39,065 matches
-
cu floră hidrofilă de mlaștină prelungită. Idem 8.3.3.1. 327 11/- Câmpie forestieră joasă, depresiuni cu stagnoglei, fără vegetație lemnoasă sau cu An.n<Pi. 8.7.1.4. Câmpie forestieră joasă, depresiuni cu stagnoglei, fără vegetație lemnoasă sau cu An.n<Pi. Idem 8.3.3.6. 326 9/- Câmpie forestieră joasă de șleau Ps, pseudogleic-podzolit, edafic mare cu floră hidrofilă de mull. 8.7.1.5. Câmpie forestieră joasă de șleau Ps, pseudogleic- podzolit, edafic mare cu floră hidrofilă de mull. Idem 8.3.3.3. 328 12/- Câmpie forestieră-rovină de cereto-stejăret Pm(i), pseudogleic puternic podzolit
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
amenajamentele silvice Idem 8.3.2.2. 330 15/- Câmpie forestieră de gârnițete, Pm, puternic podzolit, slab-mediu pseudogleizat, planic sau planosol, edafic mijlociu. 8.7.1.9. Câmpie forestieră de gârnițete Pm, puternic podzolit, slab-mediu pseudogleizat, planic sau planosol, edafic mijlociu. Idem 8.5.1.2. 333 19/- Câmpie forestieră, luncă de șleau cu salcie și plop Ps, aluvial cambic, edafic mare. 8.7.2.0. Câmpie forestieră, luncă de șleau cu salcie și plop Ps, aluvial cambic, edafic mare. Idem 8.5.1.2. 333 20/- Câmpie forestieră, luncă de aniniș, frăsinet Ps, brun aluvial
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
planic sau planosol, edafic mijlociu. 8.7.1.9. Câmpie forestieră de gârnițete Pm, puternic podzolit, slab-mediu pseudogleizat, planic sau planosol, edafic mijlociu. Idem 8.5.1.2. 333 19/- Câmpie forestieră, luncă de șleau cu salcie și plop Ps, aluvial cambic, edafic mare. 8.7.2.0. Câmpie forestieră, luncă de șleau cu salcie și plop Ps, aluvial cambic, edafic mare. Idem 8.5.1.2. 333 20/- Câmpie forestieră, luncă de aniniș, frăsinet Ps, brun aluvial cambic gleizat și semigleic, edafic mare. 8.7.2.1. Câmpie forestieră, luncă de aniniș, frăsinet Ps, brun
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
edafic mijlociu. Idem 8.5.1.2. 333 19/- Câmpie forestieră, luncă de șleau cu salcie și plop Ps, aluvial cambic, edafic mare. 8.7.2.0. Câmpie forestieră, luncă de șleau cu salcie și plop Ps, aluvial cambic, edafic mare. Idem 8.5.1.2. 333 20/- Câmpie forestieră, luncă de aniniș, frăsinet Ps, brun aluvial cambic gleizat și semigleic, edafic mare. 8.7.2.1. Câmpie forestieră, luncă de aniniș, frăsinet Ps, brun aluvial cambic gleizat și semigleic, edafic mare. Idem 8.5.2.1. /8.5.2.2. 335 24/- Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
aluvial cambic, edafic mare. 8.7.2.0. Câmpie forestieră, luncă de șleau cu salcie și plop Ps, aluvial cambic, edafic mare. Idem 8.5.1.2. 333 20/- Câmpie forestieră, luncă de aniniș, frăsinet Ps, brun aluvial cambic gleizat și semigleic, edafic mare. 8.7.2.1. Câmpie forestieră, luncă de aniniș, frăsinet Ps, brun aluvial cambic gleizat și semigleic, edafic mare. Idem 8.5.2.1. /8.5.2.2. 335 24/- Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop alb Pi, aluvial neumezit freatic, foarte rar și scurt inundabil. 8.7.2.2. Câmpie forestieră, luncă de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
8.5.1.2. 333 20/- Câmpie forestieră, luncă de aniniș, frăsinet Ps, brun aluvial cambic gleizat și semigleic, edafic mare. 8.7.2.1. Câmpie forestieră, luncă de aniniș, frăsinet Ps, brun aluvial cambic gleizat și semigleic, edafic mare. Idem 8.5.2.1. /8.5.2.2. 335 24/- Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop alb Pi, aluvial neumezit freatic, foarte rar și scurt inundabil. 8.7.2.2. Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop alb Pi, aluvial neumezit freatic, foarte rar și scurt inundabil. Idem 8.5.4.1. 338 33/- Câmpie forestieră de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
