4,199 matches
-
care ne așteaptă peste 20-30 de ani, generată, în mare măsură, de modelul demografic urban. Ce trăsături noi apar la corpul demografic rural și la cel urban? Mai întâi, la ambele corpuri demografice consemnăm ceea ce s-ar putea numi o fertilitate fără viitor, adică o strategie fertilă centrată pe ziua de azi, chestiune ilustrată de proiectarea viitorului genealogic centrat pe parametrul „speranței de viață la naștere”. Pentru prima dată, cuplul se gândește la copil în termenii condițiilor de viață materială din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
bucurie ca și bogatul. Nașterea era un fenomen al firii și era privit ca atare. Astăzi, nașterea este un fenomen pus sub condiționări, devenind ipotetic: „dacă beneficiez de condițiile 1, 2, 4, atunci primesc copilul, dacă nu, îl ucid”. Această fertilitate se aseamănă cu un fel de „loterie a vieții”, amintindu-ne de jucătorul lui Dostoievski, care, după ce joacă tot ce are, pune drept miză propria sa viață, deci, ceea ce nu-i aparținea. Aceasta este fertilitatea fără viitor, căci ea nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dacă nu, îl ucid”. Această fertilitate se aseamănă cu un fel de „loterie a vieții”, amintindu-ne de jucătorul lui Dostoievski, care, după ce joacă tot ce are, pune drept miză propria sa viață, deci, ceea ce nu-i aparținea. Aceasta este fertilitatea fără viitor, căci ea nu are puterea de a propaga peste timp genealogiile și, astfel, poporului respectiv i se cauționează viitorul. Cei de azi cumpără în contul celor de mâine, iar moneda de cumpărare este viața pruncilor nenăscuți, care, astfel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de speranță și, în al doilea rând, ne arată că speranța demografică a României nu este urbană, că viitorul demografic al României este încă rural și, dacă guvernanții de azi nu vor adopta grabnic o politică demografică de suport pentru fertilitatea rurală, România urbană nu va avea viitor. Chestiunea este atestată de faptul că secțiunea feminină a piramidei rurale este singurul element de echilibru populațional într-o societate zguduită de dezechilibre, de fenomene de prăbușire ciclică, cum ne arată cele două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
legea Lupu, care au condus la concentrarea sărăciei în rural (peste 70% dintre săracii severi sunt astăzi concentrați în mediul rural), sunt numai câteva dintre dimensiunile care dau măsura și fațada acestor politici antiruraliste. REGIUNILE DE DEZVOLTARE ȘI DEMOGRAFIA RURALĂ. FERTILITATEA. PUTERILE MORALE ÎN RURAL ȘI ÎN URBAN: UN DECLIN CU DOUĂ VITEZE EMBED PowerPoint.Slide.8 Disparitățile speranței de viață în mediul rural Demografii definesc „speranța de viață” prin scăderea mortalității pe generații și, astfel, calculează o „speranță a vieții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
spre consum, spre o definire materialistă a fericirii etc. În termeni demografici, aceste două modele se bazează pe proiecții în baza unor ipoteze divergente: unul fondează aceste proiecții pe speranța de viață la naștere, celălalt, în baza unor ipoteze asupra fertilității (număr de copii la o femeie). În termenii demografiei, ambele scenarii aduc o creștere a populației, dar în termenii strategiei spirituale a unui popor, numai cea de-a doua proiecție este „sănătoasă”, adică atestă o „însănătoșire” morală a sentimentului colectiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
primului și unicului copil. Dar să examinăm situația concretă și, deci, datele din „teren”. Între 1990 și 1999, numărul de născuți vii a fost în România „cu 1,3 milioane mai mic decât cel care ar fi rezultat din constanța fertilității pe vârste la nivelul anului 1989”. Și mai departe, demograful se întreabă: „Cu ce ar fi fost și este mai benefică, în contextul economic de după 1989, divizarea «sărăciei» la 23,5 milioane locuitori în loc de 22,5 - câți suntem azi? Răspunsul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nedorite. Evoluția speranței de viață la naștere și a mortalității materne sunt elocvente în acest sens”. Din studiile efectuate de către profesorul Vasile Ghețău, cel mai important demograf al României la ceasul de față, reiese că în ultimii 3-4 ani, rata fertilității în România atestă o relativă stabilitate, ba chiar un ușor reviriment între anii 1997 și 1998. Și aceasta, într-un context economic și social în deteriorare. Concluzia pe care o formulează demograful este că această tendință indică opțiunea populației spre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
aceasta, într-un context economic și social în deteriorare. Concluzia pe care o formulează demograful este că această tendință indică opțiunea populației spre „conservarea unui model cultural încă favorabil familiei cu copii”. Pe de altă parte, demograful consideră că „reacția fertilității” la un context socio-economic încă departe de o stare redresată, încadrează România în clasa popoarelor care au intrat într-un declin demografic. Pentru ca acesta să fie stopat ar trebui să se treacă de la 1,3 copii la o femeie în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
