3,515 matches
-
produse condiționate - sunt companii multinaționale, lideri pe piața de cefalosporine, peniciline, antidiabetice sau tuberculostatice: Dobfar (Italia), Antibioticos (Spania), Aurobindo (India), Lupin (India). În ceea ce privește ambalajele, în prezent sunt importate flacoane și dopuri de cauciuc sterile (pentru fabricarea de pulberi injectabile), precum și folie de aluminiu (pentru fabricarea de capsule și comprimate). Principalii furnizori sunt Saint Gobain Desjonqueres (Franța) și AC Folien (Austria). III.6. Producțiatc "III.6. Producția" Antibiotice a beneficiat în ultimii zece ani de un program masiv de investiții în retehnologizare
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
O.N.U. a fost adoptată, în 1989, Convenția internațională împotriva recrutării, folosirii, finanțării și instruirii mercenarilor care prevede ca orice persoană care recrutează, folosește, finanțează și instruiește mercenari comite o infracțiune; u. Convenția asupra marcării explozivilor plastici și în folie, în scopul identificării lor document O.N.U. semnat la Montreal la 1 martie 1991 prevede marcare chimică a explozivilor pentru a se facilita identificarea explozivilor plastici (de exemplu pentru combaterea sabotării aeronavelor). Prin aceasta convenție se urmărește limitarea utilizării
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
hibrizilor de rezistență;optimizarea datelor de aplicare a pesticidelor; utilizarea plaselor de protecție contra dăunătorilor; practicarea culturilor ascunse pentru a înlătura dăunătorii; folosirea unor mijloace auxiliare de combatere. mâna de lucru insuficientă: raționalizarea lucrărilor mecanice sau termice; acoperirea solului cu folie de plastic,mulcirea sau culturi ascunse; 200 schimbări tehnice în producție (reamplasarea semincerilor într-o plantațieă; reducerea ponderii culturilor foarte intensive, care necesită multă forță de muncă; reducerea producției de legume proaspete. comercializarea producției obținute în comun cu alte exploatații
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a culturilor; examinarea tuturor posibilităților de rotație a culturilor; posibilitatea de colaborare cu alte exploatații; renunțarea la culturile puțin convenționale; extensivizarea exploatațiilor. concurența buruienilor: lucrări de întreținere a solului, superficial, cu mijloace manuale sau mecanice; acoperirea solului cu diferite materiale (folie, resturi vegetale). comercializarea incertă a fructelor și legumelor: inițierea unui sistem de comercializare împreună cu alți producători „bio“; informarea și punerea în practică a măsurilor după coordonarea unui supervizor „bio“; discuții cu un consiliu „bio“; dezvoltarea sistemului de vânzare directă. 9
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
intențional, În cazul individului, sau ca degradare a moravurilor societății, În anumite momente de criză istorică - o tempora, o mores; că semnificația psihologică, privind direcția de manifestare și modul de satisfacere a instinctelor (perversiune instinctualăă sau a caracterului (pervertirea intențiilor, folie morale sau moral insanityă, precum și o conștiință a Răului (conștiință pervertităă; dă semnificația psihiatrică, introdusă și susținută de către V. Magnan, care stabilește trei niveluri de alienație mintală: anomalii, aberații și perversiuni sexuale; eă semnificația psihosexuală, privind aberațiile sexuale, considerate ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aceasta se pot manifesta sub două forme: aă pasivă sau apatică, reprezentată prin insensibilitate pură, temperament rece, inactivitate; bă activă sau impulsivă, reprezentată prin violență, apetențe de neînfrânat, cruzime, răceală, perversitate. Ne găsim În fața unei problematici psiho-morale speciale. Nebunia morală (folie morale sau moral insanityă apare ca o insensibilitate completă: absența milei, ferocitate, răceală, absența remușcărilor lipsa dorinței de a-și repara faptele comise. Toate acestea vorbesc de o atingere gravă a conștiinței morale a acestor persoane. Insensibilitatea morală este constituțională
