2,088 matches
-
tipăriturile coresiene, are drept caracteristici, formatul mare, lipsa foii de titlu și a numerotării foilor. Textul cărții este imprimat cu cerneală neagră și roșie, fiind bogat împodobit cu mai multe tipuri de inițiale ornate și cu frontispicii alcătuite din motive florale. Evanghelia cu învățătură s-a editat la comanda și pe cheltuiala judelui Brașovului, Lucas Hirscher, a cărui emblema împodobește drept recunoștință întreaga pagină de titlu. Cartea a circulat pe întreg teritoriul românesc, contribuind la dezvoltarea culturii naționale și la unitatea
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
în instituții: Muzeul de Etnografie, Târgul Mureș; Muzeul Artelor Târgul Mureș; Muzeul de Artă Naivă din Krcskement; Muzeul Artelor Budapesta. „O coloristică vie din care se detașează pregnant roșul și verdele și în care alternează într-un mod echilibrat motivele florale cu cele geometrice. Aceasta este de fapt nota caracteristică a creațiilor expuse de Laczko Aranka, fie că este vorba de țesături, ouă pictate sau pictură. Scenele din viața cotidiană a satului maghiar și secuiesc se succed într-o expunere cât
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila de la o inflorescență (Sultanină) la peste trei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
nu prin iscusința sa diplomatică, ci prin evlavia și credința sa nezdruncinată, exprimată și prin numeroasele ctitorii, adevărate opere de artă. Punctul culminant al artei brâncovenești Îl constituie sculptura În piatră, iar noutatea constă În varietatea motivelor ornamentale, vegetale și florale, influență a Renașterii și barocului. Pridvoarele bisericilor din epocile anterioare sunt transformate și Înfrumusețate de stilul brâncovenesc cu coloane de piatră, unele sculptate În torsadă, asemenea logiilor. Istoricii consemnează 24 biserici zidite din temelii sau rezidite și Înfrumusețate de dânsul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
culturile foloseau ornamentul În arhitectură, marea lor majoritate nu În ipostaza de accesoriu, de surplus, ci chiar ca element constitutiv, indispensabil al operei, de aceeași natură ontologică ca toți ceilalți ,,atomi” ai acesteia. Decorul poate fi sculptat În piatră (decoruri florale) sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc (motive de inspirație orientală). Ornamentul conferă construcțiilor În stil brâncovenesc expresivitate și eleganță barocă. Principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, mânăstirea Hurezi, este o interpretare simplificată a bisericii episcopale de la Argeș. Practic
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
Biserica Sfântul Dimitrie, care a fost zidită in anii 16831684. Palatul era Împodobit cu decoruri speciale realizate În piatra sculptată sub formă de ghirlande din frunză de acant, crin, garoafă orientală sau lalele. În interior, camerele erau ornamentate cu modele florale, inspirate din cultura turcopersană. Principala cale de acces este chiar foisorul din fata cladirii, ducând cu gândul la Palatul Mogoșoaia, unde exista aceeași cale de acces. O carateristică specifică contrucțiilor brâncovenești laice este comunicarea perfectă a arhitecturii cu peisajul. Palatul de la
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
stau În Biserica Domnească sau În palatul său. La strana dreaptă ei cântară În grecește, la stânga În românește“. Tot din această perioadă datează și primele manuscrise psaltice În românește, caracterizate printr-un scris de mână frumos, caligrafic, Împodobit cu motive florale colorate. Un alt eveniment important pentru cântarea la strană, Îl reprezintă apariția „monumentalei“ lucrări Psaltichia românească, a lui Filotei sin Agăi Jipei, În 1713, protopsaltul Mitropoliei Ungrovlahiei, reprezentantul de seamă al școlii brâncovenești, care atestă Începutul cântării În românește, dar
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Târgoviște, palatul de la Mogoșoaia, conace din țară și străinătate. Construcțiile laice erau În general clădiri din piatră cu un singur etaj: jos erau slujitorii, iar la etaj era domnitorul cu familia. Pereții erau Împodobiți pe dinăuntru cu stucaturi cu ornamentări florale sau cu picturi cu temă religioasă, mitologică sau istorică. Astfel arăta palatul Mogoșoaia. Din nefericire, picturile murale nu s-au mai păstrat după restaurare, dar este construit În cel mai autentic stil brâncovenesc. Acest stil a atras numai cuvinte de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
de 18000 m², grupat În jurul a două curți. La Început, sculptura a avut un rol decorativ, cu motive geometrice, dar treptat ea s-a Îmbogățit ca mod de expresie cu o serie de elemente Împrumutate (motive persane, turcești, elemente florale și zoomorfe). Pictura, ca și restul artelor s-a aflat multă vreme sub influența Bisericii și astfel că a receptat mai greu noile influențe și modele. Rolul său era unul decorativ, de scoatere În evidență a arhitecturii. Culorile predominante erau