departe, la urmași atinge în România proporția de 24%. Fenomenul este general european. În Europa, el a început odată cu marea creștere economică, în anii ’60. „În a doua parte a anilor ’60 și în prima parte a deceniului următor, rata fertilității totale [în Occident] a trecut de la 2,5-3 copii la o femeie, la începutul anilor ’60, la valori apropiate de 1,5 copii la o femeie, în jurul anului 1975 rămânând la acest nivel până astăzi, fără semne de redresare autentică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
colectivitate sunt: a) ponderea principalei sale activități în PIB; b) proporția activilor; c) profilul ocupațiilor; d) veniturile; e) mobilitatea ocupațiilor etc. Examinarea agregată a acestor indicatori dezvăluie un profil surprinzător al societății românești. Deși la majoritatea indicatorilor de sănătate, de fertilitate, de mortalitate (deci, demografici) ori ai celor privind gradul dezputernicirii economiei (dezindustrializare, în principal, dar și dezproprietărire etc.), România se află la pragul țărilor Eurasiei, totuși, la creșterea PIB-ului în termeni reali, România se află în categoria țărilor de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
populației, ale cărei cauze sunt reprezentate de scăderea intenției de a avea copii și, în consecință, a natalității, care a devenit mai pronunțată după 1991 cu toate că și în deceniile anterioare a avut loc o scădere pe termen mai lung a fertilității, respectiv populația de vârstă activă a emigrat într-o proporție relativ mare. Din diferența de un milion din populația activă și ocupată, 620 956 sunt șomeri sau persoane care nu lucrează din alte motive (eventual, o parte dintre ei lucrează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
În ceea ce privește ocupația, 91,3% din populația Drăgușului era reprezentată la acea dată de agricultori. 308 gospodării dispuneau de pământ propriu, cele mai multe (50,7%) fiind gospodării „mijlocașe”, cu o suprafață de teren agricol de 4 până la 8 hectare. Din cauza solului cu fertilitate scăzută, specific acestui sat de munte, mulți drăgușeni munceau pământul prin alte sate din învecinata luncă a Oltului, în sistem de arendare, prin tolerare sau chiar prin cumpărare. „Ceea ce a ajutat pătrunderea drăgușenilor pe teritoriul altor comune și în chip
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
scorburos și mormântul de piatră. Însoțit de fetele lui, se supusese unui ritual al purificării, semănând perfect cu toaleta făcută unui mort. Oedip pășise încă de pe atunci în moarte. În același timp însă, moartea aceasta se plasa și sub semnul fertilității, căci tinerele fete se îndreptaseră spre colina zeiței Demeter, zeița agriculturii și a roadelor pământului, zeița renașterii ce urmează morții. În clipa în care moartea venise să-l ia, ea îi apăruse lui Oedip sub forma glasului unui zeu invizibil
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
grădină (4); oameni (4); om (4); roade (4); aer (3); cîmp (3); frumos (3); grîu (3); groapă (3); întindere (3); muncă (3); noi (3); praf (3); renaștere (3); siguranță (3); avuție (2); cald (2); Dumnezeu (2); element (2); energie (2); fertilitate (2); galben (2); humă (2); humus (2); Ion (2); jos (2); lan (2); murdar (2); piatră (2); plai (2); planeta (2); putere (2); rădăcini (2); sacru (2); sferă (2); sfînt (2); sicriu (2); soare (2); străbun (2); strămoșesc (2); teluric
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înflorit (2); liniște (2); de măr (2); prune (2); ram (2); sănătate (2); soare (2); stejar (2); admirație; afară; baie, curățenie; bananier; bogat; brad de Crăciun; caise; casă; cămașă; cățărat; colorat; conifer; copilărie; corcoduș; corcodușe; crengi; desen; domn; dulce; ecologie; fertilitate; fidel; floare; în floare; cu flori; foșnet; fructe/flori; să fie fructifer; fructifere; frunte; gros; înălțime; încărcat; măreție; mediu; cu mere; de mere; metaforic; meu; mîncare; muguri; nalt; nemaipomenit; odihnă; păr; pere; piersici; portocale; posibilitate; prieten; primăvară; prosperitate; prospețime; puf
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aur; tot de ce avem nevoie; a fi bine; binedispus; fără boală; bogat; fără boli; bunăvoire; bun-simț; catenă; caz; căutare; cea mai importantă; ceai; conștiință; copil; crăciun; cît cuprinde; deține; Doamne ajută; dragoste; Dumnezeu; durere; educație fizică; emisiune; energie; esențial; excelență; fertilitate; fier; firesc; forță; ideal; igienă; cel mai important; importanță mare; imunitate; indispensabil; inteligență; iubire; îmbolnăvire; începi; laudă; lucru de preț; lumină; mama; mare; marijuana; mașină; medici; minune; mîncare; moarte; mod sănătos de viață; cît mai multă; mulțumesc; mulțumire; natură; necesară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bun; cadou; capul casei; căldură; cea maibună; cheltuială; ciorbă; cocoș; compasiune; compatibilitate; compromis; comunicare; confidentă; cununie; curățenie; de fotbalist; de