3,170 matches
-
povești cu prietenul său. Poate unii se întrebau: cum poate fi prieten un medic cu un cioban? Iaca așa. Se cunoșteau de aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau, ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu de muntean care își cosea fâneața sau își cultiva puținul pământ deținut printre dealuri sau coline. Războiul i-a adus iar împreună. Când rușii
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
Augustin Doinaș, Dinu Flămând, Al. Piru, Ion Cristofor. - Domnule Ion Murgeanu, când v-ați descoperit talentul de scriitor și în ce împrejurări? - Foarte de timpuriu și aș putea zice într-un mod nostim: făceam plugușoare la Anul Nou, cerute de flăcăii din Zorlenii natali contra-cost, “tematice”, am putea spune, critice și umoristice, vizând realități locale. Mi se plăteau. Aș putea zice acum, că am fost un “scriitor capitalist” avant la lettre. Dar talentul meu, în mod paradoxal, s-a relevat în
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
bunica necăjită... Încerca, la loc, să-l pună Cu puțină cocă moale; N-avea sărmana parale, Dar spunea cu vorbă bună: “Să vă ieie, maică, vântul, Că astâmpăr nu aveți! Fete sunteți, ori băieți? Că nu v-ajunge pământul... Tu, flăcău,... mare rușine! Să tot bați mingea-n uliță; N-ai să mai poftești halviță, Ai să mă rogi mult și bine!...” * * * Unde-i casa, stradă veche, Și magnoliile-nflorite... Prin grădină răspândite; Pe unde făceam pereche Cu-a mea dragă
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
o vorbă de ele... -Atunci ai pricopsit-o pe viață, nene! Crezi că o să te mai aștepte? Lui Marin, ocnașul, începu să-i curgă lacrimile peste obraji, tăcu, nu răspunse la această întrebare și nici ceilalți nu mai insistară. -Gata, flăcăi, la culcare!- îi zburătăci Pensionarul cu vocea lui răgușită și toți se împrăștiară pe tăcute ca potârnichiile la paturile lor. Marin rămase singur în noapte, privind peste gratii luna care se ridica maiestoasă pe cerul senin. Toaman își intrase în
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
a fost asaltat deopotrivă de înstărita Filița Coșovei și de mult mai săraca Floarea, ambele așteptând nerăbdătoare să se întoarcă de la oaste acest consătean harnic amintind, până la un punct, de Ion al Glanetașului. Căile și resorturile dragostei rămân încurcate pentru flăcăul disputat aprig de cele două fete din sat: „Întrebarea asta m-a zgândărit dă la tinerețe până în ziua dă azi. Nu i-am aflat niciodată răspuns. N-am înțeles dă ce umbla după mine, când ea era bogată, venea dântr-o
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
hai! Sârba-i veselă din nai, Când o cântă din guriță Și o dă în Periniță. Uite-așa, gură să-i dai!... Cântă, Zamfire, din nai! N-o schimba, cânt-o cu foc! S-au prins babele în joc. Hai , flăcău, rotește fata!... Schimb-o iute, că și alta, Neicuță, de când așteaptă, Ca să fie sărutată. Moșii nu rămân ca sfinți, Chiar de au vreo câțiva dinți; Pernița n-au scăpat, Când e rost de sărutat. Uite fata, se rotește!... Vai! Moșul
GHEORGHE ZAMFIR ŞI NAIUL INIŢIATIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347758_a_349087]
-
pofta-i mare, Nu-ți fi teamă, fata are.!... La noapte îmi dormi buștean: Pernă ții un bolovan; Vise nu-ți face, bătrâne!... Fata este pentru mine. Babele ar vrea și ele Să mai fie tinerele, Dacă prind câte-un flăcău... Să-l ferească Dumnezeu! Hai, hai, dorule...hai! Ce face Zamfir din nai... Că ne-aduce tinerețea, Și gonește bătrânețea. - Oprește, neică, Marine! Puiule, uitași de mine... Și de calul de la poartă? N-a mâncat, n-a băut apă, Căci
GHEORGHE ZAMFIR ŞI NAIUL INIŢIATIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347758_a_349087]
-
ai lui Dragoș răsunase un corn prelung ca o chemare din alt timp, soarele scăpătase, se lăsase seara cu miresmele ei peste toată Valea Putnei și jos, în fața mânăstirii se-ncinsese o horă mare în care se prinseseră fete și flăcăi în frumoase costume naționale din toate ținuturile locuite de români. Cântau vestiții lăutari ai Sucevei, era veselie peste tot, de la moșneag până la țâncii care se hârjoneau pe lângă maicile lor. Deodată încep să bată clopotele mânăstirii vestind venirea delegației Iașului, sosiseră
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
