28,109 matches
-
și în autocarul nostru internațional ne-am aflat a fi vreo șase vorbitori de limbă română), iar carabinierii sunt deja obișnuiți cu sonoritatea românei. Vehemența non-patriotică a tânărului cu care discutam era împărtășită de amicii săi zidari și chelneri (din fericire, nu avea și amici hoți, întrucât el însuși era hotărât să-și câștige viața muncind), iar virulența împotriva politicienilor români de toate calibrele era vizibilă. Dacă ar fi avut un nivel decent de cultură, tânărul acesta ar fi fost un
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
Europă occidentală. Noutatea nu poate veni decât din Est. Așa credeam și eu. Dar, numărând, de pildă, manuscrisele de sertar publicate, după decembrie 1989, în România, acestea încap pe degetele de la ambele mâini, doar două fiind cu adevărat capodopere: "Jurnalul fericirii" de N. Steinhardt și "Adio, Europa!" de I.D. Sîrbu (deși au mai existat și altele care au avut impact, "Luntrea lui Caron", romanul lui Lucian Blaga sau "Jurnalul" lui Mihail Sebastian). Despre literatura română publicată în deceniul care a trecut
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
încercat să-și redobândească teritoriile rapițe. Ea a încăput pe mâna unor culturnici precum Gh. Vasilichi, Suzana Gâdea, Mihail Novicov, Ioan Vitner, Mihai Roller și alții „ejustem farinae” care ne indicau să stăm „cu fața spre răsărit”, sau exultau de „fericirea de a studia în URSS”, în timp ce cadrele de valoare erau îndepărtate în mod samavolnic din învățământ sau exterminate în universul concentraționar. Tezaurul cultural ce supraviețuise atâtor viscole de-alungul furtunoasei noastre existente era sistematic demolat după indicațiile primite de la consilierii sovietici
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
cuminți în câte un loc unde se dă masa "zilnică" sau în piețe - "Obor" din București, ori altele, din Timișoara de pildă -, se mai strecoară prin gări, ziua, cu punga lor de plastic din care-și iau elixirul halucinogen al fericirii - zic ei. Nu se grupează să protesteze la Guvern ori la Parlament, fug de "poliție", sau se retrag dacă bănuie că vrea cineva să-i ducă de unde au fugit; uneori mai șterpelesc ceva, de uz imediat necesar, căci teama de
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
Aurel Baranga i-o trimit lui Ceaușescu de ziua lui, în ianuarie 1972: "Adînc respectate, mult ilustre tovarășe Ceaușescu, Îngăduiți-ne ca de ziua dumneavoastră de naștere să vă urăm sănătate, viață lungă și împlinirea tuturor idealurilor, spre gloria și fericirea poporului român. Și, fiindcă în memorabila dumneavoastră cuvîntare pronunțată la plenara Comitetului Central din 3-5 noiembrie 1971 l-ați citat pe marele scriitor umanist Anatole France, dați-ne voie să asociem urărilor noastre fierbinți un mic dar simbolic: o pagină
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
considerare eliberarea - cînd veți crede potrivit Dumneavoastră - din funcția ce o dețin la "România literară", deși trebuie să vă mărturisesc că despărțirea de o profesiune căreia m-am dăruit de peste 45 de ani nu-mi va fi deloc ușoară." Din fericire pentru noi, cererea nu i-a fost îndeplinită. Mizeria despăgubirilor De luni de zile se scrie în presă pro sau contra despăgubirii păgubașilor de la FNI. Cei care scriu pro vor ca statul să plătească. Cei care scriu contra vor ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
care, atît de irigată de tragism cum era, va putea transmite o realitate (de fapt o irealitate) înfricoșătoare. Blecher a avut inteligența de a-i asculta lui Bogza sfatul. Și romancierul in spe trăia la Roman (părinții săi fiind, din fericire, oameni cu stare) a urmat o lungă corespondență de aproape patru ani încheiați cu Bogza. Ediția pe care o comentez (alcătuită și îngrijită impecabil de d-na Mădălina Lascu) cuprinde acest stoc de corespondență în bună măsură inedit (113 de
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
de cunoaștere a lui Ulise apare evidențiată și în Infernul lui Dante, care pune în gura eroului următoarea mărturisire: "nici milă de părinți și nici iubire/ de fiu și de nevastă ori dorința/ de-a fi prilej în veci de fericire,/ n-au izbutit să-mi stîmpere dorința/ de-a cerceta pămîntu-n lung și lat/ și omului virtutea-ori neputința" (XXVI, 94-99). Manifestîndu-se și sub forma polytropiei, setea de cunoaștere a lui Ulise se aprofundează pînă la o irealizare a locurilor, care
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
