8,564 matches
-
o carte de referință pentru toate lucrările ce vor urma”, (Iordan Datcu); o lucrare de „rang european” (Ion Taloș). Ca teoretician al folclorului (Poetica folclorică, 1979) se manifestă mai pregnant originalitatea viziunii sale asupra folclorului, aprofundată într-o mare sinteză, Folclorul românesc (vol. I-II, 1981-1983), exprimându-și dezacordul față de personalități considerate sacrosancte, precum G. Călinescu, al cărui studiu, Estetica basmului, este criticat pentru informația precară; iar concepția despre folclor a autorului Istoriei literaturii române de la origini până în prezent este greșită
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
pregnant originalitatea viziunii sale asupra folclorului, aprofundată într-o mare sinteză, Folclorul românesc (vol. I-II, 1981-1983), exprimându-și dezacordul față de personalități considerate sacrosancte, precum G. Călinescu, al cărui studiu, Estetica basmului, este criticat pentru informația precară; iar concepția despre folclor a autorului Istoriei literaturii române de la origini până în prezent este greșită pentru că ignoră una din trăsăturile fundamentale ale folclorului literar, sincretismul, susținând că, abia desprins de muzică, textul producțiilor populare ne apare în toată plenitudinea sa artistică. De aceea a
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
dezacordul față de personalități considerate sacrosancte, precum G. Călinescu, al cărui studiu, Estetica basmului, este criticat pentru informația precară; iar concepția despre folclor a autorului Istoriei literaturii române de la origini până în prezent este greșită pentru că ignoră una din trăsăturile fundamentale ale folclorului literar, sincretismul, susținând că, abia desprins de muzică, textul producțiilor populare ne apare în toată plenitudinea sa artistică. De aceea a publicat studii și despre muzica populară și un Eseu despre dansul popular românesc (1982), „o lectură de-a dreptul
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
studiate, cu o largă privire a semnificațiilor mai adânci și o trăire totală a fenomenului investigat dau paginilor dedicate unor jocuri o forță de evocare neobișnuită”. (Ion Cuceu) La îndemnurile fratelui său Monseniorul Octavian Bârlea a fost preocupat de cunoașterea folclorului românesc în străinătate, publicând în 1969, la o cunoscută editură vest-germană, în colaborare cu Felix Karlinger Rumänische Volksmärchen. Capitolul consacrat Prozatorului, este în măsură să adauge la portretul literar al lui Ovidiu Bârlea o fațetă mai puțin cunoscută: aceea a
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
tom - Întuneric roșu - încheie oarecum apoteotic romanul neamului rebrenilor. Spun asta întrucât, după moartea lui Liviu Rebreanu, destul de enigmatică, la Valea Mare, moarte căreia i se relatează cinci variante, care au circulat (și încă mai circulă, într-un soi de folclor, printre cercetătorii literari) pe care Ilderim Rebreanu le detaliază la modul romanțat, desigur totul sub semnul probabilității și al improbabilității amănuntelor de intimitate; sunt depănați anii... socialismului, în care descendenții familiei Rebreanu duc o viață precară, cu anevoințe și puține
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
realiza sau nu?" Ce poziție aveți față de reunirea României cu Republica Moldova?" "Care este limba pe care o vorbiți cel mai des?" Sondajul mai arată că 40% dintre intervievați sunt categoric de acord că România și Republica Moldova au aceleași tradiții și folclor, 34% sunt mai degrabă de acord cu acest lucru, în timp ce 7% sunt categoric împotrivă și 13% sunt mai degrabă împotrivă. 59% dintre participanții la sondaj cred că declararea Independenței Republicii Moldova este cel mai important eveniment din istoria națională, iar 22
Sondaj: Cum văd basarabenii Unirea Republicii Moldova cu România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31375_a_32700]
-
