1,407 matches
-
magistrați care să administreze justiția și să asigure apărarea comunei 62. În secolul al XV-lea, magistrați străini itineranți, care încă aveau aceste titluri, măi funcționau în numeroase orașe italiene, inclusiv Florența. Cu toate acestea, în cele mai multe zone ale dominionului florentin aceste posturi erau ocupate numai de către cetățenii florentini aleși în Florența și de la cetățenii astfel aleși se aștepta punerea în slujba intereselor statului Florentin pe langă punerea tradițională în slujba intereselor comunei supuse. Satisfacerea nevoilor ambilor stăpâni nu a fost
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
unui proces numit "sindicare" (sindacato), în care un consiliu al cetățenilor locali primeau plângeri împotriva lor. Totuși, această procedură și-a pierdut mult din eficacitate, căci crearea unui stat teritorial a adus o schimbare dramatică în relațiile de putere dintre florentini și supușii lor. Sindicato a continuat să existe că o formalitate, dar foarte puțini funcționari florentini au fost condamnați pentru infracțiuni. În 1429 responsabilitatea pentru corectarea abuzurilor de către oficialii teritoriali a fost asumată de noii Păstrători ai Legilor, o magistratură
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fi analizat activitatea tuturor funcționarilor florentini la sfarsitul mandatelor acestora 76. Rezistență cu succes la aceste reforme a venit chiar din partea potențialii funcționari. Ispita unui birou teritorial distribuit prin tragere la sorți a fost unul dintre principalele atuuri ale regimului florentin 77. Sub Governo Popolare, într-o încercare de a corecta tendința de numire sau alegere controlată evident sub regimul Medici, au fost adoptate legi pentru a se asigura ocuparea celor mai importante poziții, precum cele de Căpitan și Podestà, prin
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
rutină vieții comerciale florentine 79. Mandatul obișnuit de funcționar, de șase luni, era suficient de scurt pentru a face situațiile dificile suportabile, dar și suficient de lung pentru a permite dezvoltarea de cunoștințe sociale în rândul elitei locale 80. Un Florentin excentric că Niccolò Niccoli putea refuza funcția de rector, numindu-i "vulturi" pe cei care preluau muncă de poliție (bireria) cu scopul de a devora poporul sărac" -, dar Niccoli nu era un om obișnuit 81. Anumiți cetățeni refuzau rectoratele din cauza
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
oferă dovezi clare că rectorii teritoriali florentini considerau funcțiile lor nu extensii ale puterii de stat, ci mici fiefuri, peste care deveneau temporar, dar legitim, stăpâni 89. Comisarul și Republică Partea a II-a În ciuda puterilor sporite atribuite frecvent comisarului florentin, el era mult mai dependent de autoritatea centrală decât un rector obișnuit. Puterile comisarului teritorial, creat tipic "cum plena et amplă auctoritate, potestate et balia quale et quanta haec Magnifica et excelsa Republică Fiorentina"90, erau importante nu atât pentru
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
familial au Moyen Age: étude sur le structures politiques et sociales des milieux urbains, PUF, Paris, 1974. Herlihy, David, Medieval Households, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1985. Herlihy, David, Christiane Klapisch-Zuber, Leș toscans et leurs famillies: un études du catastro florentin de 1427, Éditions l'EHESS, Presses de la FNSP, Paris, 1978. Hughes, Diane Owen, "Toward Historical Ethnography: Notarial Records and Family History în the Middle Ages", în Historical Methods Newsletter, 7, 1974, pp. 61-71. ---, "Kinsmen and Neighbors în Medieval Genoa", The
