1,684 matches
-
și ei de-un cuvânt schwester ce ciudat când sora de seară te dă în primire la sora de noapte o să-ți petreci noaptea cu schwester Maria ce soră numai rana mea din spate petrece cu ea și osul meu frânt și cântecul meu ce nu pot să-l mai cânt O să mă mai pot îndoi ca-nainte poate nici nu vreau prea multe îndoieli nu sunt bune nici pentru spate, nici pentru minte Mai bine să crezi Descartes avea dreptate
Așa cum îngerii curg by Theodor Damian () [Corola-journal/Imaginative/10306_a_11631]
-
Nicolae Panaite NAVALIREA Oameni cu tăblițe de argint în mâini au ieșit în piața mare a Iașului. O ploaie frântă s-a abătut asupra lor; unul câte unul au umplut catedrala. O piele mare și vorbitoare trece prin dreptul fiecăruia: am fost a ta și a ta și a lui, am fost a tuturor, neștiind nimeni unul de altul; de
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
-ncumet Floarea de cîmp roua din vînt Să ți-o sărut în miezul umed Pe-acest rotund și trist pămînt Ce pentru îngeri este strîmt Dar larg și-adînc pentru un suflet Bătrîn și ticălos cum sînt Rogu-mă-n fluturele frînt În melcul călător și sfînt În rîma ce-i tîrîtă blînd Printre oscioare de mormînt Chiar și-n cuțitul ce-l împlînt În inimă cînd curu-ți cînt În elegia-mi fără sunet Bătrîn și ticălos cum sînt
Cîntecel de babalîc bubos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12105_a_13430]
-
pe care să se-așeze porumbelul întors cu ramura verde, poți să veghezi oricât, pace nu va fi în lumea asta; ci tu sub umbra cuvântului vei adormi și visa, captiv în visul meu, cum mă clatin cu o aripă frântă, în căutarea întregului, sub norii haotici. - Să fiu eu Odette, din care Daimonul și-a făcut veșmânt de sărbătoare aruncat pe masa de operație, iar tu, lumina din care se-aude plânsetul meu. Ca și cum aș mânca hârtie Otrăvuri în doze
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
pe unde treceau profeții stihuiți în ceara ceții. Povestește-le fântână măștile caleștile ducând Doamna mea stăpână răni și taine surâzând tavernalilor de rând. Mă cheamă la cer părinții strânși la masa suferinții cimitirului de ger. Zăpada topește sfinții pânea frântă rar respiră dogoare/ înmiresmare și a vinului sudoare pâlpâie clipiri de lyră. Măria-sa maica bună - floarea paștei în furtună - mânile își împreună în năpăstuita sare și-n troienele amare subt stiharul învechit ochii ei străvăd un schit cum dintr-
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
pe deplin în mister pe când îngerii se înalță, alții coboară cerurile fiind în egală măsură deschise nouă, trăitori pe pământul umed, negru și moale nu ne rămâne decât să ne căutăm părțile îngerești ale trupului o aripă moale ici, una frântă colo, alta uscată un sex carbonizat în palmele unui fals mântuitor precum cei preziși în apocalipse, o stea ce incinerează privirea, soarele rotund de la sfârșitul lumii anunțând începutul spectacolului 15 dec. 2008 Cauza cauzelor Sunt cauza cauzelor și regalul regalelor
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
pămînt! Dar caldă, albă, blîndă, Învăluită-n cîrlionți, cu glezna-n rouă, Te-ai îndreptat spre mine, pe din două Să ne hrănim c-o floare care cîntă Petală cu petală viața dulce, Femeia mea cu coapsa-n veci lin frîntă De o plăcere grea, ce-o să ne culce Alături, doar cu Dumnezeu la geamuri, Ascuns de iederi, criniști, raze, fluturi, ramuri, Spre a ne ține-un pic nerușinarea-n hamuri...
