24,869 matches
-
fondului intern față cu inovațiile importate. Eminescu era convins că națiunea nu se află în imposibilitate de a se adapta rigorilor lumii moderne, însă cu condiția de a-și conserva fondul existenței sale particulare. Balzac ori Tolstoi au promovat aceeași filosofie. Fermi pentru că își însușiseră idei fără să le aprofundeze, dibaci până și, sau mai ales în patriotism, liberalii se făceau vinovați, în opinia lui Eminescu, pentru faptul de a fi promovat fără discernământ forme noi, ce au provocat dezechilibre adânci
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
a căror urmări nu se abat prin fraze, ci numai prin muncă"; că orice fenomen social este infinit mai complex, iar înlăturarea răului "nu atârnă de la bunăvoință, ci în cele mai multe cazuri de la adânca înțelegere a problemei" 11). Răul organic al filosofiei sociale liberale de la noi este înmulțirea claselor consumatoare și "scăderea claselor pozitive", dar cu deosebire demagogia ce a deprins oamenii "de-a spera totul de la schimbările politice, demoralizându-i sistematic, făcându-i lingușitori și servili către mărimile zilei, prefăcându-i
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
în care s-a format. Atașați cu sinceritate marilor idealuri naționale, precum și celor de reformă socială și instituțională, principiilor moderne ale legalității, proprietății și ordinii, conservatorii aveau propriul lor proiect, al modernizării pe etape, gradual, fără salturi, în acord cu filosofia evoluționsită. Delimitântu-se de demagogia liberală, pe care o făcea vinovată de erodarea spiritului public, P.P. Carp credea că Partidul Conservator "nu poate și nu trebuie să se rezeme pe mase", întrucât "cârmuirea maselor prin mase este o utopie care veșnic
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
unei cetăți, dar deschis lumii întregi, singura pe care o admite ca stat, kosmou polites) devine cu atât mai utilă în epoca globalizării. Se impunea însă o nouă versiune, adaptată terminologiei filosofice contemporane, încât traducerea domnului Alexander Baumgarten, profesor de filosofie la universitatea din Cluj, apărută într-o ediție bilingvă, alături de textul original, și însoțită de un foarte util index terminologic, poate fi considerată un eveniment. Aristotel. Politica. Ediție bilingvă. Traducere, comentarii și index de Alexander Baumgarten. Studiu introductiv de Vasile
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
textul original, și însoțită de un foarte util index terminologic, poate fi considerată un eveniment. Aristotel. Politica. Ediție bilingvă. Traducere, comentarii și index de Alexander Baumgarten. Studiu introductiv de Vasile Muscă. Editura IRI, București, 2001. Ba nici fericiți, nici virtuoși Filosofia (cu atât mai mult politica) are puțin de-a face cu virtutea, îl contrazicea Nietzsche pe Aristotel. Morala e o frână, o îndeletnicire a mediocrilor, fericirea nu e nicidecum o consecință a virtuții ' 'cei mai puternici definesc ca virtute propria
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
un anumit tip de ridicol la care se expun (scriitoreasă, croitoreasă... zeflemeaua macho-istă va găsi nesfîrșite rime) și pe care și-l asumă, transformîndu-l în atu. Și asta fără să apeleze, cel puțin pînă acum, la o tradiție de filosofie feministă, fără a simți deci nevoia îmbrăcării unei uniforme ideologice ajutătoare. Produsele literare ale unei asemenea atitudini se anunță cel puțin interesante. Una dintre cele mai marcante trăsături ale acestui tip de scriitură este un biografism soft, tipic feminin, o
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
direcția principiului de political correctness, Richard Rorty creează premisele discuției despre o identitate eliberatăde ontologic, desacralizată. Mai mult decît atît, cel de-al doilea eseu publicat aici schițează contururile culturii literare, "o cultură care a înlocuit atît religia cît și filosofia cu literatura", și în cadrul căreia "izbăvirea urmează să fie dobîndită intrînd în contact cu limitele actuale ale imaginației umane". Multiculturalismul și pluriperspectivismul sînt astfel așezate printre cele mai importante trăsături ale acestei culturi: "în locul ideii socratice de auto-examinare și cunoaștere-de-sine
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
dintre programă analitică și curriculum diferențiat. Dacă acești termeni buclucași ar fi avut o normală și o nepolitizată întrebuințare, multe dintre disputele sterile și păguboase pentru învățământul românesc ar fi fost evitate. Și totuși, mișcările de reformă, schimbările spectaculoase de filosofie a procesului de învățământ, spectaculoase cel puțin în intenție, inițiativele (controversate) care au urmărit sincronizarea didacticii românești cu aceea occidentală, toate acestea n-au fost emanațiile impersonale ale vreunei voințe supraumane. Și n-au fost nici decizii eminamente politice. Un
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
