5,879 matches
-
fost o chemare atât de fierbinte, făcând eforturi și sacrificii deosebite, susținând cu cinste reprezentarea tradiției și folclorului românesc, dar și din postura de Directorul Ansamblului Ansamblului „Maria Tănase”, ce veți face în anii viitori și la ce capodopore muzicale folclorice ne mai așteptăm din partea „dragului oltean de viță veche”, solistul Constantin Enceanu? Constatntin Enceanu: În curând va apărea pe piață un nou album semnat „Constantin Enceanu și Petrică Mîțu Stoian” cu melodii de la suflet pentru suflet, urmând ca publicul să
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
apărea pe piață un nou album semnat „Constantin Enceanu și Petrică Mîțu Stoian” cu melodii de la suflet pentru suflet, urmând ca publicul să mă ajute ușor, ușor, să devină - o parte dintre ele - adevărate capodopere muzicale. Ca manager al Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” din Craiova mă voi strădui să realizez spectacole pe placul iubitorilor de folclor. Pot să mă mândresc cu un lucru: am reînviat lumea spectacolelor cu vânzări bilete. Am prezentat, într-un interval de timp scurt, foarte multe spectacole
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
În paralel cu liceul, am urmat cursurile Școlii Populare de Artă. Am făcut Facultatea de Agronomie din Craiova în perioada 1999-2005, apoi Facultatea de Muzică, secția „Pedagogie muzicală”, în perioada 2005-2008. Din anul 1992 și până în prezent - solist al Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” din Craiova, iar din anul 2010 sunt managerul acestui ansamblu. M-am căsătorit în anul 1985 cu Angela iar din 1987 am devenit tătic de fetiță - Cătălina Cristina. Marin Voican-Ghioroiu: Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”, emblemă de prestigiu a
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
și până în prezent - solist al Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” din Craiova, iar din anul 2010 sunt managerul acestui ansamblu. M-am căsătorit în anul 1985 cu Angela iar din 1987 am devenit tătic de fetiță - Cătălina Cristina. Marin Voican-Ghioroiu: Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”, emblemă de prestigiu a românilor, care promovează valori culturale naționale și universale, de susținerea tinerelor talente autohtone care bat la poarta afirmării, de punerea în evidență a melosului Olteniei îndrăgite, de a păstra tradițiile, obiceiurile și datinile strămoșești
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
Munteanu), m-am specializat în timp, iar la ora actuală sunt nelipsit de la marile concursuri de gen, inclusiv internaționale, grație președintelui Federației române de dans sportiv, Vasile Gliga. Tot cu dânsul, mureșean de-al meu, m-am profilat pe spectacole folclorice de mare anvergură, cum ar fi „Ziua recoltei”, la Reghin, „Festivalul Văii Gurghiului”, „Balul însuraților”. Un prezentator profesionist trebuie să abordeze cu aceeași lejeritate orice, să se documenteze, să învețe.. De pildă, în ultimii ani m-am profilat și pe
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
direct la hotel, unde am plătit 158,70 $ pentru două nopți. Cu Google Map, mi-am făcut direcțiile de la hotel la locul întrunirii fizicienilor californieni și nevadieni: California Institute of Technology (Institutul Tehnologic „California”, care este o universitate privată), numit folcloric Caltech. Cam vreo 25 de minute, de mers pe jos. Voi reveni în orașul meu de reședință, Gallup, duminică după-masă: Burbank-Salt Lake City-Albuquerque (cu schimbare de avion la mijlocul rutei). * Eu fac teorii fizice neconvenționale - nu pentru că așa aș vrea, ci
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
civilizații; - despre manualele clasice de Fizica Particulelor Ele-mentare: de Richard Liboff, David Griffith, David Bohm etc.; - fizicienii sunt buni să mediteze pe-o insulă deșertică; matematicienii să joace la cazinouri! - despre UFO-urile (OZN-uri: Obiecte Zburătoare Ne-identificate, numite folcloric „Farfurii zburătoare”, după aspectul unor pretinse imagini despre ele) prăbușite lângă Rosewell, statul federal New Mexico, SUA, când se pare că au fost găsiți și pasagerii lor extratereștri, dar guvernul american a negat și a de-clarat că s-au găsit
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
pornește o activitate de culegere de folclor de la lăutari autentici argeșeni. Neîntrerupt își fructifică de acum maximul calităților sale vocale și sensibilitatea sufletească. Deopotrivă cu munca de culegere, alegere, lustruire și scoatere la lumină prin glas a safirelor de cântec folcloric argeșen, preluat chiar de la bijutierii lăutari, va efectua întâile imprimări la radio, cu acompaniamentul orchestrei „Doina Argeșului”. Acestea sunt azi comori ale Fonotecii de Aur a Radioului: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăgulița
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