stagnare socială sunt problemele care îi obligă pe unii să emigreze din milenara Chină la trecerea din secolul al XIX-lea spre cel al XX-lea. Povestirea „Li John” este reprezentativă pentru scrisul lui Sui Sin Far. Elemente din arsenalul folclorului chinezesc îmbogățesc o narațiune de tip realist, ceea ce face specificul și farmecul scriiturii autoarei. Suntem la trecerea dintre ani. Lin John a căzut pe gânduri lângă căminul unde focul arde cu o flacără vie. Printre grinzile acoperișului lucesc stelele, iar
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
registrul descis mai sus, concentrîndu-se pe destinul necruțător al marginalilor istoriei. Textul nu pare, la o lectură grăbită, unul cu miză semnificativă în opera autorului Fructelor mîniei. Ne referim la o alegorie nesofisticată, prelucrată de scriitor după o poveste din folclorul mexican (poveste auzită, pesemne, în desele lui călătorii în sudul extrem al Californiei!), unde un latino sărac, Kino, trăiește, alături de devotata sa soție Juana, tragedia de a-și vedea nou-născutul Coyotito mușcat de scorpion și apoi refuzat la tratament de
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2928_a_4253]
-
Biedermeier din veacul precedent. Că și eroul lui Mérimée, din nuvelă Colomba, inspiratorul romanticilor pașoptiști, care umblă cu Horațiu în ediția Elzévir sub braț în căutare de bandiți corsicani sau de țigani, Hogaș e un costumbrist întârziat, plecând urechea la folclorul muntenilor din Neamț și cercetându-le moravurile. Stilul prozei lui e la mijloc între clasicismul erudit al lui Odobescu și barocul emfatic al lui Bogza. Relatarea nu e lipsită de un umor cărturăresc, naratorul dându-și aere quijotești în fața unui
Calistrat Hogaș, 165 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2930_a_4255]
-
deșuchiate și alte forme reprobabile de exprimare a identității? Colindul (dacă poate fi numită așa o răbufnire a disprețului și urii față de celălalt) difuzat de televiziunea publică e, probabil, o creație de secol nouăsprezece - e opinia unui prieten specialist în folclor, bazată pe limbaj și pe elementul statistic: proliferarea pe parcursul întregului veac a „creațiilor” de acest tip, potențate și de momentul 1866, când Constituția le acorda evreilor dreptul de împământenire. Prin urmare, e vorba de răbufnirea înveșmântată etnic a frustrărilor născute
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
care de peste 180 de ani se păstrează în repertoriul multor companii de balet până astăzi. În jurul anului 1830, romantismul, în plină înflorire, se extindea de la literatură la teatru și de la teatru la balet. Contrastul între serafic și grotesc, inspirația din folclor și din basme medievale se transpun în dans prin apariția unor personaje supranaturale, silfide, elfi, iele (Sânzienele din folclorul românesc), simboluri ale unei spiritualități nu totdeauna benefice, întruchipate printr-un dans aerian, cast, pudic. Sunt personaje urcate pentru prima dată
„La Sylphide“ Cap de serie al baletelor romantice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2942_a_4267]
-
în plină înflorire, se extindea de la literatură la teatru și de la teatru la balet. Contrastul între serafic și grotesc, inspirația din folclor și din basme medievale se transpun în dans prin apariția unor personaje supranaturale, silfide, elfi, iele (Sânzienele din folclorul românesc), simboluri ale unei spiritualități nu totdeauna benefice, întruchipate printr-un dans aerian, cast, pudic. Sunt personaje urcate pentru prima dată pe poante, sugerând zborul și îmbrăcate în tutu-uri lungi din muselină albă, ca în La Sylphide, prin care
„La Sylphide“ Cap de serie al baletelor romantice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2942_a_4267]
-
registrul descis mai sus, concentrîndu-se pe destinul necruțător al marginalilor istoriei. Textul nu pare, la o lectură grăbită, unul cu miză semnificativă în opera autorului Fructelor mîniei. Ne referim la o alegorie nesofisticată, prelucrată de scriitor după o poveste din folclorul mexican (poveste auzită, pesemne, în desele lui călătorii în sudul extrem al Californiei!), unde un latino sărac, Kino, trăiește, alături de devotata sa soție Juana, tragedia de a-și vedea nou-născutul Coyotito mușcat de scorpion și apoi refuzat la tratament de
