58,766 matches
-
din labirintul enciclopedic pe care-l săpa el însuși, cârtiță erudită, prizonier benevol, definitiv, al Cărții. Peregrinările sale nu aveau nici-o țintă; erau cu adevărat rătăciri. Iar popasurile sale se petreceau, aș putea spune, în hanuri spaniole, după sensul figurat francez al acestei expresii, adică în locuri unde puteai să te întâlnești cu orice și cu oricine într-un talmeș-balmeș aiuritor, dar cât de plin de învățăminte pentru cel ce participa cu luare aminte și delectare la ospețele sale savante. Acea
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
și altă activitate. Neagu Djuvara se asociază, la Paris, cu Nicolae Caranfil și cu alți colaboratori (o mențiune specială are „domnișoara Nussbaum", despre care scrie că „devotamentul pentru cauza noastră a fost extraordinar" (p. 42) și înființează, cu agrementul autorităților franceze, Comitetul Român de Asistență (CAROMAN) care funcționează, cu mult folos pentru refugiații români, multă vreme (pînă prin anii '60). Dar, bineînțeles, un angajament de muncă, un emploi (un job, cum se spune astăzi), dl Djuvara, diplomat român care participase, în
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
ascultat nemișcat pînă la urmă, cu gîndul departe"; „mi-am ascuns fața în palme și am plîns cu hohote, în ascuns" (p. 44-45). Putea-va cineva, citind aceste rînduri, să nu înțeleagă suferința vieții pe pămînt străin - fie el și francez - al acestui adevărat patriot român în „pribegie"? Și apartenența sa totală, viscerală, definitivă, la o Românie ideală, aceea pe care destinul (altcineva ar spune hazardul ) l-a obligat, în numele unei drepte cauze, să o părăsească? Dacă cei ce vor citi
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
cel ce-și „depăna" amintiri din țară, p. 119). Dl Djuvara își începe activitatea la Fundația Carol I organizînd impecabil Centenarul Unirii Principatelor (1959) într-un congres fastuos (Journées d'études roumaines, cu participarea și cu sprijinul unor însemnate personalități franceze și române; dintre români: Alexandru Busuioceanu, Scarlat Lambrino, Grigore Nandriș, Basil Munteanu, Nicoară Beldiceanu, Eugen Lozovan, Emil Turdeanu, Theodor Cazaban, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, L.M. Arcade (Leonid Mămăligă) și alții - p. 121-122). Actele congresului au apărut în Revue
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
străpungă. Totuși, mai înainte de aceasta, în numeroase sectoare ale frontului succesul a fost de partea românilor. În ajunul intrării în foc, în ultima clipă, Regimentul 12 Dorobanți întors de la Oltenița la Pitești fu dotat cu mitraliere noi Saint Etienee, fabricație franceză. Acestea sosiră demontate, ambalate în lăzi. Spre îmbărbătare, ostașii fură adunați în careu să asiste la proba vestitelor arme. Sub supravegherea căpitanului ochios și rău, doi sergenți scăldați în nădușeală se chinuiau să înșurubeze piesele. Treaba amenința să nu se
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
transpare toată "dialectica" mișcării de azi a literaturii, (poate discursul cel mai riscant la publicare), și în general, a cărților, supuse unui proces de commodization, potrivit Lindei Hutcheon. Foarte interesant e și interviul cu Jean d'Ormesson, scriitor și academician francez, activând la UNESCO, om cu un discurs simplu și persuasiv, formulând un mare adevăr: "Literatura este, în mare parte, un schimb al vieții reale cu viața visată și viața scrisă." Georges Poulet vorbește despre revelațiile pe care i le-a
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
septembrie sunt rezervate lucrărilor unui amplu colocviu pe tema Inter arma silent musae?, desfășurat în sala de conferințe a luxosului hotel President din Mangalia. în prezența primarului Mangaliei, Zamfir Iorguș, un consecvent susținător al culturii, sunt prezentate comunicări în engleză, franceză și română și au loc discuții pasionante. Pasionante pentru că subiectele sunt de mare interes, iar intervențiile - scurte, conferind un ritm alert dezbaterii. începutul îl face Alan Brownjohn, care ne atrage atenția că vedem războaiele la televizor, ca pe un joc
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
