2,904 matches
-
direcții și anume Nicopole, Târnovo-Șipka Stara Zagora, Biala-Rusciuc. Înaintarea s-a lovit de o puternică rezistență otomană la Plevna. Aceasta reprezenta un complex de fortificații format din redute, care adăpostea 50 000 de soldați și ofițeri otomani, bine înarmați. Comandantul fortăreței rea Osman Pașa. Plevna constituia cheia operațiilor din Balcani, aflându-se într-o poziție strategică, ce controla direcțiile Nicopole Constantinopol și Vidin-Târnovo. Primele asalturi rusești au fost respinse cu pierderi mari. Situația militară, ce devenea critică pe frontul balcanic a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Dunărea militar și diplomatic și acum ni se spune: „Maurul și-a făcut datoria, maurul poate să se ducă”. Noi ținem să trecem Dunărea ca să dă încercăm a lua Vidinul. Câmpul nostru de operație se va mărgini la împrejurimile acestei fortărețe, 15-20 km și nimic mai departe. Nu ținem câtuși de puțin să mergem cu armata rusească, nici să trecem Balcanii. Am fi făcut poate mai bine dacă alegeam gurile Dunării și Dobrogea, drept câmp de luptă. Din nenorocire ne am
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
direcții și anume Nicopole, Târnovo-Șipka Stara Zagora, Biala-Rusciuc. Înaintarea s-a lovit de o puternică rezistență otomană la Plevna. Aceasta reprezenta un complex de fortificații format din redute, care adăpostea 50 000 de soldați și ofițeri otomani, bine înarmați. Comandantul fortăreței rea Osman Pașa. Plevna constituia cheia operațiilor din Balcani, aflându-se într-o poziție strategică, ce controla direcțiile Nicopole Constantinopol și Vidin-Târnovo. Primele asalturi rusești au fost respinse cu pierderi mari. Situația militară, ce devenea critică pe frontul balcanic a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
intense sentimente antiamericane, de invidie și chiar ură. În consecință, S.U.A. se confruntă cu un paradox unic: deși sunt singura supraputere mondială, americanii se simt mai amenințați ca niciodată. Riscurile sunt reale, iar o Americă se poate transforma într-o fortăreață izolată și ostilă, aflată tot timpul în atare de asediu. Pentru a nu se întîmpla așa ceva, politica S.U.A., și în primul rînd cea externă, trebuie să se schimbe, să devină mai înțeleaptă, mai responsabilă, evitînd militarismul excesiv și înțelegînd interdependențele
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
vechilor scheme de gîndire. Foarte greu, mai ales după frustrările din era Elțîn. Poate Rusia, cu toate acestea, să se reafirme într-o manieră credibilă și constructivă, printr-o abordare multilaterală și cooperantă? Poate ea să renunțe la mentalitatea de fortăreață asediată? Mai degrabă cred că rușii vor fi incitați să se opună în continuare americanilor și europenilor și că antioccidentalismul renaște în Rusia. Aceste antagonisme reîncep să se vadă peste tot în lume. Problema nu este doar clarificarea relației cu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sunt scăzute, șomajul ridicat (rata oficială fiind de 8,3%, dar cea neoficială se apropie de 20%), iar sindicatele sunt foarte slabe. La polul opus elitele privilegiate ale regimului și noii îmbogățiți -, înălțimile din jurul capitalei s-au umplut de palate, fortărețe de lux, lacuri artificiale, terenuri de golf, de tenis, piscine, palmieri etc., mai ceva ca la Beverly Hills sau pe Coasta de Azur. Politicieni, oameni de afaceri, militari, funcționari, legați prin tot felul de fire văzute și nevăzute, o întreagă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
autoritară (pînă la tiranie, s-ar părea, însă naratorii nu pot oferi totuși argumente plauzibile în această privință) și taciturnă, ea își ține fiicele sub un clopot de sticlă, refuzîndu-le orice integrare în lumea din afara casei casă închisă aidoma unei fortărețe. Dl. Lisbon, profesor la liceul unde învață atît naratorii, cît și fetele, dă semnale că, la limită, ar putea fi mai înțelegător, dar se află, la rîndul său, într-un inexplicabil prizonierat. În clipa în care mezina familiei, Cecilia, are
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
postură de "știință"? S-a vorbit enorm, în teoria istoriei (mai ales în cea specifică noului istoricism), despre imposibilitatea ontologică a istoricului de a fi obiectiv în raport cu obiectul său de studiu ascuns în temporalitatea lui distantă ca într-o impenetrabilă fortăreață. De aici "ficționalizarea" istoriei, de aici "de-epistemologizarea" ei, de aici "subiectivitatea" investigațiilor diacronice ș.a.m.d. Idealul fantomei sangvi nare a lui Țepeș este de aceea măreț. El vrea adevărul total în istoriografie, transformarea istoriei însăși pentru istoric într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Peste chipul ce a trăit pe culmea Dusă la vale. Câte stânci s-au rostogolit în prăpastie, Au acoperit drumul De la o veșnicie la alta! Nimeni nu are timp să-și aducă aminte De căderea lor în care oameni Și fortărețe au încetat să fie. Chiar dacă azi pământul e leagăn Unui sfârșit geamăn.