8.7.2.1. Câmpie forestieră, luncă de aniniș, frăsinet Ps, brun aluvial cambic gleizat și semigleic, edafic mare. Idem 8.5.2.1. /8.5.2.2. 335 24/- Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop alb Pi, aluvial neumezit freatic, foarte rar și scurt inundabil. 8.7.2.2. Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop alb Pi, aluvial neumezit freatic, foarte rar și scurt inundabil. Idem 8.5.4.1. 338 33/- Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-aniniș Ps, lăcoviște mlăștinoasă, edafic submijlociu. 8.7.2.3. Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-aniniș Ps, lăcoviște mlăștinoasă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
roboris) 6 11 Stejărete de câmpie (Querceta roboris brachypodietosa) 6 11.1 Stejăret de câmpie înaltă (s) - 6 11.2 Stejăret de câmpie de divagație (m) 6 11.3 Stejăret de con de dejecție (i) 6 11.4 Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră (m). 6 12 Stejărete de luncă (Querceta roboris rubosa) 6 12.1 Stejăret de luncă din regiunea de dealuri (s) 6 12.3 Stejăret de luncă din regiunea de câmpie de productivitate mijlocie (m) 6 12.2 Stejăret de luncă din regiunea de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
m) 8 11.6 Stejar brumăriu tardiflor de silvostepă dobrogeană de productivitate mijlocie (m). 8 11.C Stejar brumăriu de silvostepă din sudul Olteniei (m) 8 2 Stejărete pure de stejar pufos (Querceta pubescentis) 8 21 Stejărete de stejar pufos din zona forestieră (Querceta pubescentis duinensis) 8 21.1 Stejar pufos pur din zona forestieră (i) - 8 21.2 Stejar pufos de sol profund din Dobrogea 8 21.3 Stejar pufos cu cărpiniță din zona forestieră (m). 8 22 Stejărete de stejar pufos din silvostepă (Querceta
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Querceta pubescentis) 8 21 Stejărete de stejar pufos din zona forestieră (Querceta pubescentis duinensis) 8 21.1 Stejar pufos pur din zona forestieră (i) - 8 21.2 Stejar pufos de sol profund din Dobrogea 8 21.3 Stejar pufos cu cărpiniță din zona forestieră (m). 8 22 Stejărete de stejar pufos din silvostepă (Querceta pubescentis subtermophilia) 8 22.1 Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de löess sau lut (i) 8 22.2 Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de nisip (i) 8 22.3
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
optime de stăvilire a proceselor de degradare, de ameliorare sau de valorificare a terenurilor. O situație aparte o reprezintă terenurile agricole, care chiar daca nu sunt vizibil afectate de degradare, prezintă condiții staționale diferite de condițiile terenurilor „normale” din fond forestier, acestea fiind apropiate de specificul terenurilor degradate. Pentru împădurirea acestor terenuri vor fi utilizate soluțiile de împădurire specifice terenurilor slab erodate sau a altor categorii de terenuri degradate, în funcție de factorii limitativi identificați. În cuprinsul părții a doua, sub
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
între ele, în anumite limite de variație ale condițiilor staționale. Cartarea în scop silvoameliorativ a acestor terenuri presupune ca fiecare unitate delimitată să prezinte caracteristici staționale care să reclame măsuri distincte de consolidare, ameliorare și punere în valoare, prin culturi forestiere, a terenului luat în considerare. La baza acțiunii de împadurire a terenurilor degradate, dupa anul 1966, a stat metodologia de cartare stațională a terenurilor degradate din România, elaborată de Constantin Traci. Această metodologie s-a dezvoltat pornindu-se de la
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
terenurilor degradate, dupa grade de eroziune și tipuri staționale” elaborată de C.D.Chiriță și D.Ceuca în 1953. Cercetările efectuate la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității Transilvania din Brașov, privind geneza și tipologia genetică a terenurilor degradate și instalarea vegetației forestiere au condus la elaborarea celei mai recente metode de cartare stațională a terenurilor degradate – metoda de cartare stațională unitară (Ciortuz, Păcurar, 2004). Pentru cartarea și încadrarea stațională a terenurilor degradate precum și pentru stabilirea soluțiilor tehnice de împădurire pe tipuri