era "de stânga"? Cine a spus că era "democrat în înțeles ateu, plebeu și haotic", ca "în zilele noastre"? Las de o parte "gulagul", "regii" și "secretarii de partid"... 1. De aceea ne-am adresat textelor - adica mai întâi versiunii franceze a ceea ce s-a numit Panoramă de la littérature roumaine contemporaine (Ed. du Sagittaire, 1938), pp. 72//75. Sub titlul L'idéal socialiste et l'étude scientifique de la littérature, Basil Munteanu prezintă împrejurările în care s-a produs "mișcarea socialistă" în
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
blam mai puternic puteau conține, în Franța democratică, liberală, a "luminilor", continuatoare a unor mari revoluții contra tiraniei - asemenea vituperante calificări, prin cuvinte alese în seninătatea unor convingeri liberal-democratic-europene? 5. Cine scria aceste rânduri? Un profesor, Basil Munteanu, de literatură franceză care, elev al lui Charles Drouhet, iubea profund Franța (scriind în La littérature roumaine et l'Europe, precum C. A. Rosetti, "la France nous a élevés, nous a instruit, nous sommes tous șes fils"), adera la "ideologia liberală" a Europei
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
lui Charles Drouhet, iubea profund Franța (scriind în La littérature roumaine et l'Europe, precum C. A. Rosetti, "la France nous a élevés, nous a instruit, nous sommes tous șes fils"), adera la "ideologia liberală" a Europei, admira marile revoluții franceze, pe Cavour, "illustre agitateur" și pe intelectualii români de la 1848 și 1859 care au înlesnit "l'action de l'Occident sur la société, leș moeurs, leș institutions et la vie littéraire des Principautés" (La literature roumaine et l'Europe în
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
O idee mare vulgarizata prin cadriluri! o gîndire virila simplă, exprimată printr-un complex de pulpe de sex contrariu! [...] Spiritul Luminii în lupta-i seculară cu Duhul Întunericului, Luceafărul sclipitor contra Tenebrelor oarbe..." Să-l fi citit Caragiale pe criticul francez? Posibil. Probabil. Nedemonstrabil. Premiera pariziana a baletului, după cît înțelegem de la Jules Lemaître, avusese loc pe la 1885 ("îl y a quelques années"). iar textul lui Caragiale a apărut la 10 noiembrie 1895. În acest răstimp de un deceniu, Excelsior a
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
cu nume din diaspora, inclusiv - sau mai cu seamă - cei trei mari, Eliade, Cioran, Ionesco. Pleacă în Africa tropicală și rămîne vreme de 23 de ani în Republica Niger (a nu se confunda cu Nigeria!), abia ieșită de sub ocupația colonială franceză. Se reîntoarce în Franța, la mijlocul anilor '80, unde cunoaște noile generații de emigranți români, redevine student - la 68 de ani! - și ține la BBC un ciclu de emisiuni privind istoria românilor, numele său devenind astfel cunoscut românilor din țară. După
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
fel, Neagu Djuvara suferă în această carte "autoportret" de o deformație profesională a istoricului care prezintă faptele cu o rigoare aproape științifică lăsînd cititorului libertatea de a le interpreta așa cum crede de cuviință. Pe de altă parte, la nivelul anilor francezi, Neagu Djuvara descrie în detaliu activitățile pe care le-a urmat și oamenii pe care i-a cunoscut fără a încerca însă să facă o judecată de ansamblu a societății franceze (marile dezbateri de idei, viața culturală, disputele din mass-media
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
de cuviință. Pe de altă parte, la nivelul anilor francezi, Neagu Djuvara descrie în detaliu activitățile pe care le-a urmat și oamenii pe care i-a cunoscut fără a încerca însă să facă o judecată de ansamblu a societății franceze (marile dezbateri de idei, viața culturală, disputele din mass-media) și să comenteze modul în care diaspora română s-a adaptat la această nouă realitate politică. Puținele excepții, paginile în care autorul se încumetă să facă trecerea de la particular la general
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
ar trebui să mergi la Bucharest Pride, indiferent dacă îți plac bărbații sau femeile — Livia este una dintre prietenele mele cele mai bune, încă de pe vremea liceului, si este mamă finilor mei. Spre deosebire de mine, este creștină practicanta, asemenea soțului ei francez, doctor în antropologie religioasă și specialist în muzică bizantina, care, când vine în România, cântă uneori în corul de la Stavropoleos. Acum niște ani vorbeam cu Livia despre Gay Fest - văzuse cu o seară înainte la televizor violențele comise de activiștii
