a se vedea: Imm. Kant, Critica rațiunii pure; îndeosebi "Dialectica transcendentală", Cartea a doua, Capitolul al treilea: "Idealul rațiunii pure". M. Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei; Partea întâi, Capitolul întâi: "Teza lui Kant: ființa nu este un predicat real". Saul Kripke, Numire și necesitate; îndeosebi Prelegerea III. 9 Sensul "discursului" trebuie luat "existențial", după înțelesul heideggerian. Pentru aceasta, a se vedea poziția discursului în orizontul constituirii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
460. 21 Husserl vorbește și în alte lucrări ale sale despre experiența antepredicativă. Cf. Ideen I, Ideen II, Meditations cartesiennes etc. În lucrarea citată este vorba despre o temă principală a demersului. A se vedea și P. Ricoeur, La școala fenomenologiei, 1. "Husserl". 22 Iată un exemplu semnificativ pentru acest punct de vedere: "Conceptul nu este decât o virtualitate, o posibilitate indefinită de judecăți." Edmond Goblot, Traité de logique, p. 87. 23 Cf. Mircea Florian, "Logica lui Aristotel", în vol. Aristotel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și nota de la p. 52, aparținând lui Gabriel Liiceanu. În cuprinsul acestei aplicații va fi citată doar ediția românească indicată. Pentru anumite chestiuni, îndeosebi terminologice, au fost consultate și celelalte ediții menționate în Indicele bibliografic.) 156 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei (PFF). Pentru chestiuni de "reprezentare" a acestei lucrări în proiectul mai larg din Ființă și timp, a se vedea și: "Postfața editorului german" și "Nota traducătorilor". 157 Înțelesul termenului Dasein este stabilit de Heidegger încă de la începutul lui Sein und
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
158 Cf. Edmund Husserl, Ideen I / Idées directrices pour une phénoménologie; pentru precizări terminologice, îndeosebi § 148 "Les problèmes de la raison thèorique ressortissant a l'ontologie formelle". Poate fi consultată și ediția (traducerea) românească, apărută între timp: Idei privitoare la o fenomenologie pură și la o filosofie fenomenologică, trad. Christian Ferencz-Flatz, Editura Humanitas, București, 2011; Cartea întâi: "Introducere generală la fenomenologia pură". 159 FT, p. 22. Expresiile puse între ghilimele aparțin traducerii românești a acestei lucrări. Ele exprimă, cred, adecvat, clar și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
raison thèorique ressortissant a l'ontologie formelle". Poate fi consultată și ediția (traducerea) românească, apărută între timp: Idei privitoare la o fenomenologie pură și la o filosofie fenomenologică, trad. Christian Ferencz-Flatz, Editura Humanitas, București, 2011; Cartea întâi: "Introducere generală la fenomenologia pură". 159 FT, p. 22. Expresiile puse între ghilimele aparțin traducerii românești a acestei lucrări. Ele exprimă, cred, adecvat, clar și elegant sensurile unor termeni heideggerieni și acesta este un bun motiv pentru a-i prefera chiar și atunci când nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ghilimele aparțin traducerii românești a acestei lucrări. Ele exprimă, cred, adecvat, clar și elegant sensurile unor termeni heideggerieni și acesta este un bun motiv pentru a-i prefera chiar și atunci când nu va mai fi vorba, în mod direct, despre fenomenologia heideggeriană. 160 FT, p. 13. 161 A se vedea: Platon, Republica, 509 a 513 e; 514 a 519 c. De asemenea: Fr. E. Peters, Op. cit., Art. noesis și nous. Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești, Art. Nous. 162 FT
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pp. 18-19. 166 A se vedea, FT, § 33 "Enunțul ca mod derivat al explicitării", pp. 211-219. 167 Heidegger, Despre esența temeiului, în vol. Repere pe drumul gândirii (împreună cu precizările din "Prefața la ediția a treia", 1949). Idem, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, Partea a doua, Capitolul întâi: "Problema diferenței ontologice". A se vedea și Nota de la pagina 10 din ediția românească a lucrării Ființă și timp, aparținând lui Gabriel Liiceanu. 168 A se vedea FT, Nota de la p. 10, aparținând lui Gabriel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
