1,676 matches
-
Să‐ i aducem închinare 122 Ca s‐o știe pânʹ și pruncii... Astăzi este ziua Muncii! Este sărbătoare sfântă A dreptății, mult râvnită! Vesel brațele sʹagită Buzele binecuvântă Este sărbătoare sfântă. S‐ o trăim cu tot avântul! Este ziua biruinței. Frânt e lanțul umilinței Lăudat fie Preasfântul! S‐ o trăim cu tot avântul. Înspre culmi privirea zboare. Uraʹn inimi amuțească! Altă viață să renască În această sărbătoare Înspre culmi privirea zboare! Astăzi este ziua Muncii Sărbătoarea muncii noastre S‐o‐ nălțăm
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ghiur, marchează preocupările în diversitate ale protectorilor sănătății 384 oamenilor. La care se adaugă poezia care nu lipsește, scrisă cu mintea, din inimă. Chenare și titluri „O jumătate de secol de neuitare (19572007 - cu fotografia promoției pe coperta revistei), „Aripi frânte, mult prea devreme”, „A murit Nuțu! (prof.univ dr. P.P.Vancea), „Modelele seduc, modelele se duc... Petre Boișteanu (19472006) pun alături boabele de speranță, de inevitabilele lacrimi. Sunt și medicii oameni! Alte chenare cu titluri ca acestea: „Virgilică” de dr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
culcuș, si leu și lup de foame roși își Țin blana-uscată, -el umblă-n capul gol Și conjura ce-o fi să ducă totul. KENT: Dar cine e cu el? CURTEANUL: Bufonul doar, silință-și dînd, cu glume Inima-i frînta să distreze. KENT: Șir, te știu, Si îndrăznesc, bazat pe flerul meu, Commend a dear thing to you. There is division, Although aș yet the face of it is covered With mutual cunning, 'twixt Albany and Cornwall; Who have aș
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
L-am dus, cerșit-am pentru el, l-am consolat; Nicicînd lui o, păcat! m-am dat pe față, Pîn-adineauri, cînd m-am înarmat; Nesigur, dar sperînd izbînda-aceasta, Să mă binecuvînte i-am cerut, și-ntreg I-am spus pelerinaju-mi; frînta, inima-i, Prea slabă, vai, conflictul să-l îndure--Ntre bucurie și durere, pătimind, S-a rupt zîmbind. EDMUND: Cuvîntu-ți m-a mișcat, Poate vă face bine; mai vorbește; Îmi pare că mai ai ceva de spus. ALBANY: De-o fi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
o prefăcuse în poezie". Dar vraja se rupe în zgomotul unui zornăit de pinteni ce se aude în noapte dinspre scara casei în care locuia Veronica: Feeria nopții dispăru; stelele se stinseră; la orizont începuseră să se arate zori spălăcite. Frânt, zdrobit, poetul ieși de după teiul lui și porni pe unde venise; prin dreptul Râpei Galbene, cătă spre Repedea; nici urmă de pod; sub picioare, hâdă, se căsca prăpastia râpei". Cu moartea în suflet, Eminescu părăsește orașul tinereților sale, își ia
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
făgașul lui, devenise un om fără rost. Săraca nevastă-sa! În seara acesta se simțea bine. Din difuzoarele instalate undeva aproape de tavan, pe pereții acoperiți cu furnir, în care intarsii de un gust îndoielnic închipuiau cupe, struguri trandafiri și linii frânte bizar încolăcite, curgea o melodie veche, învăluind mesele unde oamenii ieșiți de la lucru , cu cămășile descheiate până sub coșul pieptului, cu urme de sărătură uscată pe sub omoplați, goleau pahar după pahar din vinul ieftin, dubios, vorbind pe apucate, înjurând cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
închidere în dezolare. Conștient că gravitatea gânditoare din Elegii frizează retorismul, ducând inevitabil la frigiditate, experimentatorul, truditul de căutări fără răspuns izbucnește în apostrofe, descărcându-se; câte un interludiu ironic sugerează alteori o fugitivă detașare. Câte o mostră de discurs frânt (brisé), ca acesta din A unsprezecea elegie, rupe brusc ritualul lamentatoriu: Totul e simplu, atât de simplu, încât devine de neînțeles... Atât de frecvent-citata propoziție rimbaldiană Eu este un altul își verifică periodic audiența; la Nichita, alteritatea Eu, adică El
