12,214 matches
-
ecrane. Potrivit lui Bourdieu, această confuzie dintre competența unui om și gradul lui de iradiere mediatică face ravagii în lumea disciplinelor umaniste, ajungîndu-se pînă acolo că jurnaliștii sunt etichetați drept scriitori, iar vedetele drept personalități culturale. "Acești scriitori pentru nescriitori și filosofi pentru nefilosofi și așa mai departe vor avea o cotă la televiziune, o pondere jurnalistică ce nu corespunde cîtuși de puțin ponderii specifice deținute de ei în interiorul universului lor specific. Este un fapt: din ce în ce mai mult, în anumite discipline, consacrarea prin
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
atît de mult pe poetul Ion Drăgănoiu, încît a dat-o să circule din mînă în mînă în cercul său de prieteni de la Casa Scriitorilor. Îmi amintesc că au mai citit-o, la ora respectivă, Alexandru Paleologu și Mihai Șora. Filosoful Mihai Șora mi-a și spus, la restaurantul Uniunii Scriitorilor, unde-l întîlneam foarte des la prînz, că a rîs citind-o. Un compliment extraordinar. "Am rîs, am rîs", spunea Mihai Șora și mi-l imaginam pe distinsul filosof singur
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
Șora. Filosoful Mihai Șora mi-a și spus, la restaurantul Uniunii Scriitorilor, unde-l întîlneam foarte des la prînz, că a rîs citind-o. Un compliment extraordinar. "Am rîs, am rîs", spunea Mihai Șora și mi-l imaginam pe distinsul filosof singur în apartamentul său ticsit de cărți citindu-mi piesa și rîzînd... Rîsul lui Șora mai răsună și acum pentru mine ca o judecată supremă de valoare. Cineva i-a citit piesa și lui Nichita Stănescu, în casa căruia mă
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
Tudorel Urian Ce se întâmplă cu lumea în care trăim? O întrebare care este/trebuie să fie pe buzele filosofilor, teologilor, politologilor, jurnaliștilor, intelectualilor cu adevărat responsabili. Confuzia de valori, lipsa de repere, consumismul, vidul spiritual, "conflictul civilizațiilor", "sfârșitul istoriei", atentatele teroriste, încălzirea globală și efectele ei, vulgaritatea generalizată, degradarea relațiilor umane la nivelul societății, criza familiei sunt obsesiile vremii
Farmecul și banalitatea răului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9310_a_10635]
-
exemplu. îl rugăm pe Rebreanu să aranjeze el Constituția... Crezi că iese? Aiurea! - tot un roman scrie... Când nouă ne-ar trebui un sistem țeapăn de legi, trainic întocmit... Atunci, s-o ia Liiceanu, că tot dumnealui îi veni ideea. - Filosoful?... îți trage o prolegomenă... Sau ceva... contra lichelelor...; ori să torni nițică afecțiune peste ură... să scoți capra... Poetul național proceda altfel; ...el venea atunci întâia oară să modifice lucrurile... să schimbe... sapa-n condei și brazda-n călimară... Alfabetizare
Fatali României... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9311_a_10636]
-
locvace, iar domnul Pleșu mai mult tăcea, se uita, și zâmbea, cu aerul că-și zicea, franțuzit, cum suntem câteodată... "cet emmerdeur!"... Pe autorul insurpasabil, care scrie despre îngeri, nu-l pui să-ți cârpească o Constituție... Cu prietenul său, filosof, e invers, la dânsul totul e spus, ori scris, prea adânc, - nu înțelegi... Asta nu înseamnă că suntem părtași cu ziariștii răi care-i înjură; ori cu analistul politic peltic care teoretiza pe vremuri violul la găini. * în căutarea unora
Fatali României... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9311_a_10636]
-
păstrează pecetea sufletului meu tânăr, în căutarea Sinelui. Din cele câteva zeci de poeme scrise între anii 1981 și 1985 am selectat 27, tot atâtea trepte către Real. Am ales acest număr simbolic având în suflet o carte semnată de filosoful Constantin Noica, pe care la sfârșitul lunii august 1986 aveam să-l întâlnesc, față către față, la Pălltiniș. Peste ani, la cele 27 de trepte ale Realului meu am adăugat un alt poem, scris în miezul vieții, pe când abia împlinisem
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
cei cu șanse. Necaz Dacă ai un necaz nu-l face public. Numai bucuriile împărtășește-le și altora. Izvor Izvorul înțelepciunii în învățătură și în experiența de viață se află. Fisuri Și înțelepții pot să aibă fisuri în structura caracterului. Filosof Cel care înțelege problemele-cheie ale naturii și vieții este, chiar fără să știe, filosof. Busolă Înțelepciunea este busola vieții pentru cei ce o au. Vis Pentru cei pasionați să cunoască lumea, orice călătorie pe îndepărtate meleaguri este un vis împlinit
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