conform lui Kant, 'eu leg'."; În lumina celor expuse anterior, trebuie să spunem că ființa înseamnă aici totuna cu starea-de-a-fi-pus a relației dintre subiect și predicat, starea-de-a-fi-pus a legăturii puse în formalul 'eu leg', inerent judecății." Heidegger, Probleme fundamentale ale fenomenologiei; p. 69; p. 293. 200 Cuvântul "prezentuire" este construit pornind de la un cuvânt al lui Cantemir menționat și în Introducerea la lucrare de față din "Scara" așezată la începutul Istoriei ieroglifice; este vorba despre cuvântul prezentuiește, cu sensul "arată, de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acest context datorită importanței sale pentru problema relației dintre verb și timp). 204 Cf. Augustin, Mărturisiri; Cartea a XI-a. 205 A se vedea analiza lui Heidegger în perspectivă istorică și ontologică asupra lui "este" copulativ, din Problemele fundamentale ale fenomenologiei; Partea întâi, Capitolul patru. Raportat la "normele" unei analize a verbului, așa cum acestea sunt stabilite de filosoful german, analiza de față se plasează în zona încercărilor de tematizare ontologică a lui "este", care, odată schițată, face posibilă tematizarea copulativă; așadar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a doua, Capitolul întâi: "Despre schematismul conceptelor pure ale intelectului". 216 Cf. Miron Costin, Viiața lumii. 217 Cf. C. Rădulescu-Motru, Timp și destin; Lucian Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii; Constantin Noica, Modelul cultural european. 218 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, p. 524. 219 Cf, îndeosebi: Husserl, Meditații cartesiene; "Meditația a cincea". 220 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, p. 362. 221 Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-philosophische Abhandlung), 7, p. 111. 222 "Ființa prin sine se ia în tot atâtea sensuri cîte feluri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Cf. C. Rădulescu-Motru, Timp și destin; Lucian Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii; Constantin Noica, Modelul cultural european. 218 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, p. 524. 219 Cf, îndeosebi: Husserl, Meditații cartesiene; "Meditația a cincea". 220 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, p. 362. 221 Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-philosophische Abhandlung), 7, p. 111. 222 "Ființa prin sine se ia în tot atâtea sensuri cîte feluri de categorii sunt. Căci tot atâtea sunt și semnificațiile ființei. Însemnând aceste categorii cutare ce este, altele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atunci comprehensiunea ființei nu poate să fie posibilă decât pe temeiul temporalității. Astfel se conturează perspectiva unei posibile confirmări a următoarei teze: orizontul care ne face să înțelegem ceva de felul ființei în genere este timpul." Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei: "Introducere", 4., p. 44. 224 "Dacă avem conceptele originare și primitive, se pot adăuga ușor cele derivate și subalterne, și arborele genealogic al intelectului pur se poate zugrăvi complet. Cum eu am a face aici nu cu executarea integrală a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reference, Ed. A. W. Moore. 234 "Teoria formelor prejudicative oferă o punte de legătură între domeniul existenței pure și cel al gândirii și al exprimării sale." Alexandru Surdu, Teoria formelor prejudicative, p. 201. -----------------------------------------------------------------------2 1 VIOREL CERNICA Judecată și timp. Fenomenologia judicativului 2 3
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
problemele legate de Biserică se reduc la o necatehizată „veghe civică“. Intelectualitatea laică nu pare preocupată de marile teme ale gândirii religioase. În cel mai bun caz, apar deschideri, mai mult sau mai puțin exotice, spre „istoria religiilor“, „antropologie religioasă“, „fenomenologie“ și comparatistică inter-religioasă și interconfesională. Dar reflecția consistentă, analitică și creatoare, asupra credinței, asupra marilor „încercări“ teoretice și existențiale cu care se confruntă teologia e rarisimă și privită cu neîncredere sau stupoare. Nu avem o tradiție consolidată a intelectualului laic
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
6 Serate TV 20. Gabriel Andreescu - Naționaliști, antinaționaliști... O polemică în publicistica românească 21. Stelian Tănase - Revoluția ca eșec 22. Nikolai Berdiaev - Sensul istoriei 23. Françoise Thom - Sfîrșiturile comunismului 24. Jean Baudrillard - Strategiile fatale 25. Paul Ricœur, J.L. Marion ș.a. - Fenomenologie și teologie 26. Thierry de Montbrial - Memoria timpului prezent 27. Evagrie Ponticul - Tratatul practic. Gnosticul 28. Anselm de Canterbury - De ce s-a făcut Dumnezeu om ? 29. Alexandru Paleologu - Despre lucrurile cu adevărat importante 30. Adam Michnik - Scrisori din închisoare și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