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
între ele prin etape de acalmie. Perioadele constau din succesiunea regulată a fazelor, cum se poate vederea din următoarele situații: toate anormalitățile psihice asociate cu dezordinile personalității tind către o periodicitate (stările compulsive, pseudologia fantastică, stările disforice); dezordinile afective severe (folie à double forme, folie alternante); periodicitatea unor simptome ce stau la baza dezvoltării unor viitoare boli procesuale (bufee halucinatorii, debutul schizofreniei). Pe lângă cele de mai sus, în legătură cu evoluția bolii psihice, K. Jaspers mai vorbește și despre proces, care este tulburarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de acalmie. Perioadele constau din succesiunea regulată a fazelor, cum se poate vederea din următoarele situații: toate anormalitățile psihice asociate cu dezordinile personalității tind către o periodicitate (stările compulsive, pseudologia fantastică, stările disforice); dezordinile afective severe (folie à double forme, folie alternante); periodicitatea unor simptome ce stau la baza dezvoltării unor viitoare boli procesuale (bufee halucinatorii, debutul schizofreniei). Pe lângă cele de mai sus, în legătură cu evoluția bolii psihice, K. Jaspers mai vorbește și despre proces, care este tulburarea globală a personalității, ce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și implică o alterare importantă și nuanțată a stării de sănătate mintală. Din acest motiv, aspectele menționate interesează în mod direct starea de sănătate mintală. În psihiatria clasică, se vorbea de conceptul, cu un pronunțat caracter moral, de moral insanity (folie morale) sau de nebunia morală. Cele mai importante aspecte clinice legate de această stare sunt psihopatiile, perversiunile constituționale, alcoolismul și toxicomania. În sociologie, acestea apar în sfera relațiilor interumane, în stările pasionale sau legate de sentimentele de culpabilitate. Elementul cel
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
1996. Rădulescu, S.; Danciu, D., Introducere în sociologia delincvenței juvenile, Editura Medicală, București, 1990. Rădulescu, S.; Piticaru, M., Devianță comportamentală și boală psihică, Editura Academiei, București, 1989. Rank, O., The trauma of birth, K. Brunner, New York, 1952. Rappard, Ph., La folie et l’etat, Privat, Toulouse, 1981. Rathenau, W., La triple révolution, Éd. Du Rhin, Paris-Bâle, 1921. Rees, J.R., The health of the mind, Norton, New York, 1929. Régis, E., Précis de psychiatrie, Doin, Paris, 1923. Rentschnick, P., „Evolution du concept „euthanasie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mort; une part importante de la vie”, în Méd. Hyg., 40, 1982. Richardson, K.; Spears, D., Race, culture and intelligence, Penguin Books, Harmondsworth, 1972. Richter, C.P., Biological clocks in medicine and psychiatry, Thomas Publ., Springfield, 1965. Rodiet, A.; Fribourg-Blane, A., La folie et la guerre de 1914-1918, F. Alcan, Paris, 1930. Ringel, E., „La prévention du suicide, un problème mondial”, în Méd. Hyg., 3, 84, 1966. Rist, E., La morale professionale du médecine, Masson, Paris, 1941. Rist, E., Qu’est-ce que la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Ringel, E., „La prévention du suicide, un problème mondial”, în Méd. Hyg., 3, 84, 1966. Rist, E., La morale professionale du médecine, Masson, Paris, 1941. Rist, E., Qu’est-ce que la médecine?, Masson, Paris, 1929. Ristich de Groote, M., La folie à travers les siècles, Laffont, Paris, 1967. Robert, M., Romanul începuturilor, începuturile romanului, Editura Univers, București, 1983. Robin, G., Les haines familiales, Gallimard, Paris, 1926. Roediger, H.L.; Rushton, J.P.; Deutsch Capaldi, E.; Paris, S.G., Psychology, Little Brown and Comp., Boston
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
