2,319 matches
-
sistem, literatura ca totalitate a discursurilor care au specifică trăsătura "literarității", literatura ca artă, literatura ca profesie etc.)69, dar vom discuta problema având în vedere sensul de scrieri caracterizate de literaritate. De cele mai multe ori, se pune semnul echivalenței între ficțional și literar, respectiv între factual și non-literar. Totuși, ficțiuni precum visul, minciuna sau mitul interesează pentru realul deformat sau transpus pe care îl conțin, în vreme ce un text literar este valorizat tocmai datorită calității lui de simulacru. Atât pentru a produce
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
îl conțin, în vreme ce un text literar este valorizat tocmai datorită calității lui de simulacru. Atât pentru a produce un text literar, cât și pentru a-l recepta, este nevoie de o dedublare a autorului și a cititorului, care devin instanțe ficționale prin participarea la o activitate imaginară. Dacă ficțiunea nu este, ea singură, o trăsătură distinctivă a literaturii, ceea ce caracterizează literatura este atitudinea de "blocare a referinței la real", numită de Paul Cornea într-un singur cuvânt "fictivizare"70. Un reper
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la granița dintre pseudoreferențial și referențial, deci regulile pragmatice merg în sensul integrării non-literarului în literar mai mult decât invers. În acest scop, de o mare importanță sunt semnalizările paratextuale și metatextuale, care fac, pentru început, distincția dintre factual și ficțional, distincție imposibil de făcut la nivel de microtext. În ansamblul unui text, chiar dacă ficțiunea creează perfect iluzia realității, se conturează totuși stereotipii de gen ori modalități expresive care trădează caracterul fals comunicativ. Este vorba despre o problemă culturală, complexă, pentru că
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
însă, specificul literaturii este dificil de tranșat. Literatura se caracterizează prin variabilitate istorică și culturală, neputând fi definită pornind de la o singură trăsătură ontologică distinctivă. Trăsătura distinctivă a literarității se relevă din punct de vedere empirico-descriptiv, aceasta fiind coexistența caracterului ficțional și a limbajului specific. Definirea literaturii poate fi analizată numai în evoluție, deoarece literatura se dovedește o construcție lingvistică dinamică. Această idee a fost repetată de majoritatea teoreticienilor, începând cu formaliștii ruși, reprezentați, în acest caz, de I. N. Tînianov
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ci în recunoașterea realității lor în materia vie a literaturii. Linia de demarcație dintre literar și neliterar este, într-adevăr, "fluidă", greu de trasat. Cele două domenii sunt în permanentă mișcare, fenomenele de interferență frecvente 78. În ce privește scrierile concentraționare, latura ficțională constă nu atât în invenția de fapte, cât în modul de selecție și de organizare a materialului, aspect clarificat și de Silvian Iosifescu: Raportul dintre autentic și literar nu se exprimă aici prin intervenția ficțiunii propriu-zise, în sensul că nici un
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de ofițer de serviciu procesul de primire și de prelucrare începea 169. (trad. a.) În celălalt roman al său, Pavilionul canceroșilor, scriitorul valorifică propria experiență a îmbolnăvirii de cancer. Scena întâlnirii dintre Oleg Kostoglotov și doctorița Vera Gangart aparține lumii ficționale, însă coincide în cele mai mici detalii cu întâlnirea lor, așa cum s-a petrecut în realitate. Descrierea scenei reale este făcută de prototipul Verei Gangart, doctorița Irina Emelianovna Meicke. Aceasta mărturisește că întâlnirea cu Soljenițîn, ajuns în clinică grav bolnav
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
apar atât de multe elemente autobiografice, el nu urmărește să se pună pe sine în evidență, ci are un scop superior, de afirmare a unor valori. În scrierile soljenițiene, realul sau documentarul se îmbină într-un mod special cu latura ficțională, înțeleasă mai ales ca parte de creativitate expresivă, nu ca invenție de fapte. Punând în discuție latura reală și latura ficțională prezente în opera lui Soljenițîn, nu ne propunem să trasăm frontiera între factualitate și ficționalitate, pentru că aceste laturi fuzionează
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de afirmare a unor valori. În scrierile soljenițiene, realul sau documentarul se îmbină într-un mod special cu latura ficțională, înțeleasă mai ales ca parte de creativitate expresivă, nu ca invenție de fapte. Punând în discuție latura reală și latura ficțională prezente în opera lui Soljenițîn, nu ne propunem să trasăm frontiera între factualitate și ficționalitate, pentru că aceste laturi fuzionează într-o manieră unică, ci să le punem în evidență. Spunând că "totul e real" nu spunem suficient. Soljenițîn prezintă personaje
