4,121 matches
-
Acasa > Poeme > Constiinta > UNDE SUNETE STRĂINE CONVERG Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului I se frânge sufletul așa cum ar fi decăzut din simțire, aude voci pe care nu le recunoaște rostind vorbe în vânt. Cuvintele sună a poezie în mintea lui unde sunete străine converg și umplu spațiul gol ca apa un lac. Nu se recunoaște
UNDE SUNETE STRĂINE CONVERG de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365189_a_366518]
-
Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului CERCUL De două zile clipocește-ntruna și cerul bombăne nemulțumit de-a speriat și clipele care-au uitat să vină pe vremea asta numai bună de dormit. Se frâng în ploaie frunzele de brusturi și aburul de-un verde crud se risipește în oglinzi de ape pe care-n cercuri des întretăiate plutesc pe nori și vrăbii și furnicile-necate. Ce cântec sau descântec m-a atins de-n ochiul
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? II de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365219_a_366548]
-
ți-e dor de ea ca de-un câștig, Zăpezile se duc departe-n munți. E rugăciune aerul pe buze Și pretutindeni amiroase-a duh, Mugurii tăi, cei cu dureri de frunze, Își vor deschide floarea în văzduh. Acum se frâng în lacrimi ghioceii, Câtă lumină e pe chipul lor! Ei, dăruiți cu dragoste femeii, În Martie, în chip de mărțișor. Ce psalm înalt, trezirea la viață! Îndatorat, de unde ești, te chem, Să punem în cuvinte dimineață, E primăvară-n suflet
POEM DE PRIMĂVARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365250_a_366579]
-
Euharistia? Euharistia este Taina Trupului și Sângelui lui Iisus Hristos, instituită de Domnul nostru Iisus Hristos Însuși la „Cina cea de Taină”, înainte de Patima Sa. Într-adevăr la Cina din Joia Sfintelor Patimi, Domnul „a luat pâine și binecuvântând a frânt și, dând ucenicilor, a zis: Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu. Și luând paharul și mulțumind, le-a dat, zicând: Beți dintru acesta toți, că acesta este Sângele Meu, al Legii celei Noi care pentru mulți se varsă spre iertarea
DESPRE SFANTA EUHARISTIE IN TRADITIA ORTODOXA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364738_a_366067]
-
-mi povară... Cuminte e doar frunza ce-n șagă se coboară Vântul se despletește-n amorțire Zăpada se dezgheață într-o doară Cuvânt nespus de nemurire... Alungă-mă din gândurile tale iarnă Eu doar o clipă te mai las să frângi A clipei de iubire dragi comoară Nescrisă în toptanele de fulgi... inspirată de melodiile http://youtu.be/wpL4TWBlaEw și http://youtu.be/sd7jpCiycrc Blue Mireille 27.01.2013 Referință Bibliografică: O zi de iarnă / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
O ZI DE IARNĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364861_a_366190]
-
vor duce. Vei deveni o veșnică amintire, DRAGA MEA, stabila mea iubire. Nu am crezut ca te iubesc așa demult, În clipa când demult ne-am cunoscut. O simt acum, când inima îmi plânge, Sufletul trist în lacrimi mi se frânge. Nu pot să fac nimic la viață să te întorc, Lacrimile fără voie ochii mi le storc. Tu nu vei mai vedea ce se întâmplă, Vei fi încorsetată de recea stâncă. Nu pot să te întorc la viață cum doresc
AI DEVENIT UN NUME SCRIS PE O CRUCE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364935_a_366264]
-
Vei fi prezentă doar pe tărâmul poeziei. AI DEVENIT UN NUME SCRIS PE O CRUCE, ORICÂT AȘ VREA ÎNAPOI NU TE POT ADUCE. Voi fi un suflet care mereu va plânge, Inima în piept cât voi trăi mi se va frânge. Moldova Veche 1 septembrie 2013 Referință Bibliografică: AI DEVENIT UN NUME SCRIS PE O CRUCE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 975, Anul III, 01 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AI DEVENIT UN NUME SCRIS PE O CRUCE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364935_a_366264]
-
ai simțit aripa îngerului cu aripi de flori noi nu vom fi (sau cine știe) doi... te cred ești țărmul cu parfum de flori de alge și de timp purtat prin mori cuvintele-ți sunt calde aspre goi în fața valului frângem desenul clipei dintre noi cu pietre-n mâini mărim inelul apei în cruce stingem lumânarea-n pată apoi o pâine împărțim râzând cinstim poemul plimbat pe scara-gând pe masa bucuriei ai așternut un singur punct metafora și-un gând împarți
GÂND DE DIMINEAŢĂ 27 AUGUST 2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364937_a_366266]