Cînd m-am uitat în urmă, nu erai… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6864_a_8189]
-
dorul nebun al vulturilor de carne. Frageda miresmelor Sunt singur chiar pe viața mea sunt doar adaos fără ea și nu mai vine cum râdea Nici umbră nu-i din frageda miresmelor ce-mi cheltuia păcatele din carnea rea Logodnă frântă sau cumva inelul ei se tot lărgea l-o fi găsit pierdut altcineva căzut din degetul care slăbea Sunt singur chiar pe viața mea cum stă în sită apa grea Nici gustul ei nu sătura nici corpul ei mai rumenea
Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/10115_a_11440]
-
sân Recuzită Erau făpturi ale ceții erau niște goluri și plinuri de o tristețe inexplicabilă cum numai în vis se întâmplă le urmăream de pe mal dansul grotesc ni se părea că vor să-mi vorbească dar marea acoperea crescător silabele frânte războite între ele fără ca duhul lor să ajungă la mine doar ochii mi se umpleau de noaptea albastră până la virgulă îmi citeam viitorul Trecere Și iarna și vara anotimpuri trăite intens de eul meu friguros de eul fierbinte cu teama
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
dus pînă la avatar te-am căutat în ceruri și nu te-am găsit cineva mi-a spus c-ai fi pe pămînt suferind în toate, c-ai fi și în ceruri dar mult mai departe m-a dovedit: eram frîntă de viziuni și dusă m-am lăsat pe altfel de pămînt în alt loc de vindecare, în alt somn, altă noapte cu-o greutate moleculară mai mare anamneză chiar de s-ar putea să nu mai fiu am venit la
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
scriitorul care a creat-o și omul care a trăit-o. Într-o scrisoare trimisă lui Virgil Nemoianu, descoperim, în propoziții împrumutate între "donjuan-ul proletar și provincial" și admirabila sa tovarășă de viață, un extraordinar portret, făcut din linii frânte, dar, în mod curios, armonios ca întreg pictural: "Soția mea mă definește, ea fiind o deșteaptă ŤGaițăť olteancă, eu transcriu părerea ei despre mine: ŤAi fi, îmi spune Lizi, un fel de scriitor nenorocit ce debutezi mereu (fără succes), un
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
duce mult prea departe, pînă acolo unde mîinile nu o ating, sufletul pîlpîie ca o lumînare în ferestrele unui cătun uitat, atît de frumoasă pe cît încă îmi mai pot imagina cerul în care alerga după îngeri în brațele mele frînte ca niște lujeri de crini, oase de heruvimi ținuți la porțile grădinii în care se bănuia raiul, atît de frumoasă încît uitarea se așeza ca o zăpadă peste sîngele porcilor tăiați de sărbători și gurile flămînde ale copiilor sugeau laptele
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
pe vremea cînd toate erau ale noastre, cînd nimic nu putea fi asemănător nepăsării că vom fi unul mormîntul viu al celuilalt, atît de frumoasă pe cît îmi mai pot imagina cerul în care alerga după îngeri în brațele mele frînte ca niște lujeri de crini, bucuros că se întîmplă totul într-o clipă așa cum înfloresc pe cer fulgerele iar printre ele aleargă îngerii să o salveze încă o dată, trist că apoi vine veșnicia din care numai frumusețea ei mai revine
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
fost inclus în topul celor mai importante festivaluri de muzică clasică din Europa din această vară, de către publicația britanică The Independent. În top mai apar festivalurile de la Bayreuth (Germania), Verbier Festival (Elveția), D' Aix-en- Provence și Festivalul de Saint- Denis (Frântă). Conform publicației din Marea Britanie, Festivalul Internațional "George Enescu" face un pas important spre popularizarea unor astfel de evenimente culturale, prin tehnologia webcasting, prin care din ce în ce mai multe persoane se pot bucura de spectacole aflate "la un click distanță". În articolul intitulat
Festivalul "George Enescu", inclus de The Independent în topul celor mai importante din Europa () [Corola-journal/Journalistic/69356_a_70681]
-
selecție de epigrame, precum și de piese "trecând de patru versuri", între care consistente rondeluri, precum și o nostalgică imagine a "salcâmului din Bugeac". Adina Enăchescu Iubire neterminată, București, Editura Societății Scriitorilor Români, 2004, 68 p. Versificații autobiografice. Elena Călugăru Baciu Aripă frântă. Roman..., București, Editura Amurg Sentimental, 2004, 248 p. Text cu percepții turistice. Ioan RĂDUCEA Metaliteratura. Analele Facultății de filologie a Universității pedagogice de stat "Ion Creangă" Chișinău. Volumul sosit la redacție este dedicat profesorului Eugen Coșeriu, începând cu lucrarea lui
Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
sure,-acum , Bătându-și pieptul , mut , Gudal A-ncălecat cu greu pe cal . Domol porni înmormântarea , Și-ncet în depărtări s-a șters ; Trei zile-s și trei nopți de mers , Pana s-o face îngroparea... Lângă-un străbun de veacuri frânt , Al cărui nume-l știe țară , În piatră i-au săpat mormânt Prințesei tinere ,Tamara . Străbunul lui Gudal , cândva , Tâlhar în locurile-aceste , Cu ascunzișul printre crește , Dar ros de boală , suferință , Biserica a juruit Să facă, -n semn de pocăința
