2,158 matches
-
sau sinusului sagital superior. Pacienții cu fistulă în regiunea cavernoasă prezintă chemosis, proptoză, edem papilar, ischemie retiniană, și ocazional, oftalmoplegie. Pacienții acuză de obicei cefalee și până la 50% prezintă sufluri sincrone cu pulsul. Sub 3% se prezintă pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor laterale pot fi asimptomatice sau se pot prezenta cu tinitus, cefalee, tulburări vizuale fluctuante, scotoame, simptome de hipertensiune arterială și ocazional tulburări de memorie și demență. Fistulele sinusului sagital superior se prezintă de obicei cu cefalee, hemoragie, AVC ischemice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
prezintă sufluri sincrone cu pulsul. Sub 3% se prezintă pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor laterale pot fi asimptomatice sau se pot prezenta cu tinitus, cefalee, tulburări vizuale fluctuante, scotoame, simptome de hipertensiune arterială și ocazional tulburări de memorie și demență. Fistulele sinusului sagital superior se prezintă de obicei cu cefalee, hemoragie, AVC ischemice, demență și cecitate corticală. Leziunile fosei craniene anterioare se prezintă cu hemoragie (91%) și pierderea vederii. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Explorarea de elecție pentru diagnosticul fistulelor arterio-venoase durale este angiografia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de memorie și demență. Fistulele sinusului sagital superior se prezintă de obicei cu cefalee, hemoragie, AVC ischemice, demență și cecitate corticală. Leziunile fosei craniene anterioare se prezintă cu hemoragie (91%) și pierderea vederii. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Explorarea de elecție pentru diagnosticul fistulelor arterio-venoase durale este angiografia selectivă prin tehnică Seldinger a arterelor carotide internă și externă [5,6]. Aportul vascular se realizează cel mai frecvent din vasele durale și mai rar din vasele pia-arahnoidiene (fig. 5.48). Explorarea computer tomografică poate pune
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
rar din vasele pia-arahnoidiene (fig. 5.48). Explorarea computer tomografică poate pune în evidență prezența unui hematom, infarct sau hemoragie intracerebrală. În cazurile nehemoragice, explorarea computer tomografică cu substanță de contrast poate evidenția traiecte serpinginoase la nivelul cortexului în proximitatea fistulei. Explorarea prin rezonanță magnetică nucleară poate evidenția vene corticale dilatate fără un nidus în parenchimul cerebral, precum și zonele infarctizate sau hemoragice. Frecvent explorarea prin rezonanță magnetică nucleară este în limite normale. ATITUDINE TERAPEUTICĂ Tratamentul fistulelor arteriorio-venoase durale se instituie funcție de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
la nivelul cortexului în proximitatea fistulei. Explorarea prin rezonanță magnetică nucleară poate evidenția vene corticale dilatate fără un nidus în parenchimul cerebral, precum și zonele infarctizate sau hemoragice. Frecvent explorarea prin rezonanță magnetică nucleară este în limite normale. ATITUDINE TERAPEUTICĂ Tratamentul fistulelor arteriorio-venoase durale se instituie funcție de clasificare angiografică a fistulelor arterio-venoase durale [7]. Fistulele tip I și tip IIa sunt leziuni asimptomatice care se urmăresc anual Doppler. Fistulele tip IIb - V sunt leziuni cu risc mare de sângerare sau de hipertensiune
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
magnetică nucleară poate evidenția vene corticale dilatate fără un nidus în parenchimul cerebral, precum și zonele infarctizate sau hemoragice. Frecvent explorarea prin rezonanță magnetică nucleară este în limite normale. ATITUDINE TERAPEUTICĂ Tratamentul fistulelor arteriorio-venoase durale se instituie funcție de clasificare angiografică a fistulelor arterio-venoase durale [7]. Fistulele tip I și tip IIa sunt leziuni asimptomatice care se urmăresc anual Doppler. Fistulele tip IIb - V sunt leziuni cu risc mare de sângerare sau de hipertensiune intracraniană. Dacă la aceste leziuni se pun în evidență
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
