3,726 matches
-
câmp operator curat și asigurarea perfuziei distale în timpul efectuării anastomozei. În acest fel nu apar modificări ale indexului scorului de motilitate parietală și scorului de motilitate parietală în teritoriul deservit de artera ce urmează a fi graftată și nici ale fracției de ejecție. ~n schimb apărea o scădere semnificativă a acestor parametri în cazul când nu se folosește șuntul intracoronarian, cu toate că în momentul reperfuziei valorile revin la punctul de plecare (83). Aceste date sugerează că menținerea perfuziei miocardice cu ajutorul șuntului previne
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Creierul este organul care reprezintă 2% din greutatea corporală, are nevoie de 20% din oxigenul total și primește 14% din fracția de ejecție cardiacă. Vascularizația cerebrală este asigurată de arterele carotide și arterele vertebrale care se unesc la baza creierului formând poligonul Willis, loc de unde se desprind numeroase alte artere care asigură vascularizația cerebrală [1,2]. CIRCULAȚIA ARTERIALĂ ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
puls amplu definind un status hiperkinetic, și altul caracterizat de extremități palide, reci, cu puls slab definind un status hipokinetic, apărut de obicei în faza terminală a stărilor septice grave. Deși debitul cardiac este normal sau crescut în șocul septic, fracția de ejecție ventriculară este redusă, iar volumul telediastolic este crescut atât pentru ventriculul stâng cât și pentru cel drept (10). IV.4.2. Consecințe respiratorii Disfuncția respiratorie apare precoce, este persistentă, fiind la baza formelor de insuficiență respiratorie cunoscută sub
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cardiacă. În acest sistem (vezi figura 3), prognosticul se înrăutățește progresiv, în sensul: VS normal (volum cavitar < 90 ml/m2, fără HVS); HVS concentrică (volum cavitar < 90 ml/m2, HVS prezentă); dilatația VS (volum cavitar > 90 ml/m2); disfuncție sistolică (fracție de scurtare < 25%) [Foley et al., 1995]. Cu ajutorul ecografiei Doppler se poate calcula un parametru definitoriu pentru disfuncția diastolică (complianța) a ventriculului stâng: raportul E/A (între viteza de umplere precoce maximă E și viteza de umplere atrială A), normal
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
hiperfuncționale, care determină în sine insuficiență cardiacă congestivă, să vedem în cele ce urmează consecințele obișnuite ale creării FAV: Ocluzia temporară (digitală) a fistulei arterio-venoase determină reducerea semnificativă a diametrului telediastolic concomitent cu o scădere semnificativă a debitului cardiac, a fracției de ejec]ie și a vitezei de scurtare a fibrelor miocardice [London et al., 1987]; de fapt, între gradul reducerii diametrelor cardiace și efectele hemodinamice ale ocluziei fistulei există o relație de directă proporționalitate. De asemenea, între diametrul telediastolic, anemie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
anemiei și a fistulei arterio-venoase la apariția dilatării ventriculului stâng, alături de hiperhidratarea cronică. Efectele pe termen scurt ale FAV nou create au fost examinate de Ingram et al. [1987]: la 14 zile după realizarea anastomozei arterio-venoase, debitul cardiac, volumul-bătaie și fracția de ejecție ale ventriculului stâng (VS) au crescut semnificativ, în timp ce rezistența totală periferică s-a redus (realizând astfel menținerea tensiunii arteriale la un nivel constant). De asemenea, s-a constatat creșterea diametrului venei cave inferioare, a suprafeței atriului stâng și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu mortalitatea, fiind dependentă de markeri ai malnutriției (albumina serică redusă) și ai dializei inadecvate (Kt/V redus) [Davies et al., 1996]. Care este efectul DPCA asupra disfuncției sistolice severe? Hebert et al. [1995] au studiat retrospectiv 17 pacienți cu fracție de ejecție mai mică de 35% (în medie, 24,8%), toți prezentând simptome de insuficiență cardiacă la inițierea dializei. 13 pacienți au fost clasificați ca având insuficiență cardiacă NYHA III-IV. Inițierea DPCA s-a asociat semnificativ cu o ameliorare a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de ejecție mai mică de 35% (în medie, 24,8%), toți prezentând simptome de insuficiență cardiacă la inițierea dializei. 13 pacienți au fost clasificați ca având insuficiență cardiacă NYHA III-IV. Inițierea DPCA s-a asociat semnificativ cu o ameliorare a fracției de ejecție (cu 30% față de nivelul inițial), a capacității de efort și a controlului tensional. După 6 luni de DPCA, 94% dintre pacienți au fost clasificați în clasele NYHA I și II. Supraviețuirea la 12, 18 și 24 de luni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ventriculografie scintigrafică, pre- și post-TR, 16 pacienți fără elemente clinice sau paraclinice de boală ischemică coronariană. 64% dintre acești pacienți prezentau disfuncție ventriculară stângă în ciuda terapiei hemodialitice adecvate. La două luni după TR, toți parametrii funcției VS (indicele cardiac, debitul-bătaie, fracția de ejecție, velocitatea medie a peretelui posterior, viteza medie de scurtare a fibrelor circumferențiale și închiderea diastolică a valvei mitrale) s-au îmbunătățit. Autorii speculau faptul că ar exista o toxină uremică, puțin dializabilă, care ar fi responsabilă de defectul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