community, Ginn and Co., Boston, 1938. Tarde, G., La criminalité comparée, F. Alean, Paris, 1924. Taylor, L.; Chave, S., Mental health and environement, Churchill, Livingstone, Londra, 1964. Thompson, F.B., Media și modernitatea, Editura Antet, București, 2001. Thuilleaux, M., Connaissance de la folie, Presses Univers, Paris, 1973. Toffler, A., Șocul viitorului, Editura Politică, București, 1975. Toffler, A., Al treilea val, Editura Politică, București, 1979. Tonquédec, J., Les maladies nerveuses ou mentales et les manifestations diaboliques, Beauchesne, Paris, 1938. Tordjam, G., La maladie conjugale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o succesiune regulată a fazelor. În sensul acesta pot fi menționate următoarele exemple: a) toate anormalitățile psihice asociate cu dezordinile personalității tind către periodicitate (stările compulsive, pseudologia fantastică, stările disforice etc.); b) dezordinile afective severe cunoscute în psihiatria franceză ca folie à double forme și folie alternante; c) periodicitatea unor simptome care stau la baza dezvoltării unor viitoare boli procesuale (bufeele delirant-halucinatorii, fazele de debut ale schizofreniei). Modelul organic, de regulă exogen, este caracterizat prin instalarea unui proces. După K. Jaspers
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În sensul acesta pot fi menționate următoarele exemple: a) toate anormalitățile psihice asociate cu dezordinile personalității tind către periodicitate (stările compulsive, pseudologia fantastică, stările disforice etc.); b) dezordinile afective severe cunoscute în psihiatria franceză ca folie à double forme și folie alternante; c) periodicitatea unor simptome care stau la baza dezvoltării unor viitoare boli procesuale (bufeele delirant-halucinatorii, fazele de debut ale schizofreniei). Modelul organic, de regulă exogen, este caracterizat prin instalarea unui proces. După K. Jaspers, când unii factori noi intervin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de falsitatea acestora bolnavul este conștient, dar, cu toate acestea, nu se poate elibera de ele. F. Leuret descrie, la începutul secolul al XVII-lea agorafobia. Moritz (1783) descrie frica obsedanta de apoplexie. Esquirol descrie monomaniile, iar Trélat delimitează la folie lucide. R. van Kraft-Ebbing (1867) le va numi tulburări obsesive (Zwangsvorstellungen), termen care va fi preluat de A. Wesiphal. P. Janet, carem la sfârșitul secolul al XIX-lea, descriu cadrul clinic al psihasteniei. Pentru M. Dide și P. Guiraud, obsesiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obsedante: au un caracter de ruminații intelectuale și neproductive (Legrand du Saulle, P. Janet). Ele au, de regulă, un caracter interogativ (aritmomania, onomatomania, evocarea obsedantă, idei contrastante în totală opoziție cu sentimentele, concepțiile și atitudinile bolnavului, îndoiala obsedantă sau la folie du doute). 2) Fricile obsedante sunt temeri nejustificate ale bolnavului reprezentate prin: agorafobie, claustrofobie, ereutofobie, nosofobie, dismorfofobie etc. 3) Impulsiunile obsedante sau „obsesiile impulsive” constau în apariția în câmpul conștiinței a unor porniri puternice, irezistibile de a comite acte fără
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este el însuși anormal, viciat; b) stările nevrotice dezvoltate pe un teren constituțional anormal psihic, de slăbire a conștiinței morale; c) stările de intensitate psihotică ce necesită internarea bolnavilor; d) stările perverșilor, corespunzând cu moral insanity al autorilor englezi, cu folie morale a autorilor francezi sau cu anetopații lui Karpman (mitomani, perverși sexuali, sadici, huligani, vagabonzi, piromani); e) oligofrenii cu tulburări de comportament de natură psihopatică, diferiți de cei „liniștiți”, educabili și adaptabili, firește, în limita gradului oferit de oligofrenie. Din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și cu tendință extensivă, constituind o piedică în viața relațională și adaptarea socio-profesională a bolnavului, survenind de regulă la o personalitate patologică de tip psihastenic sau obsesiv. Boala a fost descrisă de J.P. Falret (1866), care a denumit-o la folie raisonnante sau folie morale. Contribuții în acest domeniu au adus A. Morel (1866) care vorbea despre „delirul emotiv”, Legrand du Saulle (1875) care a numit-o la folie du doute, iar P. Janet (1903) va crea cadrul clinic al „psihasteniei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
