4,114 matches
-
adevărului”. Este evident că, În 1943, nici măcar unii dintre prieteni nu se lămuriseră, finalmente, ce e cu „haina de călugăr budist” În raport cu „tainele Înțelepciunii hinduse”. Sau, tot de atunci, e de menționat caracterizarea lui Coriolan Gheție: „Mircea Eliade e mai fertil, posedat al culturii, Împrăștiat peste tot, până prin halucinantele peșteri ale culturii indiene”3. Toți se aventurau la rândul lor În căutarea unor „profunde sondagii” (cum scria un anonim prin 1934) prin care propria biografie să fie raportată la a colegului
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sa apartenență la cele două lumi Îi era conaturală Încă de la primele texte publicate la Începutul anilor ’20. Dar consacrarea unor punți Între știință și literatură va fi, În cazul său, mai ales deceniul literar 4. Nu e numai o fertilă vecinătate, ci și o Întregire reciprocă, ba chiar mai mult, după cum va afirma În acel prim text autobiografic de anvergură. „Este, În orice caz, reală dependența unor scrieri literare de cele teoretice și viceversa. Începând cu exemplele cele mai evidente
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
meritele, nu o dată socotite epocale sau unice în plan mondial -, a trăit cu psihologia geniului neînțeles, atrăgându-și ironia persiflantă și marginalizarea. Omul de știință, teoreticianul și criticul literar se caracterizează prin dogmatism, dar și prin interogații euristice și intuiții fertile, novatoare. După o carte intitulată Încercări critice (1903), în care discută scrieri ale lui C. Dobrogeanu- Gherea, I. L. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voinești, St. O. Iosif ș.a., publică, după un deceniu, Cercetări critice și filosofice (1916). Format la școala „criticii științifice
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
este vizibil în conștientizarea „pașilor pe nisip”-urile mișcătoare ale literaturii. Este Eminescu un poet „dificil” sau „hermetic”, cum îl crede Vladimir Streinu? Sau este G. Coșbuc, conform aserțiunii aceluiași, un poet citadin? Felul în care comentatorul se îndoiește rămâne fertil, invitând la redeschiderea problemei, nu la clasarea sau eludarea ei. Concluziile definitive nu sunt totuși ocolite atunci când există suficiente probe la dosarul chestiunii. Un exemplu: „achitarea” lui Duiliu Zamfirescu, catalogat, până la demonstrația lui S., printre detractorii lui Mihai Eminescu. Calmul
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
receptarea cărții de cultură în diverse medii sociale. Astfel, susținute și de un corp de ediții elaborate după un program adecvat, scrierile lui S. pot fi anexate sociologiei literare, dar și istoriei literare, pe care le provoacă din perspectiva mereu fertilă a interdisciplinarității. SCRIERI: Generație și cultură, București, 1985; Lectura și biblioteca publică, București, 1991; Civilizație și națiune, București, 1996; Geneza modernă a ideii naționale, București, 2001; C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, I, București, 2003. Ediții: C. Rădulescu-Motru, Etnicul românesc
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
sunt enunțate într-un număr jubiliar (Dan Hăulică, Secolul 20 la numărul 100, 4/1969), dar ilustrate pe tot parcursul apariției: a „ierarhiza nobil faptele de cultură”, a „îmbrățișa o întinsă arie culturală într-un chip coerent”, a realiza „sinteze fertile între domenii deosebite”, „a simultaneiza pentru cititor totalitatea spațiului literar, pe cât posibil pe decupaje sesizante, pe o idee, pe o problemă acută”, „a organiza adevărate antologii critice”. Rubrici: „Sinteze”, „Cronica literară”, „Arte”, „Cărți-idei-opinii”, „Cadran mondial”, „Cronica ideilor”, „Carnet”, „Imaginea prezentului
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
din combină de treierat grâul până la munții cu diverse deșeuri de la groapa de gunoi, toate sunt poluări directe ale solului făcute de oameni. Bineînțeles, în mod conștient sau inconștient. Și atunci, îndrăznim să ne întrebăm de ce solul nu mai este fertil? de ce solul se degradează? Dacă nu avem un sol fertil de unde să avem o vegetație bogată, de unde să mîncăm alimente? Cu toții ar trebui să realizăm importantă pe care o are solul în cadrul ecosistemului și, fără să pierdem din vedere faptul
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
de la groapa de gunoi, toate sunt poluări directe ale solului făcute de oameni. Bineînțeles, în mod conștient sau inconștient. Și atunci, îndrăznim să ne întrebăm de ce solul nu mai este fertil? de ce solul se degradează? Dacă nu avem un sol fertil de unde să avem o vegetație bogată, de unde să mîncăm alimente? Cu toții ar trebui să realizăm importantă pe care o are solul în cadrul ecosistemului și, fără să pierdem din vedere faptul că întreaga noastră existența se derulează aici, pe Terra, să
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