hiperdinamic. Majoritatea anomaliilor geometrice și funcționale cardiace s-au redus posttransplant: masa VS s-a ameliorat cu 37% după 44 de luni de la TR, cu regresia volumelor sistolice și diastolice ale VS [i cu o creștere semnificativă, în paralel, a fracției de ejecție. Distensibilitatea VS și umplerea ventriculară s-au îmbunătățit considerabil, în schimb timpul de relaxare prelungit a rămas nemodificat. Autorii conchid că modificările pretransplant ale funcției VS sunt legate de HTA, supraîncărcarea de volum și uremie, diabetul prezent atât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
VS nu a suferit o îmbunătățire semnificativă post-TR. în schimb, diametrul telesistolic și funcția sistolică s-au ameliorat considerabil la 4 luni post-TR. în ceea ce privește mortalitatea, a existat o diferență netă între supraviețuitori și decedați din perspectiva parametrilor ecocardiografici imediat pretransplant! Fracția de scurtare, diametrele telesistolic și telediastolic erau clar defavorabile la cei care după 10 ani aveau să nu mai fie în viață (vezi figura 6). în schimb, luând în considerare parametrii ecocardiografici posttransplant, nu s-au constatat, în ansamblu, diferențe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
să atingă o semnificație statistică. Corecția hipervolemiei prin transplantul renal ar trebui, teoretic, să amelioreze atât volumul telesistolic (VTS), cât și pe cel telediastolic. în studiul menționat, în mod surprinzător, doar VTS a fost ameliorat, această modificare fiind, ca și fracția de scurtare, o expresie a funcției sistolice, îmbunătățită probabil prin corecția statusului uremic. Imposibilitatea corectării volumului telediastolic al VS ar reflecta existența unor modificări ireversibile, de tipul cardiomiopatiei dilatative. Ca urmare, este evidentă importanța corectării/prevenirii alterărilor structurale și funcționale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
et al. [2001]. Debitul mediu al fistulei la cei 20 de pacienți urmăriți a fost de 1.800 ml/min. După închiderea FAV, la 4-5 luni, diametrul AS, grosimea telediastolică a peretelui posterior al VS și a septului interventricular și fracția de ejecție a VS nu se modificaseră față de momentul în care FAV era funcțională. în schimb, dacă prevalența HVS anterior închiderii FAV a fost de 60%, după desființarea acesteia, HVS a mai fost prezentă doar la 33% dintre subiecți. Modificările
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
dintre cele 45 de segmente examinate, iar leziuni de novo în 9 segmente coronariene, rezultând o progresie a leziunilor la 62% dintre pacienți. Totuși, nu s-a constatat o diferență semnificativă în ceea ce privește sexul, vârsta, durata dializei, factorii de risc cardiovascular, fracțiile lipidice sau nivelurile fibrinogenului între grupul cu progresie/BAC de novo și grupul stabil din punctul de vedere al leziunilor ATS coronariene. Studiile angiografice sunt cele mai precise din punctul de vedere al cuantificării bolii arterelor coronariene, dar în practică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
etiologie cardiacă. Au fost evaluate angiografic 151 de cazuri consecutive de DZID candidate la TR. 31 de pacienți prezentau stenoze peste 75% ale uneia sau mai multor artere coronariene, durerile toracice fiind atipice sau absente, iar ecocardiografic se constată o fracție de ejecție de peste 35%. Dintre acești pacienți, 26 au acceptat să fie randomizați fie pentru tratament medicamentos (un blocant al canalelor de calciu plus aspirină), fie în vederea revascularizării (angioplastie sau by-pass aorto-coronarian). 10 dintre cei 13 pacienți alocați brațului studiului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
date depinzând de calitatea tratamentului antiaritmogen. La pacienții hemodializați, un review clinic [De Lemos et al., 1996] constată că 15% din mortalitatea cardiovasculară era cauzată de infarctul miocardic acut. Riscul de deces prin aritmii în această analiză se corela cu fracția de ejecție ventriculară redusă și cu prezența tahicardiei ventriculare nesusținute (sub 30 de secunde) la monitorizarea ECG. Relativ recent, Bos et al. [2000] au evaluat efectele cardiace și hemodinamice ale ședinței de hemodializă. Deși la sfârșitul ședinței s-a observat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de noradrenalină în plasmă în comparație cu voluntarii sănătoși. Aceasta se datorează unei eliberări crescute de noradrenalină în plasmă și, ca urmare, activării SNS cardiac. Aceiași autori au demonstrat de asemenea o relație inversă de tip exponențial între activarea simpatică cardiacă și fracția de ejecție. Ca urmare, tonusul simpatic crescut la pacienții cu aritmii ventriculare este atribuit stimulării reflexe simpatice în condițiile disfuncției ventriculare. Mecanismele de reintrare. Reintrarea a fost identificată ca principalul mecanism de producere a majorității tahicardiilor ventriculare decelate clinic, inclusiv