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
sol și caracteristica lui de bază sau alte caracteristici ale degradarii etc. și va fi notat cu o litera mare (A,B,C. ) Astfel, exemple de formule TSD vor exprima: RC2B - Taluzuri de ravenă, ogașe (R) din regiune de silvostepă și câmpie forestieră (C) dezvoltate în roci moderat consolidate, marne, argile, gresii (2), cu roca la suprafață pe adâncime mică (B); -FD2B - terenuri alunecătoare (F) din regiunea de deal (D) cu masa de pământ puternic – foarte puternic fragmentată (2) fără exces de apă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
erodic (Erodosol în SRTS 2003) e15 EAE 15 Erodat excesiv prin apă C,Cca C,R C Antrosol erodic (Erodosol în SRTS 2003) 2 Norme tehnice pentru cartarea şi împădurirea terenurilor degradate, 1995 În acțiunea de ameliorare a terenurilor degradate specifică sectorului forestier, clasificarea terenurilor în funcție de gradul de eroziune ține cont de procentul din orizontul de sol care s-a erodat (tabel nr. 1.2.1.2.), după metoda de cartare stațională unitară (”Ameliorații silvice”, I. Ciortuz, V. Păcurar, 2004). În funcție de acest
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
calcic sau carbonatoacumulativ; Cpr = orizont pseusorendzinic; Rrz = orizont rendzinic. Metodologia prezentată de stabilire a limitelor de încadrare în clase de eroziune a terenurilor degradate prin eroziunea de suprafață produsă de apă a respectat și armonizat abordări diverse, atât în domeniul forestier, cât și în cel mai larg al pedologiei generale. Metodologia a pornit de la principiul metodei de cartare stațională unitară (Ciortuz, Păcurar, 2004), cu exprimarea gradului de eroziune funcție de orizontul de sol în care se desfășoară eroziunea și de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
în grupe de stațiuni de terenuri degradate valorificând tradiția din cercetarea în domeniu realizată de institut și cuprinsă în edițiile anterioare ale normelor tehnice (dr. Traci, dr. Roșu, dr. Untaru) și a armonizat încadrările în clase de eroziune din domeniul forestier cu cele din Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor, realizate de specialiștii în pedolodie de la noi din țară (I.C.P.A. 2011), care concordă cu abordările în domeniu de pe plan internațional Limitele de variație ale factorilor funcție de care se
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de ravenă, cu depozite aluviale destul de bogate și bine aprovizinate cu apă, până la cele nefavorabile, reprezentate de taluzurile uscate sau taluzuri dezvoltate în roci dure, cu sol în petece sau lipsa, care satisfac la limita minimă cerințele speciilor forestiere sau sunt inapte pentru împădurire. Principalul factor limitativ pentru instalarea și dezvoltarea vegetației forestiere pe aceste categorii de terenuri este lipsa solului care generează deficitul de apă și de substanțe organice. În cazul acestor terenuri predomină solurile neevoluate, în stadii
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
rețelei hidrografice. Aceste depozite, carcaterizate printr-un grad ridicat de instabilitate contribuie la creșterea turbidității apei și la sporirea transportului de aluviuni în cazul viiturilor torențiale. Depozitele au structură eterogenă ți proprietăți fizico-chimice foarte diferite. Capacitatea de a susține vegetația forestieră și bonitatea stațională a acestora depind de natura și dimensiunile materialelor componente, accesibilitatea apei (determinată în pricipal de localizarea depozitelor de albii, la baza versanților etc), grosimea și vechimea depozitelor etc. Carcaterizarea depozitelor se realizează în raport cu următoarele criterii