unor decizii cu alte motivații decât cele profesionale, pot compromite grav tot ce s-a făcut până acum. întorcându-ne la problema controversată a CDS (Curriculum la Decizia Școlii), unul din elementele de maximă noutate în cadrul schimbărilor aduse de noua filosofie a învățământului, trebuie ținut cont de faptul că profesorii nu par să fie împotriva acestei modalități de personalizare a școlilor. E adevărat că CDS presupune cunoașterea unor tehnici adecvate de proiectare didactică și înseamnă responsabilizarea tuturor celor implicați în propunerea
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
fie favorabil continuării reformei. Discuțiile vor continua și vor trebui dezbătute și analizate cu maximă seriozitate deciziile de ultimă oră și semnificațiile lor. Reforma nu e o chestiune de ambiție politică sau de impact electoral. Ea presupune înainte de orice o filosofie coerentă care însoțește și garantează schimbările. La Forumul de la Sinaia, oameni din toate sectoarele sistemului de învățământ au început discuții bazate pe date concrete venite dinspre beneficiarul numărul 1 al reformei, școala românească. A fost doar un început. * Sinteza studiului
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
Z. Ornea Oscar Lemnaru ("Oscărel" pentru amici) a fost, în interbelic, un prozator cu producție puțină, eminent cunoscător într-ale filosofiei (fusese un neîntrecut cunoscător al lui Spinoza), cînd și cînd, semnînd prin reviste, mici contribuții în domeniu. Fiind un om cu o inteligență remarcabilă, un spirit viu, ascuțit și cu replica întotdeauna la îndemînă, era, în cafenelele selecte (cu deosebire
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
refuzînd demnitatea de pretor la Ocna Șugatac. Părinții aveau pămînt mult și bun. Vara micul Ilie mergea, cu toți copiii, la uscatul fînului. Avea șapte frați și două surori, toți beneficiind de lumina cărții, cel mai mare, ajuns doctor în filosofie, murind tînăr. A venit și pentru copilul Ilie Lazăr vremea învățăturii, pe care a început-o la Sighet, unde a urmat și liceul, apoi la Lugoj, liceu românesc dar cu predare în maghiară ("Aici am cunoscut adevărata viață românească și
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
de devoratoarea pasiune pentru lectură și pentru carte a Helenei Hanff - cititoare flămândă ce ar vrea parcă să înghită tot. Comenzile ei sunt un adevărat potop, un amalgam bizar: antichitate greco-latină, dar și, de preferință, secolele XVI, XVII, XVIII, literatură, filosofie sau religie alături de istorie sau psihologie, autori iluștri alternând cu iluștri necunoscuți pe care vrea să-i vadă traversând oceanul. Când i se pare că ritmul expedierilor nu e destul de alert își mustră furnizorul: ,,ce faci cât e ziulica de
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
al colecției ,,Biblioteca pentru toți" - ,,cea mai veche dintre cele similare care apar în Europa", de care Z. Ornea și-a legat viața/ pasiunea/ profesiunea). Altădată, ,,cronica edițiilor" se transformă în micromonografii privind, de exemplu, contribuțiile lui P.P. Negulescu în filosofia culturii (P.P. Negulescu despre geneza formelor culturii) ori proiectele reformatoare în ,,chestia țărănească" ale lui Radu Rosetti (Radu Rosetti și problema țărănească). Cum, la fel, în paginile acestor cronici se simte distinct căldura unui flux al amintirii, o ,,înfiorată nostalgie
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
de a înțelege, se poate înșela sau minți. Lui, omul nu i se mai prezintă ca o ființă omogenă: așa încît nu-și mai poate face observațiile pe eșantioane, ca să le generalizeze pe urmă. Relativitatea concepției atrage relativitatea perspectivei narative. Filosofia s-a schimbat și a determinat o nouă tehnică. De aceea Mircea Eliade ori Anton Holban se vor simți, în romanele lor, atît de diferiți de L. Rebreanu ori G. Călinescu. Nu vor scrie pur și simplu altfel, ci vor
Hortensia Papadat-Bengescu - 125 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15687_a_17012]
-
produce singur. Dar vremea eroismelor, a războaielor, cum relativ trist observă la un moment dat Rogulski, a trecut - iar bărbatului nu-i mai rămîne decît, veșnic la dispoziția sa, femeia. Aceasta pare a fi, într-un rezumat nu foarte vulgarizator, filosofia lui Rogulski. Teoretician pasionat, el este capabil chiar de a descoperi poezia faptului de a-ți bate femeia, ca rezultat al unei (nobile, poetice etc. etc.) stări de lehamite în fața realului, a prezentului: "...să ți se pară că cunoști viața
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
Este incredibil că o carte foarte frumoasă s-a putut transforma în manifest. Revenind, în același eseu despre Noica, găsim și un alt păcat al portretizărilor: sărăcia argumentelor. Liiceanu susține că Noica ar fi "șansa unui început de istorie a filosofiei românești" și că, deocamdată, este un turn solitar, care nu a intrat în "dialog" cu un alt filosof român de anvergura lui, pentru simplul fapt că acesta din urmă nu există. Frumos, dar, în același timp, un verdict serios, cu