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Ceea ce ni se prezintă drept adevăr de către scriitor, altora le poate părea alterare a datelor realului. Soljenițîn nu optează nicidecum pentru o redare fidelă a realului, ca scop, ci pentru promovarea unor valori, între care Adevărul deține locul privilegiat. Deformările ficționale, pe care le-am constatat în proza soljenițiană, relevate ca atare prin raportarea la mărturia celor care au cunoscut faptele nemijlocit, sunt parte integrantă a artei lui Soljenițîn. Credem că sintagma "realism ideal", propusă de Aleksandr Urmanov, este sugestivă pentru
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
zile, începând în a doua jumătate a zilei de sâmbătă, 24 decembrie 1949 și încheindu-se în a doua jumătate a zilei de marți, 27 decembrie. Așadar, cei trei ani petrecuți de Soljenițîn în închisoarea specială se restrâng, în realitatea ficțională, la trei zile. Acestei reduceri temporale îi corespunde precizarea spațiului. Acțiunea de bază se desfășoară în închisoarea specială Marfino, dar este plasată și în alte puncte ale Moscovei. Se construiesc astfel patru cronotopi în roman: închisoarea Marfino, birourile conducătorilor sovietici
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Această trecere pregătește reîntoarcerea în lumea închisorii Marfino. Lumea non-concentraționară, numită de G. Nivat "lumea servilismului extrem"224, nu a fost cunoscută direct de Soljenițîn, așa cum a fost cunoscută lumea închisorii. Cronotopul șarașkăi aparține planului documentar, iar cronotopul opus este ficțional, astfel că, în organizarea romanului, lumea non-concentraționară "formează un fel de antimaterie"225. Acești doi cronotopi sunt legați printr-un singur nod, telefonul lui Volodin. Doar cinci diplomați sovietici cunoșteau operațiunea de obținere a informațiilor necesare construirii bombei atomice. Pentru
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
denumire, comună satului și bisericii, poate fi pusă în relație cu procesul de renaștere spirituală a lui Volodin, care înseamnă transformarea diplomatului sovietic într-un rus autentic și responsabil. Fiecare dintre cei patru cronotopi constituie câte un cerc în lumea ficțională a romanului, fiecare cu ierarhia sa, cu sistemul de valori referitor la sensul vieții, la bine și rău, la cinste și necinste. Însă intriga ingenioasă leagă oameni a căror întâlnire ar fi fost altfel imposibilă, din cauza ierarhiei în stat, de la
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
este similară (inclusiv prin titlu) lucrării lui Soljenițîn, însă lui Cehov îi lipsește cunoașterea profundă a spațiului de detenție, doar vizitat de el, și, de aceea, îi lipsește implicarea afectivă. Romanul Amintiri din casa morților de F.M. Dostoievski constituie transpunerea ficțională a experienței scriitorului, iar latura documentară, atât de pregnantă în Arhipelagul GULAG, este aici redusă la minimum. Urmărindu-se motivul călătoriei, prezent și la Soljenițîn, s-au făcut apropieri cu lucrarea lui A.N. Radișcev, Călătorie de la Petersburg la Moscova
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
scrisori de la victime, dar și de la călăi. Scriitorul realizează un sistem de trimiteri la notele de subsol, cu precizări privind alte cărți de interes pentru diferite probleme discutate. Luate separat, aceste elemente pot apărea, la fel de bine, într-un text pur ficțional, utilizate pentru crearea efectului de autenticitate. Diferența o face prezența exclusivă a acestora în textul soljenițian și intervențiile repetate ale autorului, care își asumă responsabilitatea pentru adevărul celor povestite. Soljenițîn precizează adesea că demersul său istoric este limitat de lipsa
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
zi cu zi?"250. Folosindu-se de acest personaj, scriitorul construiește un artificiu literar, menit să rupă monotonia discursului auctorial: la un moment dat, îi atribuie lui câteva pagini de discurs despre condițiile din lagăr 251. Personaj adus din spațiul ficțional, Ivan Denisovici este zekul emblematic și, creditat ca persoană reală, "contaminează" ficțional Arhipelagul GULAG. Se produce astfel un dublu transfer, o infuzie de ficțional în Arhipelag și de realitate extraliterară în nuvelă. În această carte, coexistă, într-un mod unic
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
artificiu literar, menit să rupă monotonia discursului auctorial: la un moment dat, îi atribuie lui câteva pagini de discurs despre condițiile din lagăr 251. Personaj adus din spațiul ficțional, Ivan Denisovici este zekul emblematic și, creditat ca persoană reală, "contaminează" ficțional Arhipelagul GULAG. Se produce astfel un dublu transfer, o infuzie de ficțional în Arhipelag și de realitate extraliterară în nuvelă. În această carte, coexistă, într-un mod unic, pagini de istorie și pagini de literatură, preponderent ficționale. Însă chiar și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
îi atribuie lui câteva pagini de discurs despre condițiile din lagăr 251. Personaj adus din spațiul ficțional, Ivan Denisovici este zekul emblematic și, creditat ca persoană reală, "contaminează" ficțional Arhipelagul GULAG. Se produce astfel un dublu transfer, o infuzie de ficțional în Arhipelag și de realitate extraliterară în nuvelă. În această carte, coexistă, într-un mod unic, pagini de istorie și pagini de literatură, preponderent ficționale. Însă chiar și paginile preponderent documentare poartă titluri metaforice și adeseori sunt încărcate afectiv: "O