vene corticale dilatate fără un nidus în parenchimul cerebral, precum și zonele infarctizate sau hemoragice. Frecvent explorarea prin rezonanță magnetică nucleară este în limite normale. ATITUDINE TERAPEUTICĂ Tratamentul fistulelor arteriorio-venoase durale se instituie funcție de clasificare angiografică a fistulelor arterio-venoase durale [7]. Fistulele tip I și tip IIa sunt leziuni asimptomatice care se urmăresc anual Doppler. Fistulele tip IIb - V sunt leziuni cu risc mare de sângerare sau de hipertensiune intracraniană. Dacă la aceste leziuni se pun în evidență modificări ale suflurilor identificate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Frecvent explorarea prin rezonanță magnetică nucleară este în limite normale. ATITUDINE TERAPEUTICĂ Tratamentul fistulelor arteriorio-venoase durale se instituie funcție de clasificare angiografică a fistulelor arterio-venoase durale [7]. Fistulele tip I și tip IIa sunt leziuni asimptomatice care se urmăresc anual Doppler. Fistulele tip IIb - V sunt leziuni cu risc mare de sângerare sau de hipertensiune intracraniană. Dacă la aceste leziuni se pun în evidență modificări ale suflurilor identificate inițial se reevaluează angiografic [8]. Indicația pentru excluderea fistulei arteriovenoase durale se pune atunci când
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
care se urmăresc anual Doppler. Fistulele tip IIb - V sunt leziuni cu risc mare de sângerare sau de hipertensiune intracraniană. Dacă la aceste leziuni se pun în evidență modificări ale suflurilor identificate inițial se reevaluează angiografic [8]. Indicația pentru excluderea fistulei arteriovenoase durale se pune atunci când: - se instalează semne neurologice de focar; - apar hemoragii intracraniene [9]; - simptomatologia clinică este refractară la tratament simptomatic. Posibilitățile terapeutice sunt reprezentate de: - tratamentul endovascular (fig. 5.49-5.51); - tratamentul chirurugical; - tratamentul radiochirugical - tratament adjuvant al
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
se instalează semne neurologice de focar; - apar hemoragii intracraniene [9]; - simptomatologia clinică este refractară la tratament simptomatic. Posibilitățile terapeutice sunt reprezentate de: - tratamentul endovascular (fig. 5.49-5.51); - tratamentul chirurugical; - tratamentul radiochirugical - tratament adjuvant al variantelor de tratament prezentate anterior. Fistulele arterio-venoase durale spinale sunt leziuni rare, prezente în special la vârstnici și localizate cel mai frecvent la nivelul segmentului toracal al coloanei. Aportul arterial al acestor malformații este asigurat de arterele segmentare dorsale iar drenajul venos se realizează prin venele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
venos coronal. Simptomatologia clinică se datorează sindromului de compresiune medulară prin congestia venoasă. Tabloul clinic este reprezentat de instalarea progresivă a unui deficit senzitivo-motor. Stabilirea diagnosticului de malformație arterio-venoasă durală spinală se face prin angiografie spinală, procedură obligatorie preoperator. Tratamentul fistulelor arteriovenoase spinale este multimodal și constă de preferință în embolizarea preoperatorie a nidusului urmată de ablația chirurgicală a malformației [10,11]. HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ ANDREI ȘTEFAN IENCEAN GENERALITĂȚI. ETIOLOGIE Hemoragia intraventriculară (IVH) constă în prezența sângelui în sistemul ventricular. Hemoragia intraventriculară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
persistenței contaminării microbiene în locuri mai puțin accesibile, urmare a unor cloazonări mai vechi sau prin prezența unor funduri de sac mai puțin accesibile; - laparatomiile iterative pentru diverse complicații apărute în cursul evoluției postoperatorii cum ar fi ocluzie prin bride, fistulă digestivă și alte complicații ce necesită reintervenții operatorii, constituie noi posibilități de însămânțare a peritoneului care favorizează apariția IIA; - defectele parietale mari care conduc la incompetență parietală, mai ales în cazurile în care se recurge ca metodă terapeutică la folosirea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