lină ce-așează alături de vocea deschizătoare a ușii sufletului, lumina și culoarea jucând în fereastra ochilor. În maiestatea folclorului românesc, frumusețea melodică și frumusețea corporală le fac împreună pe interprete miresele cântecului. Aceste mirese, neîmbătrânite niciodată, iubesc, suferă, întreabă de flăcăul lor, sau uită de el. În toate cântecele Vasilicăi Tătaru e o dragoste preschimbată în fericire sau o dragoste preschimbată în rană a inimii. De pe urma niciuneia nu rămâne netedă viața sufletească. S-ar schimba lumea așteptând din partea dragostei doar fericire
VASILICA TĂTARU. OGLINDĂ CU PĂRŢILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347868_a_349197]
-
populară și ușoară; bineînțeles, toată mulțimea dansa alături de neobosiții artiști care parcă ieșeau din mare și nu se mai terminau. Dacă la noi, în Ardeal, cel puțin în sătucul meu de la poalele Vlădesei din Apuseni stropirea cu apă a fetelor, flăcăilor și-a întregii suflări este un obicei care se practică de ziua Sfântului Gheorghe, ceva asemănător se întâmplă la ciprioți la Kataklysmos. După ce spiritele s-au încins, nimeni nu a mai ținut cont de nimic și nimic nu le-a
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
ca al lor. Necunoscând pe nimeni din sat, se gândea ca nu cumva să mănânce bătaie de la băieții din Teșila, așa că s-a lăsat cam greu convins să vină la dans, fiind o fire mai temătoare. Valentinei îi plăcea de flăcău. Spera să se logodească într-o zi cu el. Se mai aventurase ea cu băieții din sat, pe tărâmul lunecos al amorului, dar, ca la țară, se mai auzea câte ceva despre aventurile fetelor, că, de, băieții dacă nu se lăudau
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
succeselor sexuale, nu se considerau bărbați, așa că ar fi preferat să se mărite cu unul din alt sat, unde nu era cunoscută. Campioana la întâlnirile de amor însă era Eleonora. Nu rata nici o ocazie. Cum îi plăcea de câte un flăcău, cum se lăsa plecată în lumea simțurilor plăcerilor trupești. Chiar dacă acum era majoră, prima deflorare o avusese încă de prin clasa a șaptea, cu un băiat mai mare, în poiana Lui Toader. În pădurea ce se întindea de la marginea satului
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
mic cu un an și ceva, motiv pentru care era tachinată de către surorile sale. Și la cele mici începuseră să le crească sânii ca la orice adolescentă, însă nu depășiseră stadiul unei piersice ce încăpea în căușul unei mâini de flăcău mai mărișor. Blănița le era micuță, abia dacă se observa, motiv pentru care se și rușinau când se dezbrăcau în fața surorilor. Scalda în apa râului era însoțită de gălăgia și voioșia celor patru Iele ale pădurii, plăcut surprinse de temperatura
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
în: Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Asociația Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe marginea lacului Bucură și ascundeau comorile în apele acestuia, un loc ce a fost cândva insula dinozaurilor pitici. Fiecare ediție a Festivalului Drumeții Montane a fost
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
concurenților sosiți din toată țara, ce au plecat cu zâmbetul pe buze și cu dorința de a reveni. În acest an vom scrie împreună o filă în legendele Retezatului, fiecare dintre noi fiind protagoniștii acesteia: organizatorii s-au erijat în Flăcăii Viteji, categoriile Open și Family au primit roluri de Haiduci, Domnițele Suave vor fi fetele înscrise în categoria dedicată, cei mai sportivi dintre noi, Elite și Veteranii vor interpreta rolurile Zmeilor Înaripați, iar categoriile Copii și Juniori vor deveni Dinozaurii
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
01-03 august 2014 la Complexul Turistic "Cheile Butii", din Masivul Retezat.Asociatia Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe marginea lacului Bucură și ascundeau comorile în apele acestuia, un loc ce a fost cândva insula dinozaurilor pitici.Fiecare ediție a Festivalului Drumeții Montane a fost
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
colegul ei de “apartament”, să se trezească “roșu de furie și gelozie” și să izbucnească într-un scâncet de jale și de șantaj sentimental, de-ți rupea sufletul. Emanuela nu rezistă și simțindu-se vinovată, cedă și îndreptându-se către flăcăul furios, cu Daniela în brațe, îi oferi acestuia suzeta care-i stătea lângă umăr, doar-doar s-o liniști. - Ce ai pățit pui mic? Ai visat ulât? Unde-i mami a ta? De ce ești tu singulel aici? Hai taci! Nu mai