propriul glas. Ele au zburat că vulturul din munte în munte, din văzduh în văzduh pe deasupra câmpiilor românești, s-au răsădit în flori ale melosului și au sporit frumusețile cântecelor noastre. Au rămas în memoria afectiva a iubitorilor de muzică folclorica românească și vor dura absorbite în eternitatea muzicii zidite pe temelii și rădăcini culturale și artistice solide. Printre ele: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Mai neicuța de pe Olt
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
Party-ul de la Palatul Elisabeta Aurelian Chiscop, redactor șef al Ziarului de Bacău, profesorul și scriitorul Dan Petrușcă, bloggerul Cristian Ghingheș, cel ce cu onoare semnează această cronică, Aurel V. Zgheran... O prezență emoționantă a fost cea a interpretei de muzică folclorică românească Maria Șalaru, însoțită de Ansamblul „Boboceii de la Bacău”, cu toții îmbrăcați în costume populare. Ei au constituit, așa cum a nuanțat interpreta Stela Enache, „pata de culoare a evenimentului”. Toți cei prezenți i-au admirat iar presa și camerele de filmat
GARDEN PARTY, CEREMONIAL ŞI SOLEMNITATE NAŢIONALĂ LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365945_a_367274]
-
Acasa > Cultural > Modele > CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ȘI CULOAREA DRAGOSTEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1220 din 04 mai 2014 Toate Articolele Autorului Interpretul de muzică folclorică din Oltenia, Constantin Enceanu este unul dintre urzitorii eposului olteanului cel mai adevărat (simplu de adevărat), cel mai cinstit (simplu de cinstit), cel mai harnic (simplu de harnic), cel mai petrecăreț (simplu de petrecăreț)... iubăreț, complicat de iubăreț...! Nu cântă
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
harnic (simplu de harnic), cel mai petrecăreț (simplu de petrecăreț)... iubăreț, complicat de iubăreț...! Nu cântă orice! Ar putea cânta orice, ca gen muzical, dar de netăgăduit că numai piese de valoare. Repertoriul său adună multe cântece populare de valoare folclorică iar ceea ce le identifică este varietatea tematică și calitățile de narație. Predominarea aparține cântecelor de dragoste și de aceea, ele nu se cercetează, ele se ascultă. Precum nici dragostea cea mare nu se încearcă, nu se depozitează ci se trăiește
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
nici cântecele care i se închină să fie abordate în analiză mai mult decât în suflet. Dragostea, cântată fără pereche în muzica oltenească e înveșmântată de Constantin Enceanu cu o undă de opal a romanței prin care se vede fondul folcloric dar lumina vine de la suavitatea pe care numai romanța o are și numai interpretul Constantin Enceanu o poate contopi în cântecul popular. Spre profunzimea și culoarea dragostei cântecelor populare line, cântate cu dor și cu o anume solemnitate de interpretul
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
din Ardeal și așezați în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea între Baia de Aramă și Obârșia Cloșani. Aceștia practicau transhumanța până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar reminiscențe ale acesteia se observă și azi în câteva creații folclorice specifice acestei comunități.(3) Specificul folclorului păstoresc din nordul Mehedințiului este determinat de legătura nemijlocită, pe parcursul întregului anul, a tuturor membrilor familiilor, a spițelor de neam și chiar a obștilor. Nimeni nu pleca mult timp, legătura între oameni și între
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
a tuturor membrilor familiilor, a spițelor de neam și chiar a obștilor. Nimeni nu pleca mult timp, legătura între oameni și între aceștia și animale, cu toate muncile și servituțile aferente pastoralului, au dat naștere unui anume tip de creație folclorică, dorința ciobanului de a rămâne în mijlocul naturii, o analogie cu subiectul literal al baladei „Miorița” în care ciobanul moare și nu mai aude vântul cum șuieră prin cetină, cum reiese din doina: 1. Marcela Bratiloveanu-Popilian, Plaiul Cloșanilor, Editura Sport-Turism, București
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
56 pagini, 17 color, ilustrații: Mirela Rusu Pete, traducere în limba engleză: Alexandra Flora Munteanu) Apreciez intenția și reușita doamnei scriitoare de a face concurență prin LEGENDA LUI DRAGOBETE Sfântului Valentin, care nu ne aparține, nu este în zestrea noastră folclorică, nu reprezintă comoara noastră străveche. Un Dragobete născut din ființa Dochiei (Daciei) și a spiritului muntelui, care s-a metamorfozat într-o plantă numită „Năvalnic”, la fel de năvalnic precum furtuna dragostei, care strecoară în sufletele tinerilor fiorul primelor iubiri, este cu
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366026_a_367355]
-
Acasa > Impact > Scrieri > SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI "DOINA OLTULUI" DE NICOLAE GHINOIU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1345 din 06 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Scurt istoric al ansamblului de cântece și dansuri “Doina Oltului” din Călimănești-Vâlcea Tradițiile folclorice și etnografice ale Călimăneștiului datează încă din cele mai vechi timpuri. Mărturii orale din generație în generație atestă fără putință de tăgadă faptul că încă dela începutul secolului al XVIII-lea, în satul Călimănești ce făcea parte din ctitoria Sfintei