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
FA3A FA3B M – stațiuni din regiunea de muncei (FD4, FM1 și FM2) FM1A FM1B FM2A FM2B FM3A FM3B D – stațiuni din regiunea de deal (FD1, FD2 și FD3) FD1A FD1B FD2A FD2B FD3A FD3B C - stațiuni din regiunile de Câmpie forestieră (CF), de Silvostepă și Stepă (Ss, S) FC1A FC1B FC2A FC2B FC3A FC3B Râpile de desprindere și surparile se incadrează la categoria de teren degradat R – râpi și taluzuri naturale, unde se incadrează și cele rezultate în urma proceselor de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
se incadrează la categoria de teren degradat R – râpi și taluzuri naturale, unde se incadrează și cele rezultate în urma proceselor de eroziune în adâncime (tabel 1.2.3). Terenurile alunecătoare prezintă o neomogenitate pronunțată, sub raportul condițiilor de dezvoltare a vegetației forestiere. În general acestea sunt forme de teren afectate de procese de degradare complexe care includ o diversitate de unități staționale, adeseori foarte diferite sub raport ecologic și silvoproductiv. Cercetările efectuate au dus la constatarea că mobilitatea unor categorii de terenuri
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
diversitate de unități staționale, adeseori foarte diferite sub raport ecologic și silvoproductiv. Cercetările efectuate au dus la constatarea că mobilitatea unor categorii de terenuri alunecătoare determinată de un pronunțat dezechilibru gravitațional și hidrologic are o importanță hotărâtoare în instalarea vegetației forestiere și dezvoltarea acesteia, constituind adeseori un factor limitativ (Untaru, et.al., 1982). Pentru a asigura condiții minime de instalare a vegetației forestiere sunt necesare lucrări de stabilizarea maselor alunecătoare prin lucrări de drenare a microdepresiunilor, eliminare a excesului de apă, modelarea
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
categorii de terenuri alunecătoare determinată de un pronunțat dezechilibru gravitațional și hidrologic are o importanță hotărâtoare în instalarea vegetației forestiere și dezvoltarea acesteia, constituind adeseori un factor limitativ (Untaru, et.al., 1982). Pentru a asigura condiții minime de instalare a vegetației forestiere sunt necesare lucrări de stabilizarea maselor alunecătoare prin lucrări de drenare a microdepresiunilor, eliminare a excesului de apă, modelarea terenurilor puternic fragmentate, consolidarea bazei versanților. Terenuri nisipoase (afectate de eroziune eoliană) - N În țara noastră procesul de eroziune eoliană se
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
5 151 - 200 d 3 51 - 100 d 6 201 - 300 Criterii de clasificare a stațiunilor de terenuri sărăturate Principalul criteriu de clasificare a terenurilor sărăturate este solul, acesta fiind cel mai mult studiat și de el depinzând alegerea speciilor forestiere și a soluțiilor tehnice de ameliorare. Funcție de sol, terenurile sărăturate au fost împărțite în terenuri salinizate și terenuri alcalizate, fiecare grupă fiind apoi divizată funcție de intensitatea degradării. Codificarea stațiunilor de terenuri sărăturate s-a făcut după următoarele criterii
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
mlăștinoase o T – terenuri turboase Poziția fitoclimatică o A – stațiuni din regiunea munților înalți o M – stațiuni din regiunea montană și de dealuri înalte o D – stațiuni din regiunea de deal o C – stațiuni din regiunile de silvostepă și câmpie forestieră. Cheie de determinare a tipurilor de stațiune Tabel 1.2.7 – Terenuri cu exces de apă: M – terenuri mlăștinoase, T – terenuri turboase Forma de degradare M - terenuri mlăștinoase T - terenuri turboase Carcateristici hidrofizice 1 2 1 2 stațiuni cu exces de apă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]