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XI) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348739_a_350068]
-
să-i și înveselească pe oameni cu cântecele lui. În sfârșit, nașa-Iarnă i-a țesut un strai alb cu sclipiri de diamante. Ca cingătoare, i-a dăruit un brâu roșu ... cusut cu perle. Straiul era astfel conceput ... încât creștea odată cu flăcăul, rămânând alb ca neaua, oricât l-ar fi purtat. Pe la 19 ani, Dragobete avea părul negru ca noaptea și ochii verzi precum iarba mătăsoasă de pe munte, vorba îi era dulce ca mierea, iar sărutul îi frigea ca jarul. Era un
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
rămânând alb ca neaua, oricât l-ar fi purtat. Pe la 19 ani, Dragobete avea părul negru ca noaptea și ochii verzi precum iarba mătăsoasă de pe munte, vorba îi era dulce ca mierea, iar sărutul îi frigea ca jarul. Era un flăcău vesel ce cânta din fluier și iubea fetele care îl priveau ca pe un zeu. Fecioarele, care îl întâlneau și îi simțeau privirea vrăjită, uneori chiar sărutul de foc, se jurau că el venise de pe alt tărâm. Tot bătrânii ... spuneau
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
îl îndrăgeau și ei. Nimeni nu știa care este secretul care-i făcea pe bărbați să-l placă, și să nu fie gelos pe el. Asta, până într-o zi, când un bătrân a dezvălui secretul. Pe vremea când era flăcău, în seara de 23 februarie, Dragobete li se arăta în vis feciorilor de însurat ... și-i învăța secretele iubirii. Totul se făcea sub jurământ ... Bătrânul a rupt tăcerea, întrucât, având peste 100 de ani, se considera a nu se mai
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
lemn de la Putna privesc însetată stânca încercărilor. câte o piatră poposește pe banca de la poalele muntelui de întrebări. răspunsurile le văd lunecând prin cer. basmele ochilor mei îi transformă în zmei balauri., meduzele pui ai Meduzei apoi, îngeri fecioare și flăcăi din aurul razelor solare... o nebunie întreagă se construiește dezbracă învelește în fața gândului meu, ca într-un film uneori alb negru, alteori colorat, o pânză a bucuriei și tristeții într-un continuum a tât de viu, încât moartea își leagănă
PRIVIRE ÎNSETATĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346917_a_348246]
-
bunicii, flori la „muscă”. Peste cămașă, bunicuțu se încingea cu „betele” făcute de mama lui, străbunica Mara, sau cu un brâu roșu care era ornat cu mărgeluțe albe, prinse cu dragoste și migală de ea, de pe vremea când el era flăcău. În Postul mare începeau “sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică cu boboroade, colivă și vin pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Pleca cu noaptea-n cap și revenea în zori. După ce
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
vecin, special pentru această zi, localitatea noastră nefiind o zonă viticolă. Paștele pe care îl luam era pus în străchini și consta din pâine și vin sfințite. La fiecare strachină se găsea câte o lingură ... În ziua aceea, bărbații și flăcăii ciocneau ouă roșii la hora din Poiană.. Erau ouă speciale pentru această întrecerea. Se spunea că sunt ouă alese de la găini înainte ca acestea să ciugulească iarbă, întrucât numai așa puteau avea coaja tare. Câștiga cel care avea ouă roșii
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
de genunchi lăsând să se zărească gleznele fine și sandalele cu tocuri joase. Marian s-a ocupat de bagajele femeii, iar Pandele de copil. Săltând prichindelul spre înaltul vagonului și alintându-l: ”Tâta mare!”, țâncul a chicotit de plăcere. - Greuț flăcău ai, Zîno! Tânără și frumoasă, așa te știu, așa ai rămas. El e Matei! - făcu Pandele prezentările și așeză băiețelul lângă geam. Femeia se așeză lângă odraslă și înclinând puțin capul, cuviincios, răspunse: - Mulțumesc, Pandele! Mulțumesc, Matei! și arătând spre
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
o țară sfântă peste care treceau îngeri, cu păsări și sfinți, avem ciocârlia care și astăzi ne cântă, am avut străbuni, bunici și părinți. mâinile noastre de-atâta timp dibuie, picioarele își caută pierdute cărările, s-au rătăcit prin lume flăcăii țării, așteptând trenul speranței prin toate gările. visăm cum sângele din vinele noastre curge frumos ca un râu dunărean și din el cresc flori la fereastră în glastre, noi, visătorii, visăm an de an. marți, 16 octombrie 2012 Referință Bibliografică
NOI, VISĂTORII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345140_a_346469]