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
lui 1945 abia dăduse în floare cînd Europa a suferit înghețul stalinist, războiul rece. Au trebuit să se scurgă patruzeci și cinci de ani ca totalitarismul învingător să fie învins, nu prin foc și sabie, ci din interior, din inima fortăreței sale moscovite. Ce bucurie plină de lacrimi, ce beție încercasem cu patruzeci și cinci de ani în urmă! Și de-atunci încolo, cîtă deznădejde, și doar cîteva clipe de nădejde-nșelătoare; de cîte ori nu fusesem nevoit să privesc cu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în ochii intelectualilor de stînga. Democrația "formală" devine reală, încetînd a fi percepută ca deghizare a tiraniei capitaliste. Astfel, opoziția democrație / totalitarism se va substitui opoziției capitalism / socialism. În cursul acelorași ani 1970-1980, lumea realizează că URSS nu mai este fortăreața asediată. În urma unei enorme investiții militare începute după afacerea din Cuba (1962), URSS se înfățișează dintr-odată ca o formidabilă putere terestră, aeriană, maritimă implantată pe toate continentele și prezentă pe toate mările. Se poate constata de acum că URSS
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Prin această distrugere nemiloasă se operează construirea unei ființe cu totul noi, și totuși cu totul ne-schimbate. Prin această agonie se operează o moarte/naștere. Ființa nouă care s-a format va încerca să-și sfărîme crisalida, devenită din fortăreață, închisoare. Făcînd eforturi convulsive extraordinare, ea va încerca în mai multe rînduri să iasă, și treptat, cu dificultate, se va elibera. Aripile sale vor fi mototolite, cleioase, lipite de corp, nu se vor putea întinde imediat. Urmează un interval foarte
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
straiele însângerate ale lui Luvah". Între altele, Luvah este un țesător iscusit, iar vesmintele sale simbolizează, aici, sacrificiul inutil, dar și dominația impusă de emoțiile negative (ură). Nu trebuie omis detaliul că palatul lui Urizen este organizat sub forma unei fortărețe intelectuale, opuse fundalului amenințător reprezentat de instinctele anarhice ale lui Tharmas: "But infinitely beautiful the wondrous work arose / În sorrow & care. a Golden World whose porches round the heavens / And pillard halls & rooms recievd the eternal wandering stars / A wondrous
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a fatalității destinului uman, comparabilă cu cea din operele lui Kafka. Privită în ansamblul ei și raportată la istoria europeană, cartea ar putea fi citită, așa cum s-a sugerat adesea, și ca o parabolă a Italiei surprinse în vârtejul fascismului, Fortăreața Bastiani nefiind altceva decât imaginea unei Italii așteptând să intre într-un război propovăduit de atâta timp de Mussolini. Dincolo de aceste nuanțe, sugerate mai mult sau mai puțin de textul romanului, dincolo de parabola existențială construită de o minte care vădește
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
de la început ideea că viața personajului său, la fel ca a oricărei ființe umane, este unică în felul ei. Unică, în primul rând prin capacitatea de a alege și prin puterea individului de a-și asuma responsabilitatea asupra deciziilor sale. Fortăreața Bastiani este izolată într-un peisaj muntos straniu, învăluit mereu de negură sau de razele reci ale lunii, peisaj propice fantasticului, în care stoluri de corbi se pierd „înspre abisul ca o pâlnie al văii” (p. 18). Lipsa de determinare
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
fantasticului, în care stoluri de corbi se pierd „înspre abisul ca o pâlnie al văii” (p. 18). Lipsa de determinare spațio temporală a acțiunii situează de la început romanul într-o zonă a abstractului, specifică formulelor parabolice, dar și textelor fantastice. Fortăreața devine, pe măsură ce drumul pare mai anevoios, un adevărat mit, învăluit în mister, ale cărui taine eroul dorește cu orice preț să le descifreze: „Drogo se tot întreba cum o fi arătând oare Fortăreața Bastiani, dar nu izbutea să și-o
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
specifică formulelor parabolice, dar și textelor fantastice. Fortăreața devine, pe măsură ce drumul pare mai anevoios, un adevărat mit, învăluit în mister, ale cărui taine eroul dorește cu orice preț să le descifreze: „Drogo se tot întreba cum o fi arătând oare Fortăreața Bastiani, dar nu izbutea să și-o imagineze. Nici măcar nu știa precis unde se află și nici cât drum avea de străbătut până la ea. Unii îi spuseseră că avea de mers o zi călare, alții mai puțin, dar nici unul din