a generației d-sale, aparent blazată și apatică, însă în fond pozitivă, antilirică, mai mult ironică decît emoțională, prețuind exteriorul, abordînd lumea ca o rece aventură ce nutrește cunoașterea, nedispusă a-și recunoaște limitele. Impasul existențialist nu este al său. Fericirea sa n-ar putea fi una paradoxal tragică, astfel încît o însemnare precum cea pe care o cităm, a lui Camus, nu-i poate rămîne decît străină: "a spori fericirea vieții unui om înseamnă a extinde tragicul mărturiei sale. Opera
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
a-și recunoaște limitele. Impasul existențialist nu este al său. Fericirea sa n-ar putea fi una paradoxal tragică, astfel încît o însemnare precum cea pe care o cităm, a lui Camus, nu-i poate rămîne decît străină: "a spori fericirea vieții unui om înseamnă a extinde tragicul mărturiei sale. Opera de artă (dacă ea este o mărturie) cu adevărat tragică, trebuie să fie a unui om fericit. Pentru că opera de artă va puncta suflul morții". E o generație ce se
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
organizare eficace, drastică, a cenzurii, în spirit despotic-țarist". Judecând retrospectiv, putem considera că este vorba de o primă tentativă de familiarizare a românilor cu ceea ce va însemna peste o sută douăzeci de ani cenzura adusă cu tancurile de la Moscova. Din fericire, revoluția de la 1848 și Unirea din 1959 consacră libertatea de exprimare. Adrian Marino citează, printre altele, o prevedere din Legea asupra presei, promulgată de Alexandru Ioan Cuza la 1 aprilie 1862: "Cenzura este și rămâne pentru totdeauna desființată." (Acest pentru
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
întorc la autorii francezi. Cum să-l traduci pe Giono? E o problemă. Cred că sînt autori care au neșansa, neșansa, repet, a intraductibilității. Vorbiți uneori în cărțile dvs. despre traducere în termeni de suferință, chin, trudă dar și bucurie, fericire, jubilație, despre o nesfîrșită urcare a muntelui, ca în cazul lui Proust. Este îndeajuns de gratifiantă truda traducătorului? Bucuria echilibrează suferința? Da, da, cu siguranță. Cel puțin în cazul meu. Cu cît truda e mai mare, și reușita e mai
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
și Leonida Lari, au ales postideologia naționalistă, au acoperit la un moment dat ecranul, la figurat dar și la propriu (micul ecran), apărînd, mai ales în contestul proteguitor al legislaturii Iliescu, drept unicii exponenți ai unei Basarabii moralmente rătăcite. Din fericire, s-a ivit o nouă pleiadă de scriitori și cărturari basarabeni, precum Vitalie Ciobanu, Vasile Gîrneț, Valentina Tăzlăuanu, care au "spălat rușinea" derutantei dezorientări orientate a adepților național-comunismului, scoțînd conceptul de patriotism din zona agitației naționaliste, analizîndu-l în temeiul unor
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
doi, tată și fiu, se desfășoară nestingherit o discuție care pornește de la simple constatări privind viața de zi cu zi, sfîrșind, după sinuoase volute stilistice și argumentative, cu reflecții grave despre rostul omului pe pămînt, identitatea personală, credința în Dumnezeu, fericire și suferință, moralitate și știință. Pe de altă parte, Revel nu face un secret din dezamăgirea provocată, cu ani în urmă, de hotărîrea fiului său, care promitea să devină un eminent om de știință, de a părăsi Occidentul pentru a
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
Securității Statului (KGB)... Născut în 1918, Șelepin moare după 1981, fără a se preciza cauza decesului (exterminare, moarte naturală etc.). În schimb, nu se pomenește nici un cuvînt cu privire la "firul roșu" care, în urmă cu cîțiva ani, după anumite socoteli - din fericire eșuate - ar fi trebuit să înnoiască legăturile speciale, secrete, între București (Cotroceni) și Moscova (Kremlin). De astă dată nu lumina trebuie să ne vină de la Răsărit, ci... prioritățile, așa cum găsește c-ar fi "normal" același personaj care nu voia să
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
peretele. Le-a găsit sau i s-au fost găsit, nu mai contează. Iar rolul său - veșnic - are infinite nuanțe și variațiuni. Căci mereu mai vine cîte un exeget-regizor, care schimbă lucrurile, prin interpretare. Cred că acestea sînt momentele de fericire personală ale frescei, care, de catharsis, strălucește. Un pendant pentru seninătatea căreia-i e hărăzită ab origine și pe care e sortită s-o reverse asupra noastră. De care ea însăși s-ar putea să nu aibă parte prea des
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
nevoie să știe și limba română. Alții au citit, au văzut la televizor, au cunoscut pe cineva din România sau vin pur și simplu din curiozitate... ...și cînd întîlnesc o profesoară atît de pasionată de cultura noastră, "se contaminează". Din fericire, da, le transmit interesul. În general, vin să dea un examen și pe urmă continuă cursurile, dau două, trei, chiar patru examene. Devin prietenă cu studenții mei pentru totdeauna, păstrez relații foarte frumoase cu fostele mele studente (fiindcă la noi