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
ei de apă neîntrerupt trimis departe, în timp ce nașa F. măturând prin preajmă, aplecată, lasă să i se vadă ciorapii răsuciți în jurul jartierei, picioarele, pulpele ei albe plecând brusc în sus... V. făcut după fizicul lui P.P. activistul, un profesor de filosofie care amintea tot timpul de Karl Jaspers, ceea ce era surprinzător la un marxist. Fața plină de negi albicioși, ochelari cu lentile groase sub care globurile oculare, mărite, aveau o mare mobilitate părând că se surpă într-o parte când schimbă
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
de la noi din anii comunismului, ce cuprindea scrierile lui Freud despre literatură și artă. Traducătorul, Vasile Dem. Zamfirescu, va avea satisfacția un an mai târziu de a-și vedea publicată o altă traducere, de această dată "în coproducție" - și de filosofie: Critica facultății de judecare. O atare coincidență a unor premiere românești nu putea rămâne, biografic cel puțin, nesemnalată și nebănuită. Autorul Filosofiei inconștientului are într-adevăr formația unui filosof - și încă a unuia imprevizibil care, în ciuda Păltinișanului, pare la un
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
an mai târziu de a-și vedea publicată o altă traducere, de această dată "în coproducție" - și de filosofie: Critica facultății de judecare. O atare coincidență a unor premiere românești nu putea rămâne, biografic cel puțin, nesemnalată și nebănuită. Autorul Filosofiei inconștientului are într-adevăr formația unui filosof - și încă a unuia imprevizibil care, în ciuda Păltinișanului, pare la un moment dat că se separă definitiv de filosofie spre a se ocupa (un mistic, s-a zis) cu o știință "suspectă". Cât
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
a unor premiere românești nu putea rămâne, biografic cel puțin, nesemnalată și nebănuită. Autorul Filosofiei inconștientului are într-adevăr formația unui filosof - și încă a unuia imprevizibil care, în ciuda Păltinișanului, pare la un moment dat că se separă definitiv de filosofie spre a se ocupa (un mistic, s-a zis) cu o știință "suspectă". Cât de definitivă a fost această "despărțire" se poate constata o dată mai mult astăzi. Cu totul ironic, Zamfirescu părăsește Spania doar spre a-i "anexa" Lumea Nouă
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
așteptată, sau presimțită, dar la drept vorbind neobișnuită ca dimensiuni și ambiții pentru experiența editorială a psihanalistului român, esențialmente un bun practician (cu excepția, în ceea ce privește prima coordonată, a istoriei din 1994 a nepsihanalistului G. Brătescu); ea este totodată profund nefamiliară tematic filosofiei românești (exceptându-l pe Blaga). Cu atât mai mult surprinde vigoarea unei intenții precum cea a edificării sistematice a unei filosofii a inconștientului. într-o genealogie locală a proiectelor și a orgoliilor, se face joncțiunea la un nivel superior între
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
practician (cu excepția, în ceea ce privește prima coordonată, a istoriei din 1994 a nepsihanalistului G. Brătescu); ea este totodată profund nefamiliară tematic filosofiei românești (exceptându-l pe Blaga). Cu atât mai mult surprinde vigoarea unei intenții precum cea a edificării sistematice a unei filosofii a inconștientului. într-o genealogie locală a proiectelor și a orgoliilor, se face joncțiunea la un nivel superior între două capete de afiș interbelice: mult editata monografie a lui Ion Popescu-Sibiu și studiul despre Eminescu al doctorului C. Vlad (minus
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
salt solitar, fiind de departe și probabil pentru multă vreme demersul critic românesc cel mai aplicat și mai consistent într-un domeniu contemporan de vârf, de o sută de ani aflat într-un trafic intens cu realitatea. Vasile Dem. Zamfirescu, Filosofia inconștientului (vol. II), Editura Trei, 2001, 262 p. Transhumanța ideilor între Blaga și Băncilă "Bărăganul este o realitate psihică certă", se încredințează Vasile Băncilă în Spațiul Bărăganului - volum a cărui alcătuire după notițe a căzut în sarcina editorului anului 2000
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
o istorie a cărților ratate din cauza a ceea ce Jung numea "inflație" (în cazul nostru: inflație a autorilor), din acea exagerare febrilă a propriilor puteri în stare să compromită ideea, atunci volumul al II-lea al cărții lui Bogdan Mihai Mandache Filosofia - aventura unui discurs și-ar găsi o foarte bună utilizare antitetică. în cazul acestei cărți, proiectul este perfect congruent cu realizarea și rămâne citeț și frapant și în paginile finale. Simplitatea filigranată a ideii - radiografierea preocupărilor unor filosofi francezi (ori
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]