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
încă dela începutul secolului al XVIII-lea, în satul Călimănești ce făcea parte din ctitoria Sfintei Mânăstiri Cozia a Domnitorului Mircea cel Bătrân, duminica sau în zilele de sărbătoare,în piața de lângă primărie se desfășura un eveniment de mare tradiție folclorică ”Hora Satului” la care participau cu mare entuziasm tinerii și vârstnicii locului. La aceste sărbători își etalau măiestria interpretării muzicale rapsozi populari localnici, care dădeau glas cu mare însuflețire și entuziasm celor mai îndrăgite și cunoscute jocuri populare cu instrumentele
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
transmiterea obiceiurilor moștenite generațiilor viitoare. Așa se face că venind mai aproape și anume începând de prin anii 1960 mișcarea cultural- artistică din Călimănești, ia o amploare deosebită. În toate intreprinderile și instituțiile din oraș se înființează formații de dansuri folclorice,care împreună cu mici tarafuri de lăutari și câțiva soliști de muzică populară ,organi zează spectacole folclorice cu dansuri și cântece specifice zonei noastre. De remarcat este faptul că începând din această perioadă, formațiile care s-au evidențiat în diferite concursuri
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
prin anii 1960 mișcarea cultural- artistică din Călimănești, ia o amploare deosebită. În toate intreprinderile și instituțiile din oraș se înființează formații de dansuri folclorice,care împreună cu mici tarafuri de lăutari și câțiva soliști de muzică populară ,organi zează spectacole folclorice cu dansuri și cântece specifice zonei noastre. De remarcat este faptul că începând din această perioadă, formațiile care s-au evidențiat în diferite concursuri de acest gen, în mod deosebit au beneficiat și de asistență de specialitate din partea unor instructori
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
bază, care timp de peste două decenii au făcut să se vorbească în termeni din cei mai elogioși în presa vremii cât și în publicațiile de specialitate din domenil etnofolcloric, despre înaltele calități artistice și interpretative în spectacolele prezentate de Ansamblul Folcloric “Doina Oltilui” cu diferite ocazii, putem aminti pentru conducerea muzicală pe Artistul Poporului, Ionel Budișteanu, maestrul Radu Voinescu, sau dirijorul Gigi Mogoroașe. În ceeace privește componenta de coregrafie , au împărtășit din vasta lor experiență artistică dansatorilor din ansamblul nostru, maestrul
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Casei Centrale a Creației Populare București, maestrul Ilie Ion, Artist Emerit, membru al Ansamblului profesionist de Cântece și Dansuri “Ciocârlia” din București și Cornel Botoș, instructor coregraf al Ansamblului” Cununa de pe Someș” din Bistrița-Năsăud. Cu aceste mari personalități din domeniul folcloric, Casa de Cultură a orașului Călimănești, a avut relații periodice de colaborare, mai ales cu prilejul participării ansamblului nostru la unele manifestări majore în domeniul artistic cum ar fi: unele festivaluri folclorice în țară sau în strănătate. În toată perioada
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
din Bistrița-Năsăud. Cu aceste mari personalități din domeniul folcloric, Casa de Cultură a orașului Călimănești, a avut relații periodice de colaborare, mai ales cu prilejul participării ansamblului nostru la unele manifestări majore în domeniul artistic cum ar fi: unele festivaluri folclorice în țară sau în strănătate. În toată perioada de activitate a Ansamblului de Cântece și Dansuri “Doina Oltului”sub egida Casei de Cultură din Călimănești,al cărei director era Dumitru Baniță a “beneficiat” de pasiunea și implicarea totală în fenomenul
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
al ansamblului Dânsul are marele merit că printr-un deosebit tact pedagogic și calități profesionale deosebite, a reușit să preia în repertoriul ansamblului dela colaboratorii care ne-au ajutat în edificarea acestei construcții coregrafice, dansuri care nu erau specifice zonei folclorice Vâlcea. Putem exemplifica în acest context faptul că până la înființarea acestui ansamblu în localitățatea noastră, nicio formație de dansuri dela oraș sau dela sat, de pe tot cuprinsul județului vâlcea nu cunoștea dansuri specifice altor arii coregrafice din țară. Putem astfel
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
de program, uneori până la miezul nopții,și chiar mai târziu. Însă trebuie să recunoaștem că sacrificiile făcute au meritat, prin succesele deosebite înregistrate în spectacolele susținute. Acum trebuie scos în evidență faptul că pentru a păstra autenticitatea dansurilor din vetrele folclorice Muntenia, Oltenia,Moldova Ardeal,Oaș cât și pentru brâurile argeșene sau călușul oltenesc,trebuia să avem și costumele adecvate fiecărei suite de dansuri din zona folclorică respectivă. Deoarece județul Vâlcea nu dispunea de astfel de costume și accesorii a fost
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]