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un ochi de sticlă", acesta "puțin mai albastru decât celălalt / și puțin mai rotund / și puțin mai adânc" (Doarme Ieronim). Translucid, corpul lui de arhanghel nu e decât: "Un contur de lumină difuză / Și prin el se văd toate oasele frânte" (Noapte albă). Asimetrii, imobilism, particularități corporale ciudate dau frisoane ca în poemul titular: Tare sunt eu legată de tine, Ieronim, Frică îmi este de tot ce-o să fie de-acum (...) Și tare greu pot să cânt, Ieronim, Și tare des
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
bucle, transparent și ocult, balcanic (matein și barbian) și deschis modernității; autohtonismul său coabitează cu universalul. Vizual prin structură, mai puțin ispitit de sonorități (acestea, la Barbu, cu finalități melodice), privitorul tentat de șarjă și parodie frizează delirul imagistic; linii frânte, volume insolite, reprezentări piezișe (între pseudo-figurativ și decompoziție) intră în relații turbionare mozaicale, departe de intenția vreunei sinteze. Ochiul perseverează în suprafețe. O întâlnire în pod e pretext de inventariere a vechiturilor stocate: "scaune tapițate", "rufe cârpite, pe frânghii vii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
faptului că învățătorul nu este un simplu funcționar, el este o personalitate cu înalte răspunderi sociale și morale, și nu-i este permis să se compromită sprijinind pereții cârciumilor sau rezemând gardurile sătenilor care au fete frumoase și sprințare. ARIPI FRÂNTE Învățătorul emerit Gheorghe Sireteanu (fie-i țărâna ușoară) mi-a povestit, în obișnuitele noastre întâlniri, un caz tipic privind dificultățile cu care se confruntă tinerii absolvenți de facultăți și de școli normale, când se prezintă la posturi în localitățile rurale
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
înfrunte greutățile inerente meseriei și timpului în care a trăit, un timp de schimbări dramatice, asupra cărora învățătorul ajuns profesor și conducător de instituții școlare avea să mediteze mereu. Nu oricine dispunea de tărie morală pentru a le depăși. Aripile frânte, cum se poate citi într-o altă secvență, n-au lipsit acelui timp de confruntări cu o realitate socială adesea foarte dură. Unele texte din volum, îndeosebi cele despre învățare, autorul fiind și un specialist în docimologie, au un caracter
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
exemplarul semnal transmis Gabrielei Adameșteanu, Culianu notase, cu o intuiție fabuloasă : "Out of this world. Cu drag și mulțumiri... Ioan, Chicago, 21 mai 1991". Pînă să ajungă cartea, autorul plecase. Cum spunea Cioran, "nu se pot considera împlinite decît destinele frînte" . Cartea este fascinantă, dezvăluind o viziune enciclopedică asupra lumii, din paleolitic pînă în prezent. E un ghid, dacă vreți, al lumii de dincolo, întrezărită prin porțile visului, extazului, morții clinice, filosofiei și experienței mistice. Rînd pe rînd apar fantomele egiptene
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
științei economice, pentru o lărgire a sferei sale de analiză, astfel încît ea să devină o știință multidimensională, integrînd valori-dimensiune etice, morale, politice ș.a.m.d. "Au vrut unii să se apropie prea mult de soarele cunoașterii globale ? Astăzi, zborul frînt al gîndirii economice lasă, față cu problemele timpului nostru, economistul dezarmat, cu cunoștințele sale fragmentate, cu vederile sale parcelate și acest fascinant abis între un edificiu teoretic în căutarea coerenței și o lume în căutarea soluțiilor și răspunsurilor". (Michel Beaud