la nivelul veziculei biliare 60-70% (241), fie la nivelul căilor biliare principale (10%); După Kenneth (1993), perforația poate realiza mai multe aspecte (130): - localizată cu formare de abces; - în peritoneul liber (coleperitoneu) - 2% din cazuri; - în organele cavitare de vecinătate (fistule bilio-digestive). O sumedenie de factori favorizanți poate determina perforația: - prin infecție biliară cu germeni digestivi în cadrul colecistitelor acute litiazice sau non litiazice; - spontan, când sunt afectate căile biliare principale fără cauză clinică evidentă; Nguyen (2001) comunică cazul unei paciente de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
epiplonoplastie - 8,3% - ulceroexcizie, pilorostomie, lavaj și drenaj peritoneal - 8,3% - laparotomie exploratorie, rezecție gastrică 2/3 cu gastroduodeno-anastomoză, lavaj și drenaj peritoneal - 8,3%rezecție gastrică 2/3 cu gastro-jejunoanastomoză Hoffmeister-Finsterer, drenaj multiplu, laparotomie exploratorie, evacuarea abcesului, divizarea, dirijarea fistulei de bond duodenal pe sonda Foley, lavaj și drenaj peritoneal multiplu - 8,3%. Diagnosticul afecțiunii gastrice este prezentat în tabelul următor. Complicațiile înregistrate la pacienții cu peritonită secundară perforației ulcerului duodenal nu s-au înregistrat cu excepția unui singur pacient la
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cazuri (25%), la 6 dintre aceștia diagnosticul chirurgical a fost stabilit după colecistectomie clasică. Complicații în urma intervenției chirurgicale s-au întâlnit la 7 cazuri (21,9%). La acest grup de studiu s-au mai evidențiat în 5 cazuri (15,6%) fistule colecisto-digestive: 3 colecisto-gastrice și 2 colecisto-intestinale. La pacienții cu peritonită secundară perforației de ansă jejunală, tratamentul chirurgical a constat în: - enterorafie în 2 planuri și drenaj multiplu - 40% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză termino-terminală, lavaj și drenaj multiplu - 40% - evacuare abces
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ansă ileală prognosticul a fost nefavorabil la 42,9% dintre cazuri. La pacienții cu peritonită secundară perforației colonice, tratamentul chirurgical a constat în: laparotomie exploratorie, visceroliză, excizia perforației cu colonorafie în 2 planuri, lavaj, drenaj, ileo-transverso anastomoză latero-laterală, evacuare, dirijarea fistulei - 14,3%laparotomie exploratorie, evacuarea abcesului, drenaj multiplu, epiplonoplastie parietală - 14,3%devolvulare, toaletă peritoneală, drenaj subhepatic și în Douglas - 14,3% - excizie, evacuare și drenaj - 14,3% - hemicolectomie dreaptă, ileo transverso-anastomoză, nefrectomie dreaptă - 26,8%laparotomie exploratorie, colorafie, lavaj
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
14,3% - transverso sigmoido anastomoză latero-laterală, drenaj - 14,3%. Pe cazuistica studiată au fost stabilite următoarele diagnostice chirurgicale: La pacienții cu perforație colonică prognosticul a fost nefavorabil la 57,1% dintre cazuri, iar la un caz s-a complicat prin fistulă postoperatorie de colon ascendent cu abces paracolic drept, eviscerație blocată. În peritonita secundară afecțiunilor ginecologice tratamentul chirurgical instituit a constat în: salpingectomie, lavaj, drenaj - 16,7%ovariectomie, lavaj, drenaj - 8,3% - excizie ovariană, drenaj - 16,7% - histerectomie totală, lavaj, drenaj
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
că la pacienții tratați prin dializă peritoneală continuă ambulatorie (DPCA) controlul hipervolemiei cronice este mai facil [Popovich et al., 1978; Canziani et al., 1995]. Astfel, plecând de la premisa că dializa peritoneală se asociază cu un grad mai redus de anemie, fistula arterio-venoasă este absentă și volumul intravascular este constant de-a lungul celor 24 de ore, s-a considerat că stresul hemodinamic este teoretic mai redus și deci probabilitatea de apariție a dilatării și a hipertrofiei compensatorii este mai mică. Aceste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