fel încât exact ca-n cele două ceruri oglindite unul într-altul, în poemul eminescian fizica și metafizica spațiului să ocupe un loc central, constituind mediul ontic al evenimentului poetic; în felul acesta, două momente spațiale se desfășoară după o fenomenologie particulară 226. Eminescu nu face altceva decât să transforme, printr-o curioasă alchimie metafizică, orizontul fizic în zariște lăuntrică 227. El include într-o sinteză organică orice formă de spațiu fizic și orice câmp energetic sufletesc, pentru ca apoi, la finele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
începutul e chiar moartea ca desprindere, metamorfoză, „iter inițiatic ce reîncepe cu fiece clipă”, economie a cheltuielii și a darului (prin dar înțeleg darul în sens larg, începând cu ieșirea din sine însuși, cu dăruirea de sine cu ajutorul unei bogate fenomenologii a dezgolirii, dar și a celui primit, ca în cazul iubirii Aiei: „Într-o noapte friguroasă, încercând să-mi oprească tremurăturile, Aia m-a imbrățișat; m-am bucurat de ea cu o sfială copilărească pe care nu bănuiam c-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
precare. Volumul de față se străduiește, de asemenea, să cultive o sensibilitate pentru dialogul cu cei diferiți din punct de vedere cultural, care uneori sînt chiar lîngă noi, încurajînd gîndirea critică, refuzul prejudecăților metodologice, revizitarea marilor paradigme ale cunoașterii (structuralismul, fenomenologia, interacționismul simbolic, alegerea rațională) într-o grilă de lectură care respinge absolutismele de orice fel și care pledează pentru comunicarea între diferitele gramatici ale socialului. Cartea este adresată mai multor categorii de cititori potențiali. în primul rînd, îi are în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a lui G. Liiceanu: "sufletul suferă, spiritul gândește" (Ușa interzisă, p. 20). Schimbarea de accent constituie o mișcare ce conduce deseori la o reorientare a filosofiei; altfel spus, transformă (aparent) neesențialul în temă a gândirii. Un exemplu în acest sens: fenomenologia. Existențialismul, un alt exemplu posibil, este situat simultan în fenomenologie și în afara ei (înainte de fenomenologie, odată cu ea și ceva timp după). Această schimbare înseamnă în fond o recontextualizare; adică a vedea cu alți ochi ceea ce constituia anterior un element al
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
p. 20). Schimbarea de accent constituie o mișcare ce conduce deseori la o reorientare a filosofiei; altfel spus, transformă (aparent) neesențialul în temă a gândirii. Un exemplu în acest sens: fenomenologia. Existențialismul, un alt exemplu posibil, este situat simultan în fenomenologie și în afara ei (înainte de fenomenologie, odată cu ea și ceva timp după). Această schimbare înseamnă în fond o recontextualizare; adică a vedea cu alți ochi ceea ce constituia anterior un element al fundalului. Mi-e dor de Italia! Și de Spania! Restul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
constituie o mișcare ce conduce deseori la o reorientare a filosofiei; altfel spus, transformă (aparent) neesențialul în temă a gândirii. Un exemplu în acest sens: fenomenologia. Existențialismul, un alt exemplu posibil, este situat simultan în fenomenologie și în afara ei (înainte de fenomenologie, odată cu ea și ceva timp după). Această schimbare înseamnă în fond o recontextualizare; adică a vedea cu alți ochi ceea ce constituia anterior un element al fundalului. Mi-e dor de Italia! Și de Spania! Restul țărilor văzute aș vrea să
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
prins între biologie și cultură. O cultură este caracterizată și de locurile comune pe care ea le vehiculează; pe baza lor oamenii își fundamentează deseori opiniile, uitând să le mai pună în discuție fundamentele. Poate de aici derivă și farmecul fenomenologiei, ca meditație asupra cotidianului, deci a unei regiuni de locuri comune. * Contopim mult prea ușor termenii evoluție și progres, luând drept capăt final al evoluției starea noastră actuală și considerând (ajutați și de Istorie) că progresul continuu subsumează în mod
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]