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
la propriile lor cărți. „Minunat!”, mi-am zis, și am publicat o pagină de ziar despre Cei o sută. Am fost, se pare, singurul care a urmat îndemnul. Dezamăgit, am trimis la România literară o scrisoare deschisă cu titlul Dialogul frânt, care mi-a fost publicată prompt. Aceasta a avut, în sfârșit, un ecou: cineva care a semnat prof. Gruia Novac m-a tras de urechi, pentru că mă plâng nejustificat și lipsit de bărbăție și mi-a transmis că ar fi
27., 2., 4. by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/3048_a_4373]
-
scris. (Într-un alt număr al revistei, Nicolae Manolescu a apreciat calitatea controverselor și polemicilor dintr-un număr special al revistei, cu excepția intervenției dlui. prof. Gruia Novac.) Totuși, eu am urmat sfatul și am continuat să scriu. Numai că Dialogul frânt este mai actual ca oricând. Încă înainte de 1989, am publicat un articol în care afirmam („cu nerușinare!”) că ierarhiile literare se realizează în România la cârciumă. Vorba bancului: „Să fim optimiști! Se poate și mai rău!”: iată, astăzi, critica literară
27., 2., 4. by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/3048_a_4373]
-
pe care am avut ocazia să îl citesc în format electronic, fiindcă nu a apărut încă în Spania), este provocator în primul rînd prin subiectul incomod: sado-masochismul în dragoste. Dar provoacă, deopotrivă, și tulburarea noastră în fața ideii de destin uman frânt. Personajul principal, Ricardo Somocurcio, este un ,tălmaci", un interpret angajat temporar la UNESCO, un traducător literar în ultimă instanță, cu o viață banală, al cărui unic vis este să trăiască în Orașul Luminii; este un individ fără părinți, fără țară
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]
-
o conjunctură bolnavă a astrelor// o mare eclipsă e această naștere a zis/ și nu putem vorbi de o sărbătoare a ancorei// un mărunțiș scăpat de palmă cerșetoare/ a unui zeu mititel// traiectoria umbrită a degetului/ tremurător al aceluiași/ linie frînta obosită un rîd pe spinarea/ fierbinte a unui nisip mișcător// o mare eclipsă e această naștere/ și nimic nu o va putea ocoli" (nu putem vorbi de o sărbătoare a ancorei). Ce s-ar putea geometriza în acest mediu de
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
P.S.D. din Timișoara, ziariștii ar fi trebuit s-o facă mai pe înțelesul puterii: nu cu pixuri rupte pot fi aduși la sentimente bune astfel de indivizi. Mult mai expresiv ar fi fost dacă jurnaliștii ar fi avut, în locul condeielor frânte, un creion și-o ascuțitoare. Poate că astfel s-ar fi înțeles că pe cât de riscantă e meseria de ziarist, pe atât de riscant e să încerci să oprești acest „dulău de pază al democrației” să-și pună în practică
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
timp. Pare o nouă șansă a destinului. Iar Ovidiu Cotruș începe să scrie cu o forță reînnoită și să publice cu mai mare frecvență. O viață alternând sub semnul destinului. 1 Din volumul în pregătire: Cercul Literar. Destine împlinite - Destine frânte. 2 „Tribuna Română”, Arad, 1943, nr. 7, miercuri, 8 septembrie. 3 „Națiunea Română”, serie nouă, Sibiu, I, 1944, nr. 3, p. 2. 4 „Națiunea Română”, serie nouă, Sibiu, I, 1944, nr. 2. 5 „Națiunea Română”, serie nouă, Sibiu, I, 1944
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
ajunge... Mi-ar ajunge... - Haide Clémence! Haide-odată! O ajut! Tușesc înadins! Ce-ar fi să mă arăt așa cum sunt? să-mi lepăd masca subit? Vloc! Oare-așa ar scăpa de complexe? Mă gândesc dacă... Mă gândesc... Ah sunt prea ostenit! frânt!... e un efort... „Ah! Ah!” ar face ea. Atâta. Mare scofală! Un picior în fund asta merită de la mine! Nu sunt capabil de violență. Eu care eram așa de violent cândva... Fir-ar să fie, ce-a mai rămas din
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]
-
ți dă, dintr-o scenă en marche, atît cît poate să cuprindă o privire aruncată iute, ocoliș, împrejur. Florina Ilis delegă să vorbească soiul ăsta, ,patriarhal", de povestitor. Îi lasă pe cîte unii prinși ca-ntr-o figură de balet frîntă la jumătate, ca să-ți întoarcă binișor capul, într-o carte cu personaje duium, spre ce fac, la cîțiva pași distanță sau, dimpotrivă, în alt oraș, cine știe care alții. Ei (niște ei oarecare, din vreunul din ,tablouri") nu bănuiesc, dar ea (de
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
-i pe Anjelica Huston și Donal McCann în rolul Grettei și al lui Gabriel Conroy, propune, în final, o tulburătoare viziune plastică a unui tărâm dezolat și dezolant, brăzdat de-o vegetație pipernicită, de plante cu spini, copaci doborâți și frânți, bătuți de vânt, în care doar crucile de cimitir și ruinele vechii civilizații celtice par să reziste în poziție verticală. Deși simplă, metafora se dovedește atât de puternică, încât poate fi considerată o veritabilă marcă a aspirațiilor plasate mereu de-
Joyce și alți clasici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4485_a_5810]