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2884_a_4209]
-
preferă această liniște, o caută pentru că ea vindecă sau ar trebui să umple ca și munca ei asiduă golul lăsat de moartea prematură, într-un accident stupid, a fiicei ei. Guralivinfatigabilul Matt are o mulțime de istorioare amuzante, devenite deja folclor în echipa NASA care coordonează misiunea. Nu știm cât de reale sunt, cât de fabricate, dar toate au în comun un eșec sentimental. Felul în care este tratat eșecul stabilește și diferența, Matt este tipul extravertitului, Ryan cel al introvertitului
Zero și infinitul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2906_a_4231]
-
poeziiț. 4. Poezia Scânteia noastră nu a identificată fost până acum. 5. Vasile Gh. Popa (n. 1912-1976), profesor, folclorist și memorialist. La Liceul „N. Gane” din Fălticeni a predat limba română și limba latină în perioada 1947-1973. Remarcabile sunt cărțile: Folclor în Țara de Sus (1984), Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau elogiul spiritualității Germaniei (1998) și Nicolae Labiș, folclorist (2005). 6. Pentru biografia, formația și activitatea sa e imperios necesar să se consulte interviul poetului și cărturarului George Corbu - De vorbă
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
au realizat o reușită coproducție italo-franceză, caracterizată de dulcea întrepătrundere a sonorităților celor două instrumente. Primul dintre ele poartă un nume suedez. Pe când era utilizat în Italia renascentistă, se chema „viola d’amore con chiave”. Arhaicul instrument a supraviețuit în folclorul suedez și amintește, ca formă dar nu ca sunet, de sudica zanfona. Ambrosini reușește să-i pună în valoare timbrul suspinat, asemănător viorii chineze er-hu, cu implicite predispoziții melancolice. La rândul său, Matinier abordează acordeonul ca pe o potențială orgă
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
disperării. Modulațiilor emise torențial de Sclavis le replicau contramelodiile violoncelului, curajos mânuit de către Courtois. În genere, întregul recital a reușit să eludeze - prin parafrază sau persiflaj - poncifele etichetărilor prestabilite. Spre exemplu, dacă începutul s-ar fi încadrat oarecum sub sintagma „folclor imaginar postmodern”, la bis s-a cântat o temă de tarantella în toată regula. Alt moment de vârf al festivalului: Duo-ul britanic Dave Stapleton/pian - Ben Waghorn/sax tenor. Piesele etalează o dramaturgie coerentă, înrudită cu modalismul melodico-nostalgic pus
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
noi e sărbătoare” interpretate de Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni. Pe lângă cântece patriotice din repertoriul unor soliști consacrați, interpretate de diverse ansambluri, Grupul folcloric „Sâncelenii” din comuna Sâncel, județul Alba a pătruns la inima spectatorilor printr-un cântec cules din folclorul local, „Frunzuliță, frunzuliță”, un Îndemn la luptă pentru apărarea pământului strămoșesc: „Frunzuliță, frunzuliță, Frunzuliță verde de stejar Iar s-adună norii negri, Norii la hotar. I-auzi cu ce tărie tobele se bat! Goarna sună și răsună Azi la noi
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
cele mai frumoase povești, în lectura marelui actor Mircea Albulescu. Cele șase CD-uri ale colecției cuprind texte din creația scriitorilor Ion Creangă, Petre Ispirescu, Emil Gârleanu, H.C. Andersen, frații Grimm, dar și basme populare din diverse țări ale lumii: folclor rusesc, japonez, arab, african, britanic. Înregistrările au fost realizate pentru Radio România Cultural în adaptarea Sandei Socoliuc în anul 2008 și preluate din fonoteca Radio România. Timp de 6 săptămâni, veți găsi la chioșcurile de distribuție a presei cele 6