calcul poziția lui Carol de egal Între prinții Europei, care Îi legitima dorința intimă de a deveni regele unui stat independent, dar și personalitatea acestuia, obiectivele programatice care l-au animat la preluarea tronului și care au găsit un teren fertil În mintea unora dintre oamenii politici români. Așadar, de la preluarea puterii de către Carol, a existat dorința de a se introduce În actele oficiale un nou apelativ diplomatic. Această tendință a continuat și În anii care au urmat, așa Încât s-a
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
I. C. Brătianu la Viena și Berlin s-a dovedit a fi capital, deoarece a marcat apropierea României de puterile germane. În consecință, numeroasele demersuri ale trimisului nostru la Viena, Ion Bălăceanu, pe marginea problemei regalității, vin pe un teren foarte fertil. La fel ca și turneul diplomatic al lui V. Boerescu din 1879 și cel al lui I. C. Brătianu a provocat interpretări controversate printre trimișii la București. Era clar că vizitele lui I. C. Brătianu nu s-au ocupat doar de problema
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
între elevi. Unele cercetări includ în aria nonverbalului și oferirea de daruri, (De Vito, 1988, Pânișoară, Polirom, 2006.) sugerează că părinții care oferă cărți copiilor pot să le ceară acestora să fie mai studioși. Comunicarea nonverbală definește un cadru deosebit de fertil în dezvoltarea interrelaționării didactice, nu poate fi despărțită de comunicarea didactică. Clasa de elevi și colectivitatea școlară în general, este un mediu de comunicare prilejuit de sarcina comună și de relațiile interindividuale ale membrilor. O comunicare deschisă, fără restricții, fără
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
atât de marcate, încât considerarea lor ca ansamblu unitar pare justificată. Importante pentru istoria literaturii noastre recente, cele patru romane sunt la fel de semnificative pentru propria „istorie” a autorului. Sunt cărți în care s-a înfăptuit o sinteză originală, organică și fertilă între tehnicile și viziunea proprii unor formule ale prozei moderne - între care Noul Roman, de care scriitorul fusese sedus în tinerețe - și un patrimoniu extraliterar tributar unei tradiții, vechi și etern, alimentat de propria memorie, dar mai ales de asimilarea
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
Fulga, Augustin Buzura, Al. Ivasiuc ș.a. Un interes constant manifestă pentru literatura scrisă de femei: Cella Serghi, Margareta Sterian, Ticu Archip, Georgeta M. Cancicov. Observatoare atentă a fenomenului literar, spirit asociativ, mânuind un stil alert, T.-A. susține câteva idei fertile pentru proza contemporană. Insistă asupra analizei psihologice și a implicării în istorie a protagonistului („tensiunea participării”), precum în Delirul de Marin Preda sau în Fețele tăcerii de Augustin Buzura, pledează pentru complexitatea etică a personajului, pentru realismul polemic, în fond
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
urmând o opinie a lui Constantin Noica, dialectica tensiunii dintre „fiii risipitori” ai secolului al XIX-lea și „fratele fiului risipitor”, cel din urmă fiind Titu Maiorescu ca exemplar de vârf, iar ceilalți, Densușienii, familie de literați și istorici, paradigmă fertilă prin posibilitățile de încadrare și de sugestie pe care le oferă. Eseul pune în balanță două tipuri de construcție culturală, cu rezultate diferite ca aspect, dar nu și ca importanță, și pledează pentru înțelegerea ambelor formule de creație. Relevantă este
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
A fi creator înseamnă a avea acces la izvorul infinit de forță și inspirație care există în univers și pe care oamenii de spirit îl numesc Mintea Universală. Bunii și străbunii noștri daci creatori, care au lăsat dovezi despre momentele fertile ale activității lor spun - vorbe lăsate în cronicile zalmoxiene că Inspirația Divină este împletită cu cea a Mamei Naturi. În procesul de receptare se includ ideile, valorile, credințele, obiceiurile și obișnuințele, tradițiile, inteligența, gradul de interceptare, elementele memoriei colective, comunicativitatea
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
protectoare, activități comerciale pe distanțe lungi prin organizarea unor caravane și creșterea și comercializarea cămilelor. Acoperind o zonă deșertică de câteva ori mai mare decât teritoriul României, această populație menținea relații comerciale cu agricultorii din oaze sau din zonele mai fertile ale peninsulei. După al doilea război mondial, odată cu dezvoltarea enormă a industriei petroliere, organizarea economică a acestei populații s-a schimbat substanțial. Deși aceștia iubesc în continuare deșertul și cămilele, ei au început să meargă la lucru în Kuweit sau
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diferite zone geografice și populații diferite, mai degrabă decât comunități izolate. Aceste recomandări nu țineau cont de pierderile cauzate de lipsa exploatării zonelor folosite de obicei de acești păstori nomazi. Un alt factor ignorat era faptul că, pentru a deveni fertil și rentabil, pământul trebuia lucrat câțiva ani, ceea ce producea nesiguranță legată de subzistență pe termen scurt. Mai mult, nu exista nici un motiv pentru care nu se puteau imagina soluții prin care serviciile guvernamentale să fie flexibilizate pentru acomodarea nevoilor specifice