extensivă, constituind o piedică în viața relațională și adaptarea socio-profesională a bolnavului, survenind de regulă la o personalitate patologică de tip psihastenic sau obsesiv. Boala a fost descrisă de J.P. Falret (1866), care a denumit-o la folie raisonnante sau folie morale. Contribuții în acest domeniu au adus A. Morel (1866) care vorbea despre „delirul emotiv”, Legrand du Saulle (1875) care a numit-o la folie du doute, iar P. Janet (1903) va crea cadrul clinic al „psihasteniei”. Din punct de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a fost descrisă de J.P. Falret (1866), care a denumit-o la folie raisonnante sau folie morale. Contribuții în acest domeniu au adus A. Morel (1866) care vorbea despre „delirul emotiv”, Legrand du Saulle (1875) care a numit-o la folie du doute, iar P. Janet (1903) va crea cadrul clinic al „psihasteniei”. Din punct de vedere clinic și psihopatologic, se disting următoarele forme de tulburări psihice în cadrul nevrozei obsesive: a) Obsesiile Obsesia constă în invadarea, independentă de circumstanțe, a conștiinței
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simetrie, - teme de precizie și completudine (perfecționism), - teme legate de scurgerea timpului. Din punct de vedere psihopatologic, această tematică bogată poate fi sintetizată în următoarele forme de tulburări clinice: - fobia de contact, de atingere, sau délire de toucher, - nebunia îndoielii (folie du doute) sau remușcarea intelectuală, - obsesii religioase, - obsesii cu conținut agresiv cu autoacuzare sau conduite reparatorii, - onomatomanie și aritmomanie. e) Personalitatea obsesională În general, autorii sunt de acord în a accepta existența a trei tipuri de personalitate obsesională. Acestea sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Manie acută simplă Melancolie acută simplă 2) Forma bipolară a PMD este mult mai complexă și din punctul de vedere al evoluției clinico-psihiatrice ea îmbracă trei forme clinice, așa cum se poate vedea și în schemele din pagina 320???: manie-melancolie continuă, (folie à double forme circulaire) în care accesele de manie sunt urmate de accese de melancolie, fără interval liber între ele; manie-melancolie intermitentă (folie à double forme intermittente), în care după un acces de manie-melancolie, urmează un interval liber, iar apoi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ea îmbracă trei forme clinice, așa cum se poate vedea și în schemele din pagina 320???: manie-melancolie continuă, (folie à double forme circulaire) în care accesele de manie sunt urmate de accese de melancolie, fără interval liber între ele; manie-melancolie intermitentă (folie à double forme intermittente), în care după un acces de manie-melancolie, urmează un interval liber, iar apoi procesul psihotic se repetă identic; manie-melancolie alternantă (folie periodique à forme alterne) în care accesele de manie sunt urmate de intervale libere, apoi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de manie sunt urmate de accese de melancolie, fără interval liber între ele; manie-melancolie intermitentă (folie à double forme intermittente), în care după un acces de manie-melancolie, urmează un interval liber, iar apoi procesul psihotic se repetă identic; manie-melancolie alternantă (folie periodique à forme alterne) în care accesele de manie sunt urmate de intervale libere, apoi survin accesele melancoliforme urmate de un interval liber și procesul psihotic continuă la fel. Fig. pg. ms. 320 Manie-melancolie continuă Manie-melancolie intermitentă Manie-melancolie alternă (+) (+) (+) (-) (-) (-) Indiferent
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]