împărtășește-le și altora. Izvor Izvorul înțelepciunii în învățătură și în experiența de viață se află. Fisuri Și înțelepții pot să aibă fisuri în structura caracterului. Filosof Cel care înțelege problemele-cheie ale naturii și vieții este, chiar fără să știe, filosof. Busolă Înțelepciunea este busola vieții pentru cei ce o au. Vis Pentru cei pasionați să cunoască lumea, orice călătorie pe îndepărtate meleaguri este un vis împlinit. Izbândă În problemele complexe ale vieții izbutesc cei care dovedesc luciditate, inițiativă și răbdare
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
așadar, opera celor de la Ziua și a fost susținut de la bun început , pe față, de unul dintre redactorii din conducerea ziarului, Victor Roncea. De altfel, acest atac împotriva lui Liiceanu n-a apărut din senin, ci la puțin timp după ce filosoful semnase un Apel "pro Băsescu", adică în favoarea celui sistematic atacat de Ziua și de Sorin Roșca Stănescu însuși, în editorialele sale. Admițînd că Ziua a pornit din motive politice operațiunea de discreditare a lui Liiceanu, asta nu schimbă cu nimic
Fabrica de atestate S.R.S. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9483_a_10808]
-
nu sînt scutite de o alunecare în grandilocvență, trădînd, după cum era de părere Cioran, o fibră naivă a gurului ce l-a precedat... La un moment dat, dl Mircea Braga găsește cu cale a polemiza cu un pasaj din Amurgul filosofilor, cartea lui Giovanni Papini, care conține rezerve față de Nietzsche: "Volubilitatea sa (semn de ușoară oboseală), care l-a făcut să prefere forma fragmentului și a aforismului; incapacitatea de a alege (subl. aut., - n.n.) din tot ce gîndea și scria, care
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
construi, organiza, ce dă cărților lui un aer de bazare orientale arhipline de cîrpe vechi și draperii prețioase îngrămădite și amestecate în dezordine, sînt argumente valide în sprijinul bănuielii unei anumite lipse de imperium mental, reflex al slăbiciunii generale a filosofului". Criticul român reamintește aprecierile lui M. Eliade chiar asupra Cărții primului Zarathustra, numit de greci Zoroastru, insistînd pe cărțile pehlevi ale Avestei, care "se caracterizează prin uscăciunea, monotonia dezolantă și platitudinea lor" (ceea ce nu i s-ar potrivi în nici un
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
altă aserțiune a lui Papini primește de asemenea o replică: "Nietzsche a trăit cu obsesia a trei-patru idei pe care le-a repetat, demonstrat, amplificat, ilustrat și imprimat, fără a reuși vreodată să le schimbe sau să le îmbogățească". Ce filosof, se întreabă dl. Braga, n-a cunoscut acest gen de obsesie, cîteodată chiar pe mai puține idei? Ce filosof n-a dorit a-și demonstra cît mai apăsat registrul ideatic și n-a căutat a și-l îmbogăți prin reluare
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
care le-a repetat, demonstrat, amplificat, ilustrat și imprimat, fără a reuși vreodată să le schimbe sau să le îmbogățească". Ce filosof, se întreabă dl. Braga, n-a cunoscut acest gen de obsesie, cîteodată chiar pe mai puține idei? Ce filosof n-a dorit a-și demonstra cît mai apăsat registrul ideatic și n-a căutat a și-l îmbogăți prin reluare? Concluzia ni se pare verosimilă: "Rămînem, totuși, cu un cîștig: nihilismul lui Papini este mai nietzschean decît al filosofului
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
filosof n-a dorit a-și demonstra cît mai apăsat registrul ideatic și n-a căutat a și-l îmbogăți prin reluare? Concluzia ni se pare verosimilă: "Rămînem, totuși, cu un cîștig: nihilismul lui Papini este mai nietzschean decît al filosofului german însuși". Să admitem că, aidoma oricărui model, Nietzsche a generat și continuă a genera "imitatori", unii de mare clasă ei înșiși (Cioran însuși a fost taxat frecvent drept un nietzschean). Dar nu e oare posibil să-l aprobăm pe
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
nebun. Vîrtelniței lor, care se răsucește în sensul negru, îi pune în cale, scriind despre altădată, o melancolie albă. Ceea ce nu va să zică fără dealuri și văi afective, ci doar clară și blîndă, ca portretul bunicii. Dedicată lui Grigore Tăușan "Petronius" (filosof), bunul și vechiul meu prieten, alintarea începe cu evocări. Prima piesă e un potpuriu cu animale. Un profesor genevez publică un articol despre inteligența animalelor, pătruns de multe îndoieli. Lucrul îi dă, scriitorului care-l citește, prilej să caute în
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
tensiune și frustrare în locul unei confortabile stări de normalitate? Este ura o fatalitate înscrisă în gena românilor sau un virus pervers, însămânțat cu premeditare în virtutea ideii că o societate divizată este mai ușor de controlat? Gabriel Liiceanu este unul dintre filosofii noștri importanți care, în ultimii ani a meditat constant asupra raporturilor morale din cadrul societății. O carte a sa, scrisă la începutul anilor '90, Apel către lichele, continuă să stârnească reacții și acum, la 18 ani de la publicarea primei ediții. Adulat