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
unei tradiții de istoriografie republicana, care ar cuprinde marea perioadă ducala a Florenței, în lucrările lui Benedetto Varchi și Bernardo Segni, si care ar fi influențat, de asemenea, scrierile istorice despre Veneția ale unor autori precum Paolo Păruta, citiți de florentini pentru exemplele pe care le ofereau, fie liniștitoare, fie alarmante, despre ceea ce republicile nu ar trebui să facă47. Dintre ne-florentinii acestei generații face parte și Girolamo Borgia, a cărui încă nepublicata Historiae de bellis italicis [Istoria războaielor italice] a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
enduring Florentine republican moment: reintegrating Italy into the Atlantic republican debate", Journal of the history of ideas, LXII, 2001, pp. 721-743, acolo unde consideră că (723): "Totuși, Pocock a inteles eronat umanismul civic și rolul comerțului în Renașterea republicanismului. Umaniștii florentini au considerat că preocuparea pentru bunăstarea privată și comerțul fac posibilă supraviețuirea și integritatea republicii... relația virtute-comerț ...fiind exact opusul cerinței lui Pocock". 39 Cf. W. Sombart, Perché negli Stați Uniți non c'e îl socialismo?, trad. it., Milano, Etas
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
izvoare, printre altele într-un manuscris inedit atribuit lui Bastiano Buoni, Istorie di Pistoia dal 1499 al 1504, în BCFPt, FF, C 225 (textul a fost publicat în Salvi, Historie, III, p. 54), în care autorul pistoiez povestește cum un florentin deosebit de bogat i-a spus în timpul mișcărilor dintre anii 1499-1502 "che lui nella sua gioventù haveva cerca buona parte del mondo, et che mai non haveva trovato îl più bel paese del nostro piano et coste di Pistoia, et che
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
diferitele comunități supuse și orașul dominant. 21 Pentru perioada 1415-1471, vezi ASF, CC, 34, c. 128v: "Salis levandi per Pistorienses usque ad eam quantitatem quam volerint pro ipsorum usu convențio facta fuit sub die 30 octobris 1415 inter Provisores Salis Florentini et sindicos communis Pistorii pro pretio solidorum 22 quolibet stario qui prius emebant sal ubi volebant pro x annis. Et postea convenerunt ut haberent în civitate Volaterrarum pro eodem pretio [...]. Deinde în anno 1422 [...] facta fuit provisio quod ipsi levarerent
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
3-39; L. Martines, Lawyers and Statecraft în Renaissance Florența, Princeton University Press, Princeton, 1968, passim; și A. Zorzi, Aspetti e problemi dell'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica fiorentina, Olschki, Firenze, 1989. 26 Cu privire la activitatea celor patru judecători de pace florentini din 1445 vezi B. Colucci, "Lazareus", în F. A. Zacharia, Bibliotheca pistoriensis, Augusta, Torino,1752, pp. 296-297; Salvi, Historie, cît., ÎI, pp. 369-370; împreună cu "Libro delle Păci" din 1455 în ASPt, Commissario, ser. III, 33, cc. 1r-35v. Capitolele florentine publicate în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a Venezia del fiorentino Giannozzo Manetti a metà Quattrocento", Studi veneziani, n.s., XXVIII, 1994, pp. 203-235. Interesul său principal comercial în Veneția constă într-o investiție de 2.000 de florini într-un parteneriat comercial venețian, stabilit împreună cu alți trei florentini în 1441. Constituirea (costituzione) parteneriatului datând din 2 noiembrie 1441, se păstrează în ASF, Mediceo avânți îl principato [prescurtat de aici înainte că 'MAP'], 89, n. 289. (Documentul a fost de asemenea consemnat în F. W. Kent, "The Making of