moț; delicat; delicată; devotată; dezastru; Diana; disciplină; divorț; divorțat; dor; dorință; durere; eroare; excelentă; exemplară; familie, soț, copil; față; femei; fertilitate; Game over; ghid; gingașă; grijă; grijulie; impas; interesant; iubita; iubită de cineva; începător; îndatoriri; îngrijire; înșelată; înțeleaptă; înțelegătoare; înțelegere; jumătatea; jumătatea vieții; lanț; legămînt; loială; maitîrziu; maică; mami; Melinda; miez; militară; minunată; moarte; moșie; nebună; necazuri; necesitate; neidentificată; nepăsare; nevasta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alune; ambiție; Antonia Iacobescu; atitudine; băiat; bărbat; betonul; boxă; boxe; braț; buni; caise; casă; cer; ciocan; cîntec; compliment; copac; credință; crud; cub; cuminte; curajos; deranj; deranjant; des; destin; diamant; dimineața; discotecă; dor; dur; duș; echipă; enorm; excitație; față; femeie; ferm; fertilitate; fir; ca fierul; fixativ; foarte; frică; frig; fruct; gălăgie; gen; gheață; glas; ceva cu grade; greutate; grozav; impact; impenetrabil; impermeabil; incomod; indestructibil; inima; interesant; înalt; încrezut; întărit; lemne; leneș; masă; material; mic; minge; mult; muncă; munte; mușca; mușchi; de nădejde
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
armonie se continuă cu reconfigurarea ochilor după modelul Psyche (Gerômeă, simbol al nevoii de iubire și de frumusețe spirituală. În fine, buzele Europei (François Boucheră și bărbia zeiței Venus (Botticelliă sunt alese drept paradigme vizual-corporale pentru a semnifica creativitatea și fertilitatea. Aceste imagini „reconstituite” ale feței artistei stau mărturie pentru caracterul maleabil al corpului, al identității, al culturii și al artei. Performările sale constau în transmiterea video a operațiilor chirurgicale, în lectura unor texte simbolice și în dialogul cu privitorii, dar
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
rinichi, care stimulează hematopoieza, dar și o funcție de gestiune a echilibrului hidric. Perioada de vârf a activității rinichilor se situează în intervalul orar 17 și 19. Funcții Rinichiul: • stochează esența, Jing-ul și Qi-ul ancestral; • primește Qi-ul inspirației; • guvernează reproducerea și fertilitatea; • guvernează creșterea; • produce și controlează măduva și oasele; • controlează orificiile; • controlează lichidele (în special saliva); • susține toate organele. Relații • Țesutul care corespunde rinichilor este firul de păr. • Deschizătura care corespunde rinichilor este urechea. • Emoțiile care corespund rinichilor sunt frica și
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
se face focul la care se coace prima pâine din acel an, aducătoare de noroc.448 La englezi, dansul circular, în jurul "pomului de mai", vopsit în roșu și alb și împodobit cu steaguri și flori, simboliza un străvechi rit de fertilitate.449 În mentalitatea europeană, "pomul de mai" exprimă actul primordial al regenerării cosmice, reprezentarea vie a axei cosmice.450 O altă reprezentare a pomului vieții este teiul de Rusalii care împodobește porțile gospodăriilor de Duminica Mare. Acest tei se păstrează
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
195 Această formă în spirală, ca labirint al destinului, a fost descoperită pe multe vase de lut ars, datând din epoca neolitică (Vădastra-Hunedoara, Cucuteni-Iași).196 Labirintul (dezvoltat din spirală) a fost asociat ideii de moarte și înviere, în riturile de fertilitate, primăvara, după moartea soarelui din iarnă. Astfel, primele comunități din sudul Europei au încrustat desene cu labirinturi în pietrele mormintelor și monumentelor.197 În plan cosmic, firul leagă stările existențiale de transcendență, simbolizând Atma (sinele) și prana (răsuflarea) care în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
secetos , mentalitatea tradițională a transformat calendarul într-un instrument de mediere între om și natură.44 În concepția arhaică, la baza calendarului popular se află "timpurile bune" și "timpurile rele", marcate de sărbători. Astfel, ziua era simbolul luminii, al căldurii, fertilității și vieții, în general, un timp de manifestare a forțelor benefice, în timp ce noaptea, ca simbol al întunericului, reprezenta frigul, somnul, sterilitatea și moartea, forțele malefice. Calendarul popular are la bază tocmai aceste opoziții diurn / nocturn, benefic / malefic opoziții ipostaziate de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în cercuri concentrice care se învârteau în sensul rotației soarelui pe cer. Hora sacră, desfășurată în sensul mișcării soarelui pe cer, prin ridicarea mâinilor în timpul dansului, semnifică preamărirea soarelui, iar baterea pământului cu piciorul scotea în evidență un rit de fertilitate.104 Tot un rit de fertilitate reprezintă și roata de car, îmbrăcată în paie, aprinsă și rostogolită pe dealuri, în nopțile solstițiale. Potrivit credinței populare, "scânteile" împrăștiate fertilizau pământul. În trecut, pentru vindecarea unor boli, era folosit "cercul de fier
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]