Poveste de seară, în lectura lui Mircea Albulescu. Înregistrări din fonoteca Radio România, la chioşcurile de ziare by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32268_a_33593]
-
și merele de aur") 22 mai - Emil Gârleanu („Cântărețul", „După asemanărea lor", „Cucoșul") 29 mai - HC Andersen („Degețica", „Rățoiul cel urât" și „Soldățelul de plumb") 5 iunie - Frații Grimm („Albă ca zăpada", „Croitorul cel isteț", „Prințesa de piatră") 12 iunie - Folclor Internațional (folclor rusesc - „Nevasta gerului Marfuska"; folclor japonez - „De când este marea sărată"; folclor arab - „Croitorul și orașul fericirii"; folclor african - „Iepurele cel deștept"; folclor britanic - „Jack și vrejul de fasole")
Poveste de seară, în lectura lui Mircea Albulescu. Înregistrări din fonoteca Radio România, la chioşcurile de ziare by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32268_a_33593]
-
de aur") 22 mai - Emil Gârleanu („Cântărețul", „După asemanărea lor", „Cucoșul") 29 mai - HC Andersen („Degețica", „Rățoiul cel urât" și „Soldățelul de plumb") 5 iunie - Frații Grimm („Albă ca zăpada", „Croitorul cel isteț", „Prințesa de piatră") 12 iunie - Folclor Internațional (folclor rusesc - „Nevasta gerului Marfuska"; folclor japonez - „De când este marea sărată"; folclor arab - „Croitorul și orașul fericirii"; folclor african - „Iepurele cel deștept"; folclor britanic - „Jack și vrejul de fasole")
Poveste de seară, în lectura lui Mircea Albulescu. Înregistrări din fonoteca Radio România, la chioşcurile de ziare by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32268_a_33593]
-
Gârleanu („Cântărețul", „După asemanărea lor", „Cucoșul") 29 mai - HC Andersen („Degețica", „Rățoiul cel urât" și „Soldățelul de plumb") 5 iunie - Frații Grimm („Albă ca zăpada", „Croitorul cel isteț", „Prințesa de piatră") 12 iunie - Folclor Internațional (folclor rusesc - „Nevasta gerului Marfuska"; folclor japonez - „De când este marea sărată"; folclor arab - „Croitorul și orașul fericirii"; folclor african - „Iepurele cel deștept"; folclor britanic - „Jack și vrejul de fasole")
Poveste de seară, în lectura lui Mircea Albulescu. Înregistrări din fonoteca Radio România, la chioşcurile de ziare by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32268_a_33593]
-
29 mai - HC Andersen („Degețica", „Rățoiul cel urât" și „Soldățelul de plumb") 5 iunie - Frații Grimm („Albă ca zăpada", „Croitorul cel isteț", „Prințesa de piatră") 12 iunie - Folclor Internațional (folclor rusesc - „Nevasta gerului Marfuska"; folclor japonez - „De când este marea sărată"; folclor arab - „Croitorul și orașul fericirii"; folclor african - „Iepurele cel deștept"; folclor britanic - „Jack și vrejul de fasole")
Poveste de seară, în lectura lui Mircea Albulescu. Înregistrări din fonoteca Radio România, la chioşcurile de ziare by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32268_a_33593]
-
cel urât" și „Soldățelul de plumb") 5 iunie - Frații Grimm („Albă ca zăpada", „Croitorul cel isteț", „Prințesa de piatră") 12 iunie - Folclor Internațional (folclor rusesc - „Nevasta gerului Marfuska"; folclor japonez - „De când este marea sărată"; folclor arab - „Croitorul și orașul fericirii"; folclor african - „Iepurele cel deștept"; folclor britanic - „Jack și vrejul de fasole")
Poveste de seară, în lectura lui Mircea Albulescu. Înregistrări din fonoteca Radio România, la chioşcurile de ziare by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32268_a_33593]
-
plumb") 5 iunie - Frații Grimm („Albă ca zăpada", „Croitorul cel isteț", „Prințesa de piatră") 12 iunie - Folclor Internațional (folclor rusesc - „Nevasta gerului Marfuska"; folclor japonez - „De când este marea sărată"; folclor arab - „Croitorul și orașul fericirii"; folclor african - „Iepurele cel deștept"; folclor britanic - „Jack și vrejul de fasole")
Poveste de seară, în lectura lui Mircea Albulescu. Înregistrări din fonoteca Radio România, la chioşcurile de ziare by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32268_a_33593]