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Lawyers, pp. 397ff; și, în general, Harvey C. Mansfield, Jr., Taming the Prince: The Necessary Contradictions of Modern Executive Power, Free Press, New York, 1989. 36 ASF, SDBOPLCMR 2, passim. Material pentru un portret al lui Maso degli Albizzi că "Albornoz" florentin poate fi găsit în Fubini, "Classe", passim. 37 Rinaldo degli Albizzi, Commissioni, vol. 3, (ed.) Cesare Guasti, Florența, Cellini, 1867-1873, pentru Città di Castello: I, p. 54; pentru Prato, p. 206. Trei dintre mandatele de comisar ale lui Rinaldo au
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
trasformazione del palazzo pubblico în Italia fino al secolo XVI, Busto Arsizio, Bramante, 1978; și lucrarea fundamentală a lui Jürgen Paul, Die mittelalterlichen Kommunalpaläste în Italien, diss., Freiburg i. B., 1963. Despre folosirea uneori extravaganța a blazoanelor de familie de către florentini, vezi: F. W. Kent, Household and Lineage, pp. 256-258; Richard A. Goldthwaite, The Building of Renaissance Florența: An Economic and Social History, Johns Hopkins Univ. Press, Baltimore, 1980, pp. 87-88. 86 ASPT, Com., Raccolte 12, quad. 1, fol. 35r. 87
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Guasti ed. (1867-1873, 3: 601-618). Giovanni Baldi este menționat în Davies (1998, p. 27, n. 133, p. 31, n. 144, p. 33, n. 160, p. 34 n. 166 și p. 157). Despre legăturile lui Rinaldo degli Albizzi's cu cancelarul-istoric florentin Leonardo Bruni, vezi Field (1998, p. 1112). 19 Despre "distanță cognitivă" vezi Ginzburg (2001, pp. 139-156) și Nagel și Wood (2010, 45-50) a cărui "Renaștere anacronica" era contemporană cu aceea istorico-critică a lui Panofsky (ambele în conflict cu această și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
formațiile din fața sa. De-atunci, elevele lui Ion Arsene au mai câștigat entuziasmant meciul cu Rapid, fapt dătător de speranțe și o dovadă în plus că sunt capabile de și mai mult. De cealaltă parte, Universitatea Reșița, pregătită de profesorul Florentin Pera, este o formație de valoare medie, însă conștientă că o victorie la Bacău ar fi îndepărtat-o de ,,aranjamentele’’ ultimelor etape privind echipa ce o va însoți pe Știința în eșalonul secund. Prima repriză a avut un început echilibrat
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
elevii lui Gheorghe Poenaru se întorc cu mâna goală de la Chiajna, acolo unde au cedat la limită o partidă din care putea scoate măcar un punct. După o primă repriză anostă, din care a ieșit în evidență doar ocazia lui Florentin Dumitru din minutul 6, care a trimis alături din 6 metri, mitanul secund a debutat furtunos. În minutul 47, băcăuanii au irosit o ocazie uriașă, prin Câmpeanu, care, singur cu portarul advers, a șutat în acesta. Și cum zicala “ocaziile
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cu familia, să o aducem pe măicuța Natalia la Iași. Ne-a fost teamă să o luăm cu noi în mașină, în starea ei gravă, fără asistență medicală. Am venit cu toții la Iași, am mers direct la prefectul județului Iași, Florentin Vitan, care a făcut imediat demersuri pentru a trimite o ambulanță și a asigura trecerea rapidă a frontierei, luând , în acest scop, legătura cu prefectul județului Ungheni. De la Iași, eu am plecat înapoi către Taxobeni, cu ambulanța, ceilalți s-au
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
crește, Apele noastre și munții Carpați, O matcă străbună într-înșii grăiește. Din istorie vine cu ochi luminați, Din margini afunde de zare, Ca domnii vechimii, neînchinați, Ca Mircea Bătrînul, ca Ștefan cel Mare.“ („Din istorie“, Steaua, ianuarie 1978) POPESCU Florentin, poet și reporter „Patrie-n august: la prova, lângă-naltul catarg Veghează un bărbat și-un partid și-un popor Și sufletul lor e istorie, gândire lucidă și zbor Pe-o corabie fără de seamăn navigând, navigând Cu toate pânzele, într-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