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o familie de țărani. Oameni care nu luau niciodată hotărâri pe negândite. Cercetau cerul, norii, culoarea țărânii. De asta depindeau apoi bogăția recoltei, ravagiile făcute de vremea proastă, de grindină ori Înghețuri. A amuțit iar, privind tot marea și coasta frântă. La sfârșit, și-a scos ochelarii și a Început să-i șteargă cu poalele cămășii, gânditor. - Hazardul, numele pe care Îl dăm neștiintei noastre. Așa-i? Nu era o Întrebare. Pictorul de război s-a așezat lângă croat, privindu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
soba; spaimă; stejar; stins; la stomac; suferință; șef; tigaia; trecut; trecutul; țigara; a uita; văpaie; vede; vîlvătaie; zare; zbiară (1); 793/171/60/111/0 aripă: pasăre (201); zbor (149); avion (67); înger (28); pene (25); pană (19); ruptă (19); frîntă (16); găină (15); porumbel (15); libertate (12); pui (11); protecție (10); braț (8); fluture (6); păsări (6); zboară (6); aer (4); albă (4); coadă (4); lungă (4); mare (4); mîncare (4); vînt (4); de vînt (4); a zbura (4); organ
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cancer; carne; catastrofă; chinuit; cîrje; compasiune; copii; coșmar; convalescență; creangă; credință; cronic; cuminte; curabil; demult; depresie; destin; diabet; diagnostic; distrus; de dragoste; elev; epidemie; epilepsie; farmacie; flămînd; găunos; handicap; hepatită; hernie; ignoranță; imunitate; incapacitate; incertitudine; indispus; infectat; de inimă; inimă frîntă; injecție; injecții; invalid; de iubire; înfricoșare; îngrijire; îngropat; întotdeauna; leșin; malefic; măr; microbi; micuț; miros urît; mîhnire; moare; pe moarte; muritor; nașpa; neatenție; necaz; negru; neîngrijit; obosit; ochi; palid; în pat; păcat; pălămidă; și părăsit; pisoi; plumb; fără poftă; povară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
credință; dar; dăruire; despărțire; devotament; divinitate; dorință; drag; drăgălașe; drăgălășenie; drăguț; efemer; efemeră; Eminescu; emoție; erotism; eșec; exista; nu se explică; falsă; femeia; femeie; cea mai mare fericire; fericit; fidelitate; fierbinte; fin; fiori; firavă; floare; Florin; fluture; fluturi; foc; frică; frîntă; frumusețea dureros de dulce; gelozie; gingășie; gînd; ideal; ideală; iluzie; imposibil; independent; indiferență; inexistent; inexistentă; inexplicabil; inima; inimi; instinct; intens; intensitate; Ionuț; a iubi; iubire; ceva iubitor; iubitul; iubiți; iunie; împlinit; împreună; început; înțelepciune; două jumătăți; limbă; liniște; liniște sufletească
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alcool; amigdalite; amuzament; angină; ascuțit; atingere; bază; beregată; bijuterie; bine; biologie; bolnav; bucurie; buze; cale; o cale; calitate fizică; capul; căuta; cinste; coadă; conducere; copt; corp omenesc; curge; delicatețe; doare; dragoste; drept; echilibru; eleganță; expus; fanta; față; feminitate; fierbinte; foi; frînt; fundament; de găină; găini; gălbenuș; ghid; ghilotină; gingaș; de girafă; gît; gîtișor; glandă; glande; goliciune; gras; guler; gulere; guraliv; gușă; imobil; înalt; încheietură; înecat; înghit; înghițire; înghițit; îngust; înmuiat; însetat; înțepenit; întins; jugulare; lanț de aur; laringe; leagă; legătura; lungă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
truc; uneori; urît; non-valoare; vată; la vedere; de vînzare; vestimentație; xeroxul; zdreanță; 38 (1); 782/222/66/156/2 inimă: iubire (113); dragoste (78); suflet (77); viață (72); sînge (40); organ (39); bună (26); mare (21); roșu (19); durere (13); frîntă (13); curată (12); roșie (10); bunătate (9); de piatră (9); om (7); bate (6); centru (6); motor (6); sentimente (6); de aur (5); bătăi (5); card (5); puls (5); caldă (4); cord (4); rănită (4); rea (4); sentiment (4); bătaie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alertă; anatomie; animal; arteră; atrii; a bate; biologie; blîndețe; boală; bucurie; cald; cardinal; cavitar; căldură; ceas; ciocolată Milka; circulație; de cîine; creier; Cupidon; curaj; curat; dăruire; deschisă; doare; element; emană; emoție; emoții; 14 februarie; femeie; ficat; fictivă; ființă; foc; frate; frînt; frumoasă; găină; rar găsești; gheață; de gheață; gol; haină; hipertensiune; hoț; importanță; infarct; intens; încăpătoare; însuflețire; întreg; înțelegătoare; înțelegător; jucărie; lacrimi; legături; lemn; de leu; liniște; măreață; mea; milă; morgă; nimic; nouă; om sufletist; omenie; organ intern; organ vital; organism