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
responsabil pentru aritmiile ventriculare prin mecanism de reintrare. Apariția PVT ar depinde însă și de prezența unor factori dinamici care interacționează cu substratul anatomic anormal [Cripps et al., 1990]. Prezența potențialelor ventriculare tardive se corelează pozitiv cu HVS, prezența HTA, fracția de ejecție ventriculară redusă și cu prezența cardiopatiei ischemice subclinice la pacienții hemodializați [Meier et al., 1999]. Deși rolul SAECG în prezicerea riscului de aritmii maligne și moarte subită nu a fost demonstrat decât la pacienții non-renali cu aceleași anomalii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
malefică, deoarece alterează relaxarea și umplerea VS [Braunwald, 1997]. Cu timpul, supraîncărcarea de presiune a VS duce la apariția unei așa-numite cardiomiopatii de suprasolicitare, caracterizată prin deprimarea contractilității și dilatarea VS, cu creșterea anormală a stresului parietal sistolic, scăderea fracției de ejecție și a debitului cardiac. Se adaugă disfuncția coronariană, cauzată de: (1) hipertrofia mediei vaselor coronare mici, cu creșterea rezistenței și a capacității maxime de dilatare; (2) creșterea rezistenței la flux a coronarelor, din cauza comprimării lor de către miocardul hipertrofiat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
evidențiază mărirea atriului stâng (AS) și a VS. Diagnosticul se bazează pe ecocardiografia Doppler care permite atât afirmarea IM (prezența fluxului sistolic regurgitant în AS), cât și cuantificarea sa (în funcție de profunzimea sau de suprafața jetului de regurgitare ori prin calcularea fracției de regurgitare). Prognostic în studiul retrospectiv al lui Abbott și Agodoa, bazat pe datele USRDS din 1992-1997, pacienții internați pentru valvulopatii au avut o mortalitate cu 35% mai mare decât toți ceilalți pacienți dializați. Recent, Wang et al. au efectuat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Un studiu și mai larg [Hillege et al., 2000], urmărind 1.906 pacienți cu ICC, a arătat că prezența disfuncției renale, definită printr-un clearance creatininic redus, este un predictor mai important al mortalității decât clasa funcțională NYHA sau decât fracția de ejecție a ventriculului stâng. Pacienții cu o rată a filtrării glomerulare sub 44 ml/min prezintă un risc de deces de trei ori mai mare în comparație cu cei cu un clearance creatininic peste 76 ml/min, iar fracția de ejecție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
sau decât fracția de ejecție a ventriculului stâng. Pacienții cu o rată a filtrării glomerulare sub 44 ml/min prezintă un risc de deces de trei ori mai mare în comparație cu cei cu un clearance creatininic peste 76 ml/min, iar fracția de ejecție a ventriculului stâng, determinată ecocardiografic, are o putere predictivă modestă asupra riscului de deces. Aceste date au fost confirmate într-o investigație recentă [Anavekar et al., 2004] la subiecți cu infarct miocardic acut (IMA) și diferite grade de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
1996] au umărit prospectiv ecocardiografic 275 de pacienți dializați (durata medie de urmărire fiind de 17 luni). 8% dintre pacienții cu HVS și 22% dintre cei cu dilatație a VS în momentul inițial au dezvoltat disfuncție sistolică definită ca o fracție de scurtare ‡ 25%. Pe de altă parte, la 11% dintre cei cu HVS și la 7% dintre cei cu dilatație a VS, anomaliile ecocardiografice s-au remis. Pacienții cu dilatare progresivă a VS și disfuncție sistolică au prezentat o scădere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la 7% dintre cei cu dilatație a VS, anomaliile ecocardiografice s-au remis. Pacienții cu dilatare progresivă a VS și disfuncție sistolică au prezentat o scădere graduală a tensiunii arteriale. Timpul de dializă pare a se corela pozitiv cu reducerea fracției de ejecție [London și Parfrey, 1997]. Factorii responsabili pentru remodelarea ventriculară sunt incomplet elucidați, dar este cel mai probabil să cuprindă o interrelație cronică între boala cardiovasculară (HTA, boala ischemică coronariană etc.) și factori specifici IRC terminale (mediul uremic, anemia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
-se simptomele asociate debitului cardiac redus, cu congestie pulmonară și sistemică consecutive. Disfuncția sistolică rezultă cel mai adesea din pierderea miocitelor (de exemplu, prin infarct miocardic), supraîncărcarea cronică de volum sau cardiomiopatia dilatativă și se caracterizează clinic prin cardiomegalie și fracție de ejecție redusă. Pe de altă parte, mai mult de o treime dintre pacienții cu insuficiență cardiacă prezintă funcție ventriculară sistolică normală, în schimb asociază disfuncție diastolică, cu afectarea umplerii diastolice. în aceste cazuri, presiunea telediastolică a ventriculului stâng este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]