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
în regia lui Vittorio de Sica. 49 Soi de brânză obșinut din lapte de vacă (fior di latte) sau de bivoliță (mozzarella di bufala). 50 Aeroportul din Catania 51 Desert tipic sicilian, marțipan prelucrat sub formă de fructe. 52 Aranjamente florale, tablouri din petale de flori, pe teme diverse, create de artiști la Noto, parte a manifestărilor prilejuite de sosirea primăverii. 53 Varietăți de ciocolată tradițională, fabricată la Modica, în provincia Ragusa. 54 Aperitiv italian, pâine prăjită, acoperită, în general, cu
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
în instituții: Muzeul de Etnografie, Târgul Mureș; Muzeul Artelor Târgul Mureș; Muzeul de Artă Naivă din Krcskement; Muzeul Artelor Budapesta. „O coloristică vie din care se detașează pregnant roșul și verdele și în care alternează într-un mod echilibrat motivele florale cu cele geometrice. Aceasta este de fapt nota caracteristică a creațiilor expuse de Laczko Aranka, fie că este vorba de țesături, ouă pictate sau pictură. Scenele din viața cotidiană a satului maghiar și secuiesc se succed într-o expunere cât
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
preluat de spanioli și transformat în alambico. Filozoful grec Aristotel (384-322 I.C.) descrie pentru prima dată principiul distilării apei de mare și a vinului. În Alexandria (Egipt) găsim importante corporații de parfumerie care posedau alambicuri pentru distilarea alcoolului și esențelor florale. Un manuscris al alchimistului alexandrin Zosime de Panopolis, datînd din secolul al IV-lea, conține ilustrarea unui alambic. O legendă atribuie St.Patrick, călugăr irlandez, trecerea prin Egipt în jurul anului 420 și aducerea alambicului în Irlanda. Aceasta va sta la
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
putea ca privirea trecătorului să nu-i fi fost magnetizată de casa învățătorilor Ioan și Janeta Ionescu (foto 3). O construcție aparte, cu aspect boieresc, „altfel” arhitecturată decât casele dimprejur. O curte largă, totdeauna înverzită sub poala pomilor, cu broderii florale în tot timpul verii, cu bruma alburie din noiembrie pe vârful tufișurilor și-al ierbii... Nu mai știu cum anume ne-am văzut prima oară, dar am convingerea că nu se putea să nu ne apropiem spiritual. Aveau experiența și
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
am întâlnit plantele lemnoase arbori și arbuști (dicotiledonate) și talofitele (mușchi și licheni ). Adaptări la polenizare entomofilă: flori viu colorate, odorante și nectarifere: sânziene, cicoare, păpădie, coroniște, ghizdei, sunătoare, jales, etc . Adaptări la polenizare prin vânt : flori reduse, fără înveliș floral, care produc cantități mari de polen, spice sau amenți : stejar, carpen, fag, ulm, corn, urzică, specii din familia Poaceae Semințele și fructele au adaptări morfologice pentru a le ușura plutirea: acoperire cu puf (păpădie, salcie), existența aripioarelor (tei, frasin, ulm
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
peisajului implică și o pregătire corespunzătoare în domeniile: Sociologie, Economie, Legislație specifică, Management, Marketing ș.a. OBIECTUL DE STUDIU ȘI SCOPUL DISCIPLINEI Obiectul de studiu al arhitecturii peisagere este spațiul verde. Spațiul verde este constituit din totalitatea vegetației (arbori, arbuști, elemente florale, gazon, etc.), a căilor de circulație, a diferitelor amenajări a apelor și a dotărilor decorative și utilitare existente. A amenaja un spațiu verde, indiferent de întinderea acestuia, înseamnă a disciplina relieful, mobilitatea apei, iregularitatea formelor vegetale, contrastul suprafețelor și armonia
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ar fi arabescuri, ronduri, rabate etc. Coborârea lor sub nivelul general al aleilor, posibilitatea privirii lor pe terase mărginite de balustrade este indicată pentru a se putea vedea întreaga splendoare a covorului vegetal (după Iliescu A.F., 2003) Alte amenajări florale pot fi proiectate ca niște grupe, pete libere sau diverse forme. Astfel, se pot proiecta vase cu flori, ceasuri florale, amenajări în jurul bazinelor de apă, grădini alpine, etc. PROIECTAREA SUPRAFEȚELOR GAZONATE Gazonul. Este o suprafață de teren acoperită de vegetație
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