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
apa freatică apare la suprafață, apa se ridică formând lacuri, mlaștini sau oaze - în deșert. Oazele sunt orificii naturale de apă în sol sau lacuri în care oamenii au săpat fântâni până la nivelul pânzei apei freatice. Terenul din jurul oazelor este fertil fiind intens cultivat și dens populat. Una din regiunile care suferă cel mai mult de secetă este Africa. Datorită precipitațiilor scăzute și a secetelor periodice deșertul Sahara se află într-o continuă expansiune, unii specialiști spun că în ultimii 50
Dispunem de suficiente resurse de apă?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
de Atena. La acea dată era deja instituit cultul zeiței Demetra, la care se adăugau Core, patroanele acestuia. Demetra, a doua fiică a lui Cronos, era zeița grâului și a vegetației. Era supranumită Euchloe („Cea plină de verdeață”), Harpophoras („Cea fertilă”) și Thesmophoros („Legiuitoarea”). Ultimul epitet sugera legenda conform căreia Demetra îi dăruise regelui eleusic Triptolem primele semințe de grâu și îl învățase să le cultive. Înaintea hegemoniei ateniene, la Eleusis, Demetra era zeiță a pământului roditor și zeiță htoniană, care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
maieutică. Și, cel puțin deocamdată, nici cercetările moderne dedicate învățării, instruirii și curriculumului, după câte cunosc, n-au infirmat în vreun fel această concepție generală - dimpotrivă, fie au subestimat-o, fie au ignorat-o, risipind astfel o idee pedagogică mai fertilă decât oricare alta. Întrezărim, în eforturile actuale de a sintetiza „raționalitatea modernă” și „umanismul postmodernist”, pe temeiul cunoașterii ca o cunoaștere de sine, tocmai redescoperirea acestei „ultramoderne” idei socratice. Dacă nu se va autodistruge, omenirea secolului XXI va supraviețui respectând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of overextension) și criza de supraîncorporare (crisis of overincorporation). Învățământul resimte, cu prioritate, și incomensurabilitatea poststructuralismului (incommensurability of poststructuralism). Însă incomensurabilitatea este și o caracteristică a teoriei critice, ceea ce face ca poststructuralismul și teoria critică să se întâlnească pe „terenul fertil al școlii”. Fatal orientată spre viitor, școala resimte prin senzori specifici apropierea crizelor, dezorientările, devierile 77. Consumerismului capitalist a estompat, până la pierderea semnificației „războinice” și „revoluționare”, lupta de clasă și diferențele dintre clasele sociale. De aceea, în anii ’80, teoria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sa - între timp schimbată cu totul - nu l-a mai susținut. Ceea ce a ieșit la suprafață, în locul lăsat temporar liber prin dispariția vechiului sistem, a fost „contrasocietatea”, care se dezvoltase în penumbra cotidiană a regimului oficial. Ea este, astăzi, „solul fertil” care nutrește lumea noastră de tranziție. Toate aceste evoluții ar câștiga în claritate și culoare dacă ar putea fi reduse la scara unor microistorii familiale, de vecinătate, de cartier sau de grup. Ele ne-ar ajuta să înțelegem mai bine
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dictatorilor? Un alt paradox este conținut și de faptul că astfel de personalități structurate antisocial ajung să conducă o societate! În concluzie, conspirologii ne vând poveștile pe care suntem pregătiți să le credem și subiectele secolului XX au rămas la fel de fertile ca la începutul lor: împușcarea lui J.F. Kennedy, Elvis „trăiește”, „lichidarea” prințesei Diana, „sinuciderea” lui Marilyn Monroe, aterizarea americanilor pe Lună aranjată pe platourile de filmare, lansarea virusului SIDA de Stasi, atentatul de la 11 septembrie pus la cale de CIA
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și spirit pendulează această lirică, mereu aspirând să cuprindă atât frumusețea „terestră” (perfecțiunea ritmului, a cadenței și imaginilor), cât și frumusețea „celestă” (plenitudinea unei semnificații multiple: personală, simbolică, religioasă). Tensiunea versurilor, uneori blândă, melancolică, alteori încrâncenată, cu accente patetice, dublează fertil răbdarea și încrederea „ucenicului” în „steaua” destinului său: „Prin pulberea lumii, copil, cu părul plin/ De viespi mari de aur și fluturi de noapte/ Cât ai mers stârnind praf alb cu tălpile/ Până la steaua în care te-ai aprins.// Din
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
1967), Emily Dickinson, Versuri (1969) și Poeme (1974, 1977), Edith Irene Södergran, Poeme (1972), Else Lasker-Schüller, Pianina albastră (1975), dar și alte transpuneri, din Schiller, Racine, Max Frisch, care au reprezentat în epocă momente consemnabile, iar pentru scrisul propriu nutrimente fertile (cazul Emily Dickinson îi atrage chiar o comparare flatantă). A scris și un poem dramatic, Fata apelor (1954), dar nu a perseverat în dramaturgie. I s-au publicat versuri în reviste din Iugoslavia, Cehoslovacia, Ungaria, SUA și a fost inclusă
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]