bunăoară sau de pe platoul Copoului, Iașul amintește într-un mod surprinzător imaginea Florenței văzută de la San Miniato. Aceasta nu numai din cauza condițiilor așezărei sale, a aspectului său de imensă concă albă între valurile verzi și albastre, identic cu aspectul decorului florentin (o poziție de așa fel se poate lesne găsi și aiurea). Efectul acesta, cred, s-ar datori mai ales modului cum, aici ca și acolo, Arta se asociază Naturei, umanul se întâlnește cu divinul, ceea ce e trecător se integrează în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Fațada interioară. (Din colecția de vederi din Iași editată de librăria Socec et Comp., Iași) Pag. 68. Casele Negruzzi, din strada Arcului, unde au funcționat, provizoriu, după dărâmarea palatului administrativ. (Foto-Regal) Pag. 69. Piața Unirii și statuia principelui Cuza, opera sculptorului florentin Romanelli. Pe soclul acestui monument sunt așezate figurile a patru dintre colaboratorii marelui voevod: C. Negri, M. Kogălniceanu, N. Crețulescu și general Florescu. Piața pe care acest monument o decorează e locul unde, la 1859, s-a jucat hora Unirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
unei lumi În care mîna sculptorilor n-a ezitat să cioplească astfel. Opțiunea mea rămîne o chestiune de gust și de inadecvare, În ciuda afecțiunii pentru Elada. Si, pe urmă, Îmi place prea mult ideea că ochii personajelor desenate de manieriștii florentini ascund ochii sfinxului. Ei se deschid parcă din nou... Poate că povestea barocului pornește mult mai departe decît de la Marsyas, de pe buzele unei guri mutilate care surîde nisipurilor altfel de cum statuile grecești, dar nu neapărat altfel decît ar fi făcut
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Doina Lefter C-tin Lăură Manolachi V.Monica Moldovanu Gh.Gina Nastase Șt.Florin Olaru I.Ionel-Gabriel Palcu P.Robert Popa V.Ciprian Popa V.Daniel Antonio Popa C-tin Mihaela Rîciu Gh.Nicoleta Romila V.TaniaLarisa Ruja I.Adrian Florentin Talașman M.Adrian Tănase V.Maricica Toderașcu P.GekMeryx-Eduard Registru matricol 228/19911992; Costin Clit,op.cit.,p.242. XII-a Mecanică 1 Andrieș M.Mihaela Avădanei I.CarmenElena Bălan M.Cornelia Băluța V.Cristina Bogdan V.Daniel Bucur V.Florin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
lord. Gabriela-Cristina Cecati Dtru. Paraschiva Ciobanu V. lonela Ciuntuc V. Lenuța Cojanu A. Irina Natalia Costiuc Dtru. Tatiana Cozma V. Lucia Darie V. EusebiuMarian Filip Const. Mariana Mihăilă ÎI. Anca Mihai P. Ciprian Ovidiu Nechifor Const. Constantin-Dan Palade FI. Silviu Florentin Popovici Ghe. Georgeta Racoviță M. Laurențiu-Mugurel Râciu St. Rica Soroceanu V. Petrică Tărăboanța V. LiliEugen Țocu J. Bogdan Ungureanu Eug. Eugen Bulgaru I.SorinLucian Registru matricol, 227, vol.I; Costin Clit,op.cit.,p.248. Limbi Moderne Aciobăniței M. Marian Bejenariu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
I.Paul-Andrei Hoha Gh.Roxana Hortolomei I.Cristina Maria Huțanu L.Daniel Iolea T.Oana Ionescu G.Gabriela Mălășinc I.Andreea Munteanu I.Cristina - Elenă Negoiță M.Oana Roxana Polojan Gh.Georgiana Prăjică T.Gica-Gina Romila I.Irina -Ionela Sandu Florentin Petru Stoleru O.Laura Ștefan V.Larisa Turculeț I.Anda Lorena Tău Șt.AlexandraLidia Cogălniceanu C.Mihai Ibidem Matematică - Informatică 2 Angheluță E.Elena Asimine P.Vlad Avram M.Daniel Bălan M.Mihai Boțu D.Ciprian Butnaru Gh.Oana Maria
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]