balustrade este indicată pentru a se putea vedea întreaga splendoare a covorului vegetal (după Iliescu A.F., 2003) Alte amenajări florale pot fi proiectate ca niște grupe, pete libere sau diverse forme. Astfel, se pot proiecta vase cu flori, ceasuri florale, amenajări în jurul bazinelor de apă, grădini alpine, etc. PROIECTAREA SUPRAFEȚELOR GAZONATE Gazonul. Este o suprafață de teren acoperită de vegetație ierboasă formată, în special, din ierburi graminee și folosită în scopuri decorative, sportive sau sanitare. După destinație, compoziție și modul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ștampile (Fișă pentru Romanțul poștal) Transcriu ca-ntr-un delir! Ștampile de complezență, ștampile ale poștei balneare, ștampile de carantină, ștampile poștale „Paquebot“, ștampile poștale „Ancora“, ștampile poștale „Arc de cerc“, ștampile poștale concentrice, ștampile poștale „Crin“, ștampile poștale „Crucea florală“, ștampile poștale cu agrafă, ștampile poștale cu draperie, ștampile poștale cu indicarea timpului, ștampile poștale cu stea, ștampile poștale de graniță, ștampile poștale de hotel, ștampile poștale „Degetar“, ștampile poștale de fier, ștampile poștale de plută, ștampile poștale „Drapel“, ștampile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
și din fostul spic rămâne doar axul. Atacul se observă uneori numai la spicul tulpinii principale, alteori și la spicele fraților (fig. 4). Transmitere-răspândire.Ciclul evolutiv al ciupercii se desfășoară în doi ani agricoli, în primul an are loc infecția florală iar în anul următor se vor putea observa simptomele de atac. Răspândirea ciupercii în lan se face prin spori duși de vânt, iar de la o tarla la alta transmiterea ciupercii se face prin intermediul semințelor infectate. Prevenire și combatere. În vederea obținerii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar însă pe plantele semincere, unde pe frunzele tinere din centrul rozetei se observă o îngălbenire urmată de încrețirea și răsucirea frunzei de la margini spre partea inferioară, unde apare puful cenușiu-violaceu. Planta după distrugerea frunzelor tinere, formează noi frunze. Tija florală de la plantele mănate are axul scurt, cu flori grupate în ciorchine, brunificate, iar ca urmare plantele se pot usca înainte de vreme. Transmitere răspândire. Primele infecții se constată pe frunzele sfeclei din cultura seminceră, atacul pornind de la butașii bolnavi. Agentul patogen
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Brașov, în 1959 în județul Ilfov, Ialomița, Teleorman, în 1960 în județele Iași, Suceava, Dolj, Ialomița și în 1969 în județele Timiș, Bacău, Ilfov și Constanța. Simptome. Făinarea se observă în mod frecvent pe frunze și numai uneori pe caliciul floral al tulpinii. Frunzele acoperite de pâsla miceliană fină se îngălbenesc, se usucă și planta rămâne fară frunzele de jos , ceea ce uneori duce la sterilitatea florilor. Transmitere-răspândire. Făinarea apare în cursul lunilor iunie-iulie în culturile cu densitate mare, semănate târziu și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gazdă a acestei micoplasme este foarte larg și simptomele variază pe grupe de plante. La roșii, vinete, lemn câinesc, cuscută, volbură și tutunul turcesc, micoplasma produce virescență (înverziri ale organelor, ce în mod normal nu sunt verzi), filodie (transformarea organelor florale în frunze), proliferări (creșteri exagerate), malformări (creșteri anormale) și aspermii (deformări ale inflorescențelor ce nu vor produce sămânță). La cartof, vinete, ardei, ochiul boului și tutunul turcesc, virusul produce decolorări și ofiliri rapide. La morcov și cartof mai sunt semnalate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt esențiale. În culturi, se vor îndepărta periodic frunzele și fructele atacate, se va asigura o aerare corespunzătoare și o temperatură constantă, fără oscilații sub 20șC, când se produce condensul, favorabil infecțiilor.Tratamentele chimice se vor aplica de la apariția bobocilor florali, la intervale de 7-10 zile cu produsele din grupele: Gr.C: Mancozeb 800-2 kg/ha (t.p. 21 z.); Gr.D: Carbendazin 500 SC0,05 %; Gr.F: Bravo 500 SC-1,5-2 l/ha (0,2 %) (t.p. 7 z.); Gr.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
recoltat de la Băneasa și Buzău au mai fost executate de Z. Petre și I. Ploaie în 1973. Simptome. Frunzele tinere ale plantelor bolnave se îngălbenesc în partea bazală, apoi toate frunzele se îngălbenesc și se răsucesc. În culturile semincere, tulpinele florale se adâncesc, în loc de flori apar bulbili care dau frunze albe. Inflorescențele prezintă o creștere anormală a elementelor florale care dau aspectul de "capete mițoase" (fig. 127). Florile nu dau semințe. Transmitere-răspândire. Transmiterea micoplasmei se face prin cicade dar și prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Frunzele tinere ale plantelor bolnave se îngălbenesc în partea bazală, apoi toate frunzele se îngălbenesc și se răsucesc. În culturile semincere, tulpinele florale se adâncesc, în loc de flori apar bulbili care dau frunze albe. Inflorescențele prezintă o creștere anormală a elementelor florale care dau aspectul de "capete mițoase" (fig. 127). Florile nu dau semințe. Transmitere-răspândire. Transmiterea micoplasmei se face prin cicade dar și prin cuscută. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea plantelor bolnave din culturile semincere și stropiri pentru distrugerea cicadelor ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]