De asemenea, reducerea Hb serice cu 1 g/dl cre[te riscul de apariție a insuficienței cardiace de novo cu 49% și al morții de cauză cardiacă cu 14% la pacienții uremici tratați prin dializă. Determinanți ai hipertrofiei ventriculare stângi: fistula arterio-venoasă Crearea fistulei arterio-venoase (FAV) se poate asocia cu modificări hemodinamice semnificative [Crowley et al., 1995], determinate de suprasarcina de volum consecutivă șuntării excesive a sângelui arterial în circulația venoasă, cu creșterea importantă a întoarcerii venoase. Concomitent, presarcina astfel constituită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Hb serice cu 1 g/dl cre[te riscul de apariție a insuficienței cardiace de novo cu 49% și al morții de cauză cardiacă cu 14% la pacienții uremici tratați prin dializă. Determinanți ai hipertrofiei ventriculare stângi: fistula arterio-venoasă Crearea fistulei arterio-venoase (FAV) se poate asocia cu modificări hemodinamice semnificative [Crowley et al., 1995], determinate de suprasarcina de volum consecutivă șuntării excesive a sângelui arterial în circulația venoasă, cu creșterea importantă a întoarcerii venoase. Concomitent, presarcina astfel constituită determină o creștere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de cazuri în care instituirea FAV a determinat insuficiență cardiacă prin debit cardiac crescut [Meeus et al., 2000; Blacher et al., 1999]. în sens invers, închiderea FAV se asociază cu o reducere importantă a debitului cardiac [Engelberts et al., 1995]. Fistula arterio-venoasă hiperfuncțională (debit de 1-2,5 l/min) drept cauză a insuficienței cardiace congestive poate trece mult timp neobservată, însă o dată recunoscută, este ușor corectabilă prin ligare/refacere chirurgicală. Contribuția fistulei arterio-venoase la geneza insuficienței cardiace poate fi relativ facil
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
reducere importantă a debitului cardiac [Engelberts et al., 1995]. Fistula arterio-venoasă hiperfuncțională (debit de 1-2,5 l/min) drept cauză a insuficienței cardiace congestive poate trece mult timp neobservată, însă o dată recunoscută, este ușor corectabilă prin ligare/refacere chirurgicală. Contribuția fistulei arterio-venoase la geneza insuficienței cardiace poate fi relativ facil diagnosticată prin evaluarea ecocardiografică (la rigoare, cateterism cardiac) a volumului ventriculului drept și a debitului cardiac în timpul compresiei FAV. De altfel, între fluxul/debitul de sânge în fistulă și diametrele cardiace
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
refacere chirurgicală. Contribuția fistulei arterio-venoase la geneza insuficienței cardiace poate fi relativ facil diagnosticată prin evaluarea ecocardiografică (la rigoare, cateterism cardiac) a volumului ventriculului drept și a debitului cardiac în timpul compresiei FAV. De altfel, între fluxul/debitul de sânge în fistulă și diametrele cardiace există o relație de directă proporționalitate [London et al., 1993]. Instalarea insuficienței cardiace congestive consecutive creării recente a unei FAV impune de asemenea investigarea unei patologii cardiace preexistente! Lăsând la o parte aceste situații extreme cu FAV
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de asemenea investigarea unei patologii cardiace preexistente! Lăsând la o parte aceste situații extreme cu FAV mari, hiperfuncționale, care determină în sine insuficiență cardiacă congestivă, să vedem în cele ce urmează consecințele obișnuite ale creării FAV: Ocluzia temporară (digitală) a fistulei arterio-venoase determină reducerea semnificativă a diametrului telediastolic concomitent cu o scădere semnificativă a debitului cardiac, a fracției de ejec]ie și a vitezei de scurtare a fibrelor miocardice [London et al., 1987]; de fapt, între gradul reducerii diametrelor cardiace și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a diametrului telediastolic concomitent cu o scădere semnificativă a debitului cardiac, a fracției de ejec]ie și a vitezei de scurtare a fibrelor miocardice [London et al., 1987]; de fapt, între gradul reducerii diametrelor cardiace și efectele hemodinamice ale ocluziei fistulei există o relație de directă proporționalitate. De asemenea, între diametrul telediastolic, anemie și efectul determinat de ocluzia fistulei (exprimat în termeni de modificare a indexului cardiac DCi-ml/min/m2). Această formulă obținută prin analiză statistică multivariată exprimă de fapt contribuția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]