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
persoană reală, "contaminează" ficțional Arhipelagul GULAG. Se produce astfel un dublu transfer, o infuzie de ficțional în Arhipelag și de realitate extraliterară în nuvelă. În această carte, coexistă, într-un mod unic, pagini de istorie și pagini de literatură, preponderent ficționale. Însă chiar și paginile preponderent documentare poartă titluri metaforice și adeseori sunt încărcate afectiv: "O, câte subiecte! O, unde este Shakespeare?"252. Însă, pe parcursul ultimelor două părți ale lucrării se remarcă o infuzie masivă de literar, ca și cum autorul își permite
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ca și opțiunile pe care toate acestea le impun, formează caracterul specific al unui text"270. Pornind de la convingerea că, de fiecare dată, contractul de lectură este decisiv, Philippe Lejeune distinge trei variante de texte. Cele mai numeroase sunt textele ficționale, în cazul cărora lectura este independentă de ceea ce știe cititorul despre scriitor. În ce privește ficțiunea autobiografică, lectura este ambiguă, iar în cazul autobiografiei lectura referențială și atitudinea comunicativă se combină 271. Pe baza acestei clasificări, putem afirma că aproape toate textele
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
într-o manieră autodiegetică, cel mai mic indiciu de identitate a acestui narator cu autorul va fi de ajuns pentru a stabili ecuația autobiografică autor = narator = protagonist"279. (trad. a.) Se consideră, în general, că anonimatul naratorului-erou dovedește o strategie ficțională, dar Philippe Gasparini avansează ideea că anonimatul naratorului s-ar putea înscrie, la fel de bine, într-o strategie autoreferențială. Prin faptul că nu dă nume naratorului, Soljenițîn lasă cititorului libertatea unei interpretări autobiografice, validată de suficiente indicii. Prezent ca personaj în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
însuși va exercita funcția de narare. Aici, așa cum observă unul dintre comentatorii lui Soljenițîn, "eul fără mască devine axa însăși a narațiunii"282. (trad. a.) Din punct de vedere naratologic, nimic nu permite să se facă distincția între o povestire ficțională la persoana întâi și o povestire autobiografică. Diferența nu ține decât de statutul celui care spune "eu". În autobiografie, "eu" este un locutor real. El este recunoscut ca atare grație unui pact autobiografic care asigură, pe copertă sau la începutul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la pat, de-abia i-au mai ajuns zilele să citească aceste capitole și să le îndrepte cu degetele deja înțepenite 292. Preluarea cuvântului de către autor de la personaj este un joc subtil, care duce la întrepătrunderea laturii documentare cu cea ficțională. Faptele prezentate sunt conforme cu realitatea, dar transpunerea lor este ficțională. 4.1.2. Explicații și evaluări Toți naratorii lui Soljenițîn manifestă o preferință clară pentru discursul explicativ, prin care ei aduc informații suplimentare despre diferite elemente ale istoriei 293
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
aceste capitole și să le îndrepte cu degetele deja înțepenite 292. Preluarea cuvântului de către autor de la personaj este un joc subtil, care duce la întrepătrunderea laturii documentare cu cea ficțională. Faptele prezentate sunt conforme cu realitatea, dar transpunerea lor este ficțională. 4.1.2. Explicații și evaluări Toți naratorii lui Soljenițîn manifestă o preferință clară pentru discursul explicativ, prin care ei aduc informații suplimentare despre diferite elemente ale istoriei 293. Explicațiile respective sunt plasate, de cele mai multe ori, între paranteze, ceea ce constituie
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
-și câștige libertatea spirituală păstrându-și nealterată credința în esența divină a sufletului omenesc. Planul autobiografic al romanului Primul cerc constituie, într-o bună măsură, tocmai planul său documentar. Acesta se află într-o relație de "contaminare" reciprocă cu planul ficțional sau, cum spune Luba Jurgenson, cu perfectă îndreptățire, romanul este construit pe "un joc de oglinzi" al documentului și ficțiunii: În acest roman documentar, care este Primul cerc, planul documentului (care se confundă în mare parte cu autobiograficul) ocupă un
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Jurgenson, lectura oscilantă între document și ficțiune: Astfel, în pofida trecerilor mai degrabă artificiale de altminteri (una dintre ele fiind cercetările asupra vocii umane efectuate în șarașka, care vor contribui la identificarea și arestarea lui Volodin), între spațiul documentar și cel ficțional, cele două fețe ale operei nu comunică efectiv, deoarece ele sunt situate în două dimensiuni diferite; interacțiunea lor este asigurată în schimb de un sistem de analogii, de reflectări, de duble, de reluări care creează condiții speciale de receptare sau
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]