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
spațiu ostil și misterios. Drumul pare interminabil, iar fortul devine un fel de Meka, a cărei himeră se depărtează tot mai mult pe măsură ce călătorul crede că se apropie de ea. În peisajul montan, învăluit de lumini și umbre mereu schimbătoare, fortăreața apare și dispare la orizont, într-o liniște apăsătoare, în care orice zgomot este amplificat și devine înspăimântător: „Încercă să strige, dar ecoul îi întoarse glasul cu un timbru ostil.” (p. 11) Totul este static, într-o neclintire care tronează
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
vor domina obsesiile ulterioare ale eroului. Silueta căpitanului Ortiz, conturată pe celălalt versant al văii, este una dintre „aparițiile” care întrețin o atmosferă situată la limita dintre fantastic și real, atmosferă construită prin acumulări permanente și estompări repetate de imagini. Fortăreața este găsită cu greu, după un drum lung și anevoios prin munți și, deși inițial părea ceva fascinant (ca orice lucru încă nedescoperit), se dovedește a fi un spațiu la fel de ostil ca și natura de care este înconjurată: „Pereți goi
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ca orice lucru încă nedescoperit), se dovedește a fi un spațiu la fel de ostil ca și natura de care este înconjurată: „Pereți goi și umezi, tăcere, lumini palide, tristețe (...)”. (p.23) Pentru erou speranța se transformă într o adevărată dezamăgire, întrucât „fortăreața Bastiani nu era câtuși de puțin impunătoare, cu zidurile acelea scunde (...)” (p. 21) Cu toate acestea, „Drogo se uită la ea ca hipnotizat, și o emoție inexplicabilă îi pătrunse în suflet.” (p. 21) Ea nu a încetat să reprezinte o
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
se uită la ea ca hipnotizat, și o emoție inexplicabilă îi pătrunse în suflet.” (p. 21) Ea nu a încetat să reprezinte o atracție pentru cei pe care îi adăpostește și Drogo este uimit să constate că „absolut totul în fortăreață era o renunțare” (p.23), în numele unei fericiri misterioase, alimentată mereu de întrebări care nu-și găsesc răspuns: „Dar dincolo de Fortăreață ce se afla oare? Cum arăta acest Regat al Nordului, pietrosul deșert pe care nu-l străbătuse nimeni nicicând
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
reprezinte o atracție pentru cei pe care îi adăpostește și Drogo este uimit să constate că „absolut totul în fortăreață era o renunțare” (p.23), în numele unei fericiri misterioase, alimentată mereu de întrebări care nu-și găsesc răspuns: „Dar dincolo de Fortăreață ce se afla oare? Cum arăta acest Regat al Nordului, pietrosul deșert pe care nu-l străbătuse nimeni nicicând?” (p. 21) Apăsat de pustietatea fortului, Drogo, abia ajuns aici, nu-și dorește decât să plece mai repede. Consimțind să rămână
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
arăta acest Regat al Nordului, pietrosul deșert pe care nu-l străbătuse nimeni nicicând?” (p. 21) Apăsat de pustietatea fortului, Drogo, abia ajuns aici, nu-și dorește decât să plece mai repede. Consimțind să rămână totuși pentru patru luni la fortăreață pentru a nu da de bănuit printr-o plecare subită, el este cuprins treptat de rutina vieții militare, de monotonia din care se naște, într-un mod oarecum compensatoriu, „himera” care îi ține legați pe toți cei din fortăreață de
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
la fortăreață pentru a nu da de bănuit printr-o plecare subită, el este cuprins treptat de rutina vieții militare, de monotonia din care se naște, într-un mod oarecum compensatoriu, „himera” care îi ține legați pe toți cei din fortăreață de locul acela pustiu - speranța absurdă a unui război, a năvălirii „tătarilor” din nord. Rutina aceasta ascunde ceva plin de mister, un miracol de care sunt atrași toți cei care pătrund în fort și care le sucește mințile, printr-un
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
rămână acolo pentru patru luni, pentru Giovanni Drogo începe „ireparabila fugă a timpului” (p.48), fugă al cărui sens nu îl va înțelege decât mult mai târziu. Somnul adânc în care cade Drogo într-una din primele seri petrecute în fortăreață coincide cu începutul unei adevărate numărători inverse, numărătoare care, așa cum sugerează scriitorul, începe, mai devreme sau mai târziu, pentru fiecare dintre noi. Himera devine o metaforă a idealului pe care omul se chinuie să-l atingă de-a lungul călătoriei
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]