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
Dragoș Bucurenci Phnom Penh, 17 aprilie 1975. O femeie plânge lângă cadavrul soțului ei. Cu câțiva ani înainte ca Andrei Pleșu să mă trimită la bibliotecă și Gabriel Liiceanu în Coreea de Nord, am fost împreună cu sora mea la Institutul Francez să vedem un documentar, “La machine de mort Khmer Rouge”, despre temută închisoare S21 din Phnom Penh, Cambodgia. Mi-aduc aminte că eram vreo două duzini de spectatori la începutul proiecției și, când s-au aprins luminile, măi rămăsesem vreo
Vedere din Cambodgia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82407_a_83732]
-
trist în același timp Am vizitat și eu Cambodgia și închisoarea S21, poate un pic înaintea ta. Recunosc că n-am avut puterea să vizitez S-21 până la final, am ieșit de acolo precum spectatorii de la proiecția filmului de la Institutul Francez. Mă regăsesc în ceea ce povestești, iar citirea textului tău mi-a creat aceași senzație pe care am avut-o când am fost acolo. Cartea “First They Killed My Father” a fost prima pe care am cumpărat-o de la vânzătorii ambulanți
Vedere din Cambodgia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82407_a_83732]
-
Thiérrée, este incarnarea iluziei, inventatorul unui teatru oniric, fizic, animal. Burlesc și shakesperian, senzorial, în perpetua imponderabilitate, James Thiérrée ne face să credem în visele lui.- Le Matin Raoul este adus la București de Ambasada Franței în România și Institutul Francez din București. Biletele la spectacol se vând la 4 categorii de preț 33, 55, 88, 110 lei și sunt puse în vânzare în magazinele Orange, rețeaua Eventim și la casieria Teatrului Național București. Spectacolul va avea trei reprezentații pe 29
Teatru, magie, dans și nebunie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82508_a_83833]
-
Dragoș Bucurenci Am descoperit de puțină vreme o bijuterie de blog, One quality, the finest, care și-a propus să pună în lumină unele dintre cele mai frumoase expresii ale limbii franceze, asezonate cu povești uitate despre oameni fermecători și întâmplări exemplare. În afara expresiilor propriu-zise, blogul e scris în limba engleză, așa că și cei mai puțin francofoni dintre voi se pot delecta de câteva ori pe săptămână cu aceste delicate piruete etimologice
La patru ace by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82504_a_83829]
-
fi reușit să transforme chiar și experiența penitenciarului într-una formatoare). Nu știu dacă într-o alt fel de Românie, capitalista și liberală, și-ar fi împlinit menirea cu aceeași asupra de măsură. Pentru Cioran, rafinată cultură și polisemantica limba franceză au reprezentat cel mai fertil sol pe care și-ar fi putut semăna vreodată neliniștile și apoftegmele. La București tânărul revoltat s-ar fi înăcrit scriind în cercul prea strâmt al limbii române, la Paris a avut șansa de a
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
la Buenos Aires. Să lăsăm asta, am zis atunci. De ce scrie la Wikipedia și pe alte site-uri că Brâncuși s-a născut în România, dar că și-a făcut carieră în Franța? Sau, de-a dreptul, că e un sculptor francez născut în România? Cum, de altfel, scriu și despre Eliade, Cioran și Ionesco? De ce falsifică un adevăr istoric? De ce dau apă la moară conspirației mondiale antiromânism și anti-românitate? Și, în fond, daca astea-s primele lucruri pe care le citești
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
made his career în France.” Clar, nu? Mândră că sunt româncă!!! Și pe google.ca (Canada) este logo-ul cu Brâncuși. Aici (în Quebec) Brâncuși, Ionesco și alți români care au făcut carieră în Franța sunt în general percepuți că francezi, cu că români. România e practic invizibilă aici, cu excepția comunității de imigranți. E mare lucru că se promovează și partea pozitivă a României! Și eu am trăit azi o mare bucurie. La Ateneu au venit azi câțiva dintre cei care
Mândru că sunt român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82527_a_83852]
-
Românii de seamă cu care ne putem mândri”. Felicitări pentru tema aleasă! gargara . în condițiile în care tinerii știu mă degrabă cine e paris hilton decât cine-a fost brincusi . oare câți străini știu că brâncuși este român și nu francez? Imaginea asta e cea mai reprezentativă pentru ceea ce simt când citesc ