1,216 matches
-
eoliană, biomasa, energia geotermică și energia hidrologică Înmagazinată sub formă de hidrogen și generate local la nivelul comunităților Într-o manieră descentralizată, schimbă Însăși natura modului În care energia este folosită În comun. Puterea, atât În sens literal, cât și figurativ, va fi din ce În ce mai mult descentralizată În secolul ce vine. Uniunea Europeană a apărut În lumea veche a organizării pe verticală și a controlului centralizat. Comunitatea a fost o Încercare de a grupa resursele economice, sociale și politice ale statelor-națiune și de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
diversele forme și tehnici de stabilire și percepere, respectiv de gestionare a acestora, concepute În contextul deciziilor de politică fiscală, creează premisele abordării lor Într-o viziune sistemică, deși În teoria fiscală, conceptul de „sistem” a fost utilizat mai mult figurativ, fără a se Încerca o tratare a problematicii fiscale din punctul de vedere al teoriei sistemelor 69. O abordare sistemică a problematicii impozitelor implică raportarea la concepte, forme, metode și tehnici specifice teoriei și practicii fiscale, concepute Într-un ansamblu
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
un sigiliu cu matriță de la Tel Dor, un altul provine de la Nahal Issachar, din Galileea de Jos, și altul provine din vecinătatea localității Bet-Șean. Unele dintre aceste sigilii, foarte probabil, sunt de factură locală și arată o asimilare a patrimoniului figurativ asirian de către artizanii locali datorată posibil influenței cultului asirian al zeiței Iștar (cf. Fig. 5), zeiță a cărei existență e atestată prin amprenta sigiliului cilindric de la Sihem. Chestiunea influenței religioase a asirienilor asupra popoarelor supuse lor a dus la multe
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de cult (cult stands) - cilindre, conice sau cu bază pătrată - care puteau fi foarte simple, dar și splendid decorate cu forme de relief, precum cel găsit la Taanach de către Lapp (Beck, 1994), alcătuit din patru registre cu o bogată decorațiune figurativă: primul registru, de la bază, înfățișa o figură feminină nudă, care atinge cu mâinile doi lei; al doilea conține doi sfincși; al treilea un pom sacru însoțit în centru de două caprine și de doi lei pe laturi, în timp ce registrul de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
antică, filosofi precum Marc Aurelius au fost preocupați de întrebări: Ce sunt reprezentările? Ce funcție au reprezentările în organizarea cunoașterii? Teoria reprezentării ar fi de dorit să țină cont de cele două tipuri esențiale de reprezentări: 1) plastică, specifică artelor figurative, ce are drept fundament epistemic asemănarea; 2) lingvistică, specifică limbajelor, discursurilor, textelor, ce se instituie prin diferență. Dacă în artă sau în teoria artei reprezentarea plastică este preocupată de seriile de corespondențe care se pot stabili între figuri și între
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un fel similară cu cea lingvistică, devenind esențială, nu atât pentru lucrurile și oamenii ce sunt reprezentați, cât pentru ea însăși. De la Velázquez și Vermeer van Delft, reprezentarea plastică trăiește prin tehnica ei de a reprezenta. Ea este un dincolo de figurativ. Cele două reprezentări, deși sunt însoțite de o tehnică în sine de a spune, respectiv de a arăta, se deosebesc prin funcția lor. În timp ce reprezentarea lingvistică este preocupată de diferențe, cea plastică are în obiectiv similaritățile, corespondențele. A spune și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
realitatea reprezentată, procesul de reprezentare și reprezentarea în sine. O funcție esențială îi revine procesului de reprezentare, unde intervin elemente reale și fictive spre figurarea lumii și a lucrurilor. În cadrul acestui proces de reprezentare se află funcția scrisului și a figurativului. Istoria nu poate fi o "știință ermetică" și din acest considerent epistemologic. A spune despre fapte și despre acțiuni umane trece prin ideea reprezentării. Istoria scrisă intersectează și amestecă cele două registre distincte (cel al faptelor și cel al cuvintelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istoric. Istoria are o înțelegere diferită de socio-umane, dar și de fizică, matematică. Ea nu poate "împrumuta" modele din cele două tipuri de științe, fără să i se văduvească propria sa înțelegere; o înțelegere mai aproape de pictură și de arte figurative; de ideea de reprezentare (lingvistică și plastică). Înțelegerea istoriei se bazează pe fapte și întâmplări concrete transpuse în reprezentări prin intermediul limbajului, al imaginilor pe care limbajul le dezvoltă. Ea nu poate fi confundată nici cu limbajul pe care-l folosește
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istorică foucauldiană ar fi de problematizat: 1) ficțiunea și transfigurarea nu implică anularea realului; 2) istoria (trăită și scrisă) nu are sens, decât unul inventat prin interpretări, în esență, fiind un construct intelectual al criticilor. Din moment ce scrisul are o funcție figurativă inextricabilă, ducându-ne spre reprezentare, iar menirea unui text este aceea de a ne duce în afara lui, în exteriorul spuselor sale, istoria nu poate deveni mai reală decât este. Ea nu se află între adevăr și ficțiune, cum spune profesorul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în ficțiune. Adevărul și ficțiunea sunt interferate atât prin limbajul folosit, cât și prin insolitul gândirii (adică propensitatea de a crea imagini prin reprezentări lingvistice). Se află în adevăr atunci când poate comunica evidențe certe, chiar dacă o face într-un mod figurativ. Se află în ficțiune atunci când o interpretăm în fel și chip, fără niciun raport cu evidența concretă. Istoria și hermeneutica devin două tehnici în sine de figurare. Ceea ce numim "ficțiune istorică" se naște dintr-o propensitate literară și imaginară a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
află în miezul tuturor hermeneuticilor și al semiologiilor care se pot altoi pe istorie. Acest concept nu poate fi confundat cu o simplă descriere sau intrigă, sau amândouă, ci constă în modul în care istoricii, dar și ceilalți, își reprezintă figurativ realitatea din trecut. Istoria din perspectiva semnificațiilor și a semnificanțiilor este un joc semiotic, la fel cum a interpreta trecutul istoric devine un joc hermeneutic. Semiologia a fost definită de gânditorul francez drept "ansamblul cunoștințelor și tehnicilor care ne permit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sau din hermeneutică, cât din însăși ideea de discurs, raporturile acestuia cu enunțul și cu arhiva seriilor enunțiative. Ar fi destul de monotom și reducționist ca toate istoriile noastre să fie "de discurs". Ce este un discurs istoriografic în structura sa figurativă? De ce discursul nu poate fi o modalitate perenă de a scrie istorii? Într-un discurs istoriografic, ceea ce primează este comentariul drept formă a limbajului-reprezentare, și nu o adecvare a cuvântului la evidența istorică. Comentariul dislocă și izolează timpii și evidențele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
din Transilvania din Banat ori din Muscelul valah. Topos învederând că Istoria e, concomitent și geografie! Arhitecturi existente în juru-i se îmbină cu altele, inventate, altfel spus cu viziunile interioare ale pictoriței. Tablourile astfel rotunjite emană o anumită caldură; un figurativ senin, tonifiant respiră sistematic prospețime și optimism. S-au succedat alte expoziții(uleiuri), însumând portrete, grupuri, scene citadine și momente de plein air . Persistă în timp dragostea dintâi: mirajul acvatic. Pe urmele unor înaintați prestigioși (între aceștia Tonitza), iat-o
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
se generalizează consumul excesiv de alimente și băutură: ospățul reprezintă esența sărbătorii (cu atât mai semnificativă În societățile arhaice, unde austeritatea și lipsurile dominau În marea parte a anului). Deseori, excesele alimentare sunt dublate de excese verbale, sonore (zgomote și muzică), figurative (măști, care alegorice) și comportamentale (extravaganța și licențiozitatea). Sistemul ceremonial al sărbătorii se caracterizează, așadar, prin varietatea și, implicit, caracterul eterogen și contradictoriu al elementelor rituale care sunt puse În joc. El combină dimensiunea sacră și pe cea profană, amestecând
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plante la locuri personificate, de la stihii și astre la micii demoni benefici și malefici). Coerentă și mobilă, În ceea ce privește structurile ei profunde, gândirea mitică generează, În manifestările ei, texte, risipite În numeroase genuri folclorice și În complexe simbolice (gestuale În ceremonii, figurative În arta populară) de o mare și deseori derutantă varietate. În consecință, folosind diverse instrumente de analiză, studiile consacrate inventarului mitic românesc au tins Întotdeauna spre atingerea acestui nucleu originar. Traseul deschide Însă calea unor alte analize, dedicate „gândirilor” (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
to Reason? Studies in the Development of Greek Thought, Oxford University Press, Oxford Caillois, Roger, 1975, Eseuri despre imaginație, București, Univers Caillois, Roger, 2006, Omul și sacrul, Nemira, București Calame, Claude, 1999, „The Rhetoric of Mythos and Logos: Forms of Figurative Discourse”, În Richard Buxton (coord.), From Myth to Reason? Studies in the Development of Greek Thought, Oxford University Press, Oxford Calame-Griaule, Geneviève, 1965, Ethnologie et langage, Gallimard, Paris Campo, Juan Eduardo, 1998, „American Pilgrimage Landscapes”, În Annals of the American
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
culturală, cu o amprentă stilistică proprie, adică o reprezentare subiectivă, deformată a realității. A și intrat, până la urmă, în conflict cu directorul „Gândirii”, vechiul său prieten Nichifor Crainic, și și-a atras fulgerele acestuia. Foarte ardelean, prin atmosfera și universul figurativ al liricii sale, B. nu urmează totuși tradiția înaintașilor săi, Andrei Mureșanu, G. Coșbuc, O. Goga, Aron Cotruș, tribuni ai luptei naționale și sociale, ci practică o poezie cosmică, străbătută de fiori metafizici, în spirit eminescian. Vine apoi cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
pe pieptul și brațele bărbaților În timpul ceremoniilor. Printre stilurile cunoscute se numără reprezentările de siluete umanoide, longiline mimi, apoi wandjina, cu chipul alcătuit din nas și doi ochi mari, Înconjurat de o aureolă de pulbere de ocru roșu, de picturi figurative care Înfățișează animale sau oameni având În interior reprezentarea organelor interne (stilul numit radiografie). Picturile figurative pe scoarță de copac din nord-vestul Australiei constituie prima formă de 255 H.Matei, op. cit., p. 144 145. 121 artă recunoscută de occidentali. În jurul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
longiline mimi, apoi wandjina, cu chipul alcătuit din nas și doi ochi mari, Înconjurat de o aureolă de pulbere de ocru roșu, de picturi figurative care Înfățișează animale sau oameni având În interior reprezentarea organelor interne (stilul numit radiografie). Picturile figurative pe scoarță de copac din nord-vestul Australiei constituie prima formă de 255 H.Matei, op. cit., p. 144 145. 121 artă recunoscută de occidentali. În jurul anilor 1970 picturile din Australia Centrală, În care se asociază cercuri, linii și punctulețe, au Început
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Arta aborigenă tradițională În piatră este recunoscută ca fiind cea mai veche 311 Numărul de stâlpi produși reflectă poziția individului În comunitate (ibidem, p. 96). 152 din lume, unele picturi au mii de ani vechime, din paleolitic 312, cu teme figurative schematice: șopârle, amprente de picioare umane sau animaliere (canguri, emu), ovale reprezentând ouă de păsări, sau cercuri concentrice, din aliniamente de linii curbe și paralele. În evoluția acestor tradiții stilistice au fost definite două faze succesive: prima se referă la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
șopârle, amprente de picioare umane sau animaliere (canguri, emu), ovale reprezentând ouă de păsări, sau cercuri concentrice, din aliniamente de linii curbe și paralele. În evoluția acestor tradiții stilistice au fost definite două faze succesive: prima se referă la motive figurative simple (siluete antropomorfe și zoomorfe fără detalii anatomice) pictate sau sculptate, a doua (limitată la zona Armhem și Kimberley) cu picturi parietale mai numeroase, monocrome sau policrome (nuanțe de ocru, alb, negru), figuri antropomorfe cu corp filiform și picturi, numite
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
serveau la unele ceremonii religioase, agrafe de centură În formă de cai sau tigri - reflexe ale artei animaliere a stepelor care s-a propagat până În arhipelagul nipon. Uimesc gravurile rupestre descoperite la Ulchu și Koryong, În sud-estul țării, cu motive figurative (cercuri, spirale, romburi, cerbi, tigri, broaște ș.a.), Întâlnite din peninsula scandinavă până pe litoralul nord-vestic al Rusiei și apoi prin Mongolia În Coreea. Ocuparea unei părți a Coreei de dinastia chineză Han a avut consecințe și pe plan cultural 713 Ibidem
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
este vestită pentru statuete numite korvar, mici personaje sculptate realist, așezate sau În picioare, pentru stâlpii funerari sculptați, pentru figuri de strămoși 756 I.Lips, op. cit., p. 520. 757 Ibidem, p. 527. 592 Îngenunchiați, scuturi de lemn, gravate cu motive figurative stilizate sau geometrice, pictate, incizate sau aplicate În relief, măști și coafurile de baga, reprezentând figuri umane sau capete de animale acvatice, pentru frumusețea prorei pirogilor 758. Astăzi arta din Noua Guinee se mai păstrează autentică doar În muzee 759
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
un număr de 28 de ore, conform planificării întocmite, s-a urmărit realizarea obiectivelor din programă, gradul de înțelegere a algoritmului de calcul, operarea cu terminologia matematică, proba în împărțirea cu rest, aflarea termenului necunoscut, rezolvarea de probleme prin metoda figurativă, corectarea confuziilor, a greșelilor făcute de unii elevi, dezvoltarea abilităților matematice, a capacității de gândire divergentă, disponibilitatea creatoare și exersarea capacității de autoevaluare. La sfârșitul unității de învățare Înmulțirea și împărțire numerelor naturale în concentrul 0 - 1 000 000 elevii
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
sau la un număr de două cifre diferite de zero-; să afle un factor necunoscut dintr-o egalitate/inegalitate; să rezolve probleme prin cel mult trei operații și/sau prin mai mult de trei operații; să rezolve probleme prin metoda figurativă. Proiectarea unității de învățare: Înmulțirea și împărțire numerelor naturale în concentrul 0-1 000 000, clasa a IV-a, Număr de ore alocat: 28 ore (27 +1evaluare). Detalieri de conținut Obiective de referință Activități de învățare Resurse Evaluare Semnificația operației de
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]