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
ardeleanul care și-a vîndut pielea celor care i-au amputat Ardealul natal, Liviu Rebreanu", pe "celălalt instigator la pogromuri în numele crucii, Nichifor Crainic", pe "părtașul direct la fără-de-legi Radu Gyr" și, în fine, pe "mentorul Gărzii de Fier, dialecticianul fericirii verzui, Nae Ionescu". Problema nu e dacă puteau fi scoși din Istorie toți aceștia ori doar unii dintre ei și nici măcar dacă vinovăția lor era egală, meritînd a fi puși în aceeași oală. Istoricii (și literari) privesc astăzi cu mai
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
Andreea Deciu În veritabil spirit iluminist, Thomas Jefferson includea, alături de alte idealuri pe care omul e îndreptățit să caute a și le împlini, dreptul la fericire. Mai tîrziu, în zorii epocii de emancipare și deopotrivă de însolitare, instaurată cu sosirea veacului nostru, convingerea că nefericirea e o boală care poate și trebuie să fie vindecată devenea crezul suprem al unei întregi categorii profesionale: chirurgii plastici. Un
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
Psychology in the Shaping of Aesthetic Surgery (A crea frumusețe pentru a vindeca sufletul. Rasă și psihologie în formarea chirurgiei estetice), nu e importantă doar pentru o istorie a disciplinelor, ci și pentru felul în care înțelegem semnificațiile noțiunilor de fericire și bunăstare individuală. Cei care decid să suporte o operație al cărei scop este de a le modifica fiziologia sînt, înainte de toate, persoane care suferă știindu-se obiectul ridiculizării celorlalți, al unei percepții răutăcioase și disprețuitoare. Chirurgul nu le oferă
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
răspîndire a promisiunilor chirurgiei estetice de a face din noi toți splendide manechine, ci mai curînd cu mecanismul de adîncime care stabilește o legătură între înfățișarea fizică și dispozițiile psihice. Cum se explică faptul că am ajuns să credem că fericirea noastră depinde de felul în care arătăm? Chiar și fără să apelăm la metodele chirurgicale, cluburile de sănătate, adevărate spații de încarcerare și disciplinare a corpului, regimurile alimentare severe, îmbrăcămintea incomodă - toate dovedesc că făptura umană a zilelor noastre trăiește
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
timp, energie, resurse financiare, poate chiar sănătatea, pentru a-și construi o identitate exterioară pe placul celorlalți, și astfel și pe placul său. Dar ce ne face să credem că un trup atrăgător și un chip frumos ne vor aduce fericirea? De ce ar fi reversul raționamentului "un chip urît ascunde un suflet nefericit" neapărat adevărat? De ce am crede că un chip frumos ascunde un suflet fericit? Acestea sînt întrebările importante din studiul lui Sander Gilman. Oricît de interesante incursiunile sale în
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
și a chirurgiei, oricît de spectaculos documentate analizele sale la teorii mai mult sau mai puțin celebre, aparținîndu-le lui Freud, Adler, dar și Karl Menninger, Paul Schidler și feministe contemporane, miza grea a cărții este însăși legătura dintre frumusețe și fericire, pe care autorul pare s-o presupună ca fiind de la sine înțeleasă inițial. Răspunsul la aceste întrebări ne e oferit cumva pe ocolite, mai întîi sub forma unei mini-filozofii și istorii a noțiunii de fericire, iar apoi printr-o cercetare
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
însăși legătura dintre frumusețe și fericire, pe care autorul pare s-o presupună ca fiind de la sine înțeleasă inițial. Răspunsul la aceste întrebări ne e oferit cumva pe ocolite, mai întîi sub forma unei mini-filozofii și istorii a noțiunii de fericire, iar apoi printr-o cercetare a apariției eugeniei și a impactului său asupra percepției identității evreiești. Trecînd rapid în revistă diverse viziuni asupra fericirii, începînd cu "eudaimonia" lui Aristotel și sfîrșind cu definiția lui Ambrose Beirce (fericirea este acea senzație
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
e oferit cumva pe ocolite, mai întîi sub forma unei mini-filozofii și istorii a noțiunii de fericire, iar apoi printr-o cercetare a apariției eugeniei și a impactului său asupra percepției identității evreiești. Trecînd rapid în revistă diverse viziuni asupra fericirii, începînd cu "eudaimonia" lui Aristotel și sfîrșind cu definiția lui Ambrose Beirce (fericirea este acea senzație plăcută pe care o simțim contemplînd nefericirea altora), Gilman constată că în secolul al XVIII-lea se petrece o importantă modificare de perspectivă: de la
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]