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iubire; împacheta; a împerechea; împiedica; împreunare; încearcă; încheia; încheie; închide; încrucișa; încuia; încuietoare; înfrînare; înfrînat; înlănțui; înlănțuire; înlănțuit; înnoadă; înota; joc; jupui; jurăminte; lega; legătură; lege; legea; libertate; limita; a limita; limită; lipi; lua libertatea; mașina; mănunchi; mîini; mîna; mîna frîntă; mînă; la mînă; moșneag; neajutorat; nebun; neputință; niciuna; un nod; de noi; nor; oaie; obliga; a obliga; obligație; obligații; oboseală; om; a opri; pachet; păr; părul; perversiune; picioare; picior; piciorul; piedică; pleca; pluș; poarta; pod; poliția; poliție; prețui; prins; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
despică; a destrăma; a se detașa; a deteriora; deteriora; dezamăgire; dezbina; dezbină; dezgolire; a dezlipi; dezlipi; dezmembra; dinți; distruse; doare; dragoste; duioșenie; dulce; enervant; face; fărîma; a fărîmița; fărma; fir; fisura; floarea; foarfecă; formă; a fragmenta; frăție; frică; frînghia; frînghie; frînt; fuga; fugă; fuge; fulgera; furios; ghiocel; gîl-gîl; gîtul; greșeală; gura; gura tîrgului; hainele; hîrtia; hîrtii; hotărîre; iederă; încalcă; încălțămintea; încet; îndoi; înlătura; întinde; întreg; întrerupe; învățător; joacă; lanțurile; legătura; o legătură; linie; lipi; lipsă; lovește; mal; masa; masă; mașină; material
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sine; declin; depășire; depresii, tristețe; dezamăgit; dezastru; dificil; din dragoste; disconfort; distrugere; divorț; dorință; dulce; durere psihică; durere puternică; dureroasă; dureros; dușmănie; emoții; firesc; Florescu; franceză; frică; geamăt; gînduri; gri; groază; groaznică; haos; iarbă; ignoranță; Iisus; indignare; indispoziție; inima; inimă frîntă; îmbrățișare; împăcare; în dragoste; încărcare; încercare; încercări; închinare; închis; încredere; înșelătorie; întîlnire; întuneric; îți pasă; lipsa cuiva; lungă; mică; mister; mîngîiere; moarte lentă; morfină; natural; nedescrisă; negru; neînțelegere; neplăcut; pacoste; patimă; păcat; pedeapsă; pesimism; pierdere de timp; plăcere; a plînge
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ușoară; ușor; veselie; viață; vin; vis; zi de naștere; zîmbet; zîna (1); 811/144/46/98/0 zbor: avion (168); pasăre (125); libertate (107); aripi (37); aer (22); cer (18); păsări (17); liber (14); înălțime (11); lin (11); vis (11); frînt (10); înalt (10); aripă (6); călătorie (6); înălțare (6); plutire (6); fluture (5); lung (5); nori (5); sus (5); eliberare (4); mers (4); plăcere (4); planare (4); plutesc (4); ușor (4); adrenalină (3); cădere (3); decolare (3); dorință (3); fericire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o atitudine sceptică absolută față de existența lumii. Ea se referă la faptul că simțurile noastre pot fi Înșelate, ceea ce se Întâmplă fie conform unor legi fizice naturale - ca În cazul baghetei scufundate pe jumătate În apă și care se vede frântă -, fie ca urmare a unor deficiențe ale organelor noastre de simț, a vătămării lor. Cum nu sunt puse la Îndoială Înseși datele senzoriale ale cunoașterii, această Îndoială nu afectează fundamentele cunoașterii, deci nu e cazul unei Îndoieli sceptice. Ca să atingă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]