-
o altă lumină. Voia să doarmă. Să nu audă vaiete...să nu simtă durere. Să nu știe de nimic.,, Se vor termina toate? Ce situație nenorocită!'' Dar, nu, nu va plânge! Va călca peste durerea fizică și cea care-i frângea bucăți din suflet. ,,Ce puțin a durat fericirea! Acesta este sfârșitul? Mă voi întâlni vreodată cu Adrian?''Dorea să-i urce în suflet iubirea. O iubire infinită, ce pășea nomadă peste oceanul înspumat de speranță. Carmen se ridică din fața monitorului
OCHII TĂI SÎNT ARIPILE ZBORULUI MEU de LILIANA TIREL în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364956_a_366285]
-
acasă: Fusei plecat, și cu Florică, doi, Cu Luna-n băț în șase pași vioi, Și-așa o zi de market ce-am avut Că prazu' tot și aiu' l-am vândut(!) Mă săturasem, muică, până-n gât, De muncă eram frânt de tăbărât Și cum avui și-o noapte tare grea, Un pui de somn, să mor, om mă făcea; Parcai sub dud măgaru', nelegat, (Florică mă-nțelege minunat!) Însă cu Leana-i lucru de prisos, Muierea le-nțelege tot pe
FEMEILE ... ... . de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364997_a_366326]
-
familie, care aveau aceleași nume și chiar prenume, erau verișori de-a patra și a cincea spiță, deci, practic, nu mai erau rude. Apoi, lângă Borțosu și Tia lu’ Laie-n Dungă se află gospodăria unui nepot de-al Crăciunei Frântu, născută Teșcuț. De aseme-nea, mai jos de gospodăria lui nea Ilă, după intrarea Pe Mal și pe poteca ce coboară La Șipot (Izvoru’ lu’ Voica, La Roman), se află gospo¬dăriile altor doi frați Teșcuț - Oprea și Pătru, astăzi decedați
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CONCERT Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 428 din 03 martie 2012 Toate Articolele Autorului Concert Serafic în armonie mă frâng! Ma supune sublimul o clipă Atinse, corzile se tânguie, râd In desăvârșire mă pierd cu risipă. Lebedele eterice ale sufletului plutesc Pe lacul de argint, cristal împodobit Cu raze fascinante, nepământesc Răsfrânte-n gând, copleșitor învăluit. Sacră, radiantă lumină nevăzută
CONCERT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366418_a_367747]
-
a înroșit țeava. Între timp, s-a târât până la el colonelul Macri, pentru a-l ajuta, iar restul trupei s-a repliat cu pierderi grele și a început să riposteze. Aici, moșu’ Chircuț se oprea, se încrun¬ta și-și frângea mâinile, apoi, privind în gol, continua să povestească mișcându-și capul și trunchiul într-o parte și alta cu obidă: - A fost un măcel nemaipomenit, apele Trotoșuli iereau roșî de sângele soldațîlor noștri... Atacul surprinzător al inamicului a încetat la fel de
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
altora înaintea lui: - De-acuș, ce măi, gata, să rupe firu’ pă mosor, la Bărnoaia cu mine! Locul numit În Vale era teren de vărzărie, dar și de porumbi, fiind destul de mare. Se afla aproape de Boia, în spatele morii lui Costandin Ion Frântu, zis Cebuc; astăzi, în locul morii lui Cebuc se află un grajd al cărui proprietar este Sase, ginerele lui Tămădău. Terenul a aparținut lui nea Ilă, iar astăzi el este moștenit de către verișorul meu, necăsătorit, care stăpânește și casa părintească vecină
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
aveau sute de oi, așa încât doi-trei la un loc făceau de-o stână. Cum aceștia nu se ocupau direct de creșterea lor, aveau perma¬nent angajați ciobani și baci. Așa erau Mihail Rebegel - zis Șorega și fiul lui Ion, Gheorghe Frântu - zis Muguț, Dinică Șandru, Niță Șandru, Dumitru Fetelea, Ionel Teșcuț, Costandin Ion Frântu - zis Cebuc, Dinu Sporiș - zis Tămădău, Niculaie Boromiz - zis Sase, ginere¬le lui Tămădău. Ultimii cinci erau de fapt morari. Șorega și apoi fiul lui, Ion, aveau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
Cum aceștia nu se ocupau direct de creșterea lor, aveau perma¬nent angajați ciobani și baci. Așa erau Mihail Rebegel - zis Șorega și fiul lui Ion, Gheorghe Frântu - zis Muguț, Dinică Șandru, Niță Șandru, Dumitru Fetelea, Ionel Teșcuț, Costandin Ion Frântu - zis Cebuc, Dinu Sporiș - zis Tămădău, Niculaie Boromiz - zis Sase, ginere¬le lui Tămădău. Ultimii cinci erau de fapt morari. Șorega și apoi fiul lui, Ion, aveau piuă de postav și mașină de făcut lâna pe apa Boii. Cu excepția lui
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