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
să aducă nume proprii în susținerea tezelor sale. De aceea polemicile foarte violente nu l-au ocolit în ultimii ani. Dar nici Gabriel Liiceanu nu este omul care să fi făcut ceva pentru a le evita. Când ceva îl deranjează, filosoful o spune direct, fără menajamente pentru cel în cauză. Rănile lăsate de vorbele sale sunt adânci și numai spiritele cu adevărat superioare ar putea trece peste afront fără a-i provoca celui în cauză ura veșnică. E drept însă că
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
și numai spiritele cu adevărat superioare ar putea trece peste afront fără a-i provoca celui în cauză ura veșnică. E drept însă că nu spiritele superioare sunt în general țintele violențelor de idei (mai degrabă decât de limbaj) ale filosofului. Dacă este să privesc în urmă, aș sesiza doar două cazuri flagrante de reacție disproporționată a lui Gabriel Liiceanu: față de Adrian Marino și față de Mona Musca. Nu sunt deloc convins că în peisajul foarte pestriț, specific anilor de tranziție, acestea
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
când am citit-o... Numai că, dincolo de râs, pentru mine contează blocajul înțelegerii noastre și al tuturor clișeelor psihologice. E o piesă dizolvant antipsihologistă, cum, într-un fel, sunt toate. Ba chiar e o piesă epistemologică - îmi cer scuze față de filosofi. În fine, la fel se întâmplă cu toate. Fiecare piesă are propriul ei centru de coagulare, iar acești centri sunt independenți. - De pildă? Mi-ar plăcea să-i precizezi, pentru fiecare dintre cele cinci piese, de la prima, Atelier, care mie
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
personală a temelor, pe retrăirea ideilor, pe expresivitate. Diagramei ideii în sine i se substituie adesea studiul ființei umane concrete, pe temeiul moralist al observației și autoobservației, obținîndu-se o imagine psihologică "în mers", pliată pe cursul existențial, emblemă a unui "filosof al vieții". După cum arată Dilthey, în Esența filosofiei, "această specie de literatură este vecină cu discursul antic al sofiștilor și retorilor pe care Platon îi alunga din spațiul filosofic, deoarece, în demonstrația lor metodică (din scrierile lor), se găsește și
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
lor), se găsește și persuasiunea (...). Privirea lor rămîne orientată spre misterul vieții, dar încearcă să-l rezolve printr-o metafizică universal validă; viața trebuie să fie explicată pe baza ei însăși - acesta e marele principiu care-i leagă pe acești filosofi de experiența lumii și de poezie". O remarcă de bun-simț, dar care s-a izbit de orgoliul unui discurs filosofic pur conceptual, mînat de un ideal de abstragere supremă, ce suspecta sugestia limbajului literar de impuritate. Pentru Heidegger, autorul Voinței
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
că cele două puncte de vedere se pot concilia: Ceea ce se dorește a fi sugerat, căutînd afinitățile dintre cele două demersuri, este că un mod fructuos de lectură este acela care, cum vrea Heidegger, vede în el mai ales un filosof în sensul deplin al cuvîntului, dar care caută și semnul special al poziției sale de gînditor Ťfinalť al metafizicii, chiar și în faptul că filosofia lui este Ťliteraturăť sau Ťfilosofie a viețiiť, adică într-un sens mult mai profund decît
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
forțe motrice vii, care înlătură o coajă. Negăm și trebuie să negăm, fiindcă în noi vrea (subl. aut., - n.n.) ceva să trăiască și să se afirme, ceva ce, poate, nu cunoaștem încă, nu vedem încă!ť Vibrația internă sesizată de filosof în această permanentă schimbare și devenire aparține patosului, nu etosului, patos de care omul este prea puțin conștient, trăind de fapt starea unică, secvența, conștiența momentului și a finalității sale ca Ťmoralăť". Aparent, această mișcare care se află în spatele întregii
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
în temeiul unei noi "table a legii", pentru descifrarea căreia apariția "profetului" e inevitabilă". Menționăm că "eterna reîntoarcere" nu e o invenție nietzscheană, ci reluarea unui motiv al filosofiei grecești pe care l-au ilustrat, între alții, stoicii. Circumstanța că filosoful german nu-i numește pe precursorii săi reprezintă, după cum susține suficient de convingător Borges, în Istoria eternității, un soi de cochetărie a profetului ce s-a voit acesta, căruia-i stătea bine să se rostească exclusiv cu alura unui născător
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]