m-am și ținut de promisiune, scăpasem ieftin totuși... În afară de Băloasa și Trocărel, mai ne¬gus¬toreau țuică la negru Marioara Bulgar’lui sau Bulgăroaia - Ureche după numele de fami- lie, Gheorghița Cojocaru - zisă Cojocărița sau Ghița lu’ Ficu, Dumitru Frântu - zis Mitu Mat sau Mitu Nuțî, Cebuc, Măruța Gârtonea - zisă Brișca, Marioara Șandru - zisă Pluștoaica sau Oara lu’ Pluștea, Tia lu’ Ion Șorega și Linuța lu’ Boromiz, zisă Boromizoaia, care era „spe- cialistă” în datul cu bobii . Cojocărița era soră
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
spe- cialistă” în datul cu bobii . Cojocărița era soră cu moșu’ Hobza și stătea în Capu’ Satului, chiar peste drum de noi, Ficu era porecla lui bărbatu-său. Porecla de Mitu Mat venea de la faptul că în casa lui Dumitru Frântu a început să funcțio¬neze pri- mul MAT, cârciumă coope¬ratistă, bufet - cum ar veni, inițialele acestea provenind de la titu- latura de Monopolul Alcoolului și Tutunului. De fapt, Mitu Mat avea cârciumă încă dinainte de venirea comuniștilor la putere, dar fusese
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
cu ea până i-a înroșit țeava... Între timp, s-a târât până la el colonelul Macri, pentru a-l ajuta, iar restul trupei s-a repliat cu pierderi grele și a început să riposteze. Aici, moșu’ se încrunta și-și frângea mâinile în poală și, după câteva clipe în care privea în gol, continua să povestească: - A fost un măcel nemaipomenit, apele Trotoșuli iereau roșî de sângele soldațâlor noștri... Atacul surprinzător al inamicului a încetat la fel de repede cum începuse. Grupul de
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
mârâie la intrus, arătându-și colții; pe-al doilea dacă-l făcea - îi și sărea la picioare. Avea ea însă clienții ei, pe care nu-i ierta, indiferent unde se aflau, și ea-i vedea. Unul dintre ei era Mărian Frântu cu cei doi câini-lup ai lui... Referință Bibliografică: OAMENI ȘI CÂINI (miniroman) (IX) / Marian Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2121, Anul VI, 21 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Pătrașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului X Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă îm¬potriva colectivizării, ceea ce nu era deloc con¬formă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
pentru consăteni de mare mirare cum de nu se îmbolnăvea. Uneori da la pește cu plașca, intrând în apă până la brâu, nu se-ncurca el cu undița. Alteori îi ajuta pe cei care prindeau pește clandestin cu hălăul: Buzărnea, Ion Frântu - zis Râpu, Dinu Fetelea - zis Rancotă sau Laie Fetelea - zis Puvneci. Se pricepea la vâslit și conducea cu dibăcie luntrea pe firul apei, mai primea și el câte un pește, cel mai mult îi plăcea somnul, pe atunci era plin
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
zis Rancotă sau Laie Fetelea - zis Puvneci. Se pricepea la vâslit și conducea cu dibăcie luntrea pe firul apei, mai primea și el câte un pește, cel mai mult îi plăcea somnul, pe atunci era plin Oltul de el. Mărian Frântu susținea că stătuse cu Gheorghiu-Dej în aceeași celulă în lagărul de la Târgu-Jiu, de unde au evadat înainte de 23 august 1944, ajutați de țărăniști și de preo- tul Ioan Marina, viitorul patriarh, pe atunci - paroh al bisericii „Sfântul Gheorghe” din Râmnicu-Vâlcea. De
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
rămăseseră prieteni și că avea oricând ușa deschisă la Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român. Lucrurile astea erau greu de crezut atunci, dar, peste ani, ele s-au dove¬dit a fi adevărate. La neîncrederea aceasta în spusele lui Mărian Frântu - ,,auz’ colo, Mărian Frântu șî pretin cu Gheorghiu-Dej, s-o crează mutu’!” - contribuise, e drept, și faptul că nu insis¬ta absolut deloc să fie crezut; de altfel, el însuși amintea destul de rar despre acea peri¬oa¬dă din viața
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
avea oricând ușa deschisă la Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român. Lucrurile astea erau greu de crezut atunci, dar, peste ani, ele s-au dove¬dit a fi adevărate. La neîncrederea aceasta în spusele lui Mărian Frântu - ,,auz’ colo, Mărian Frântu șî pretin cu Gheorghiu-Dej, s-o crează mutu’!” - contribuise, e drept, și faptul că nu insis¬ta absolut deloc să fie crezut; de altfel, el însuși amintea destul de rar despre acea peri¬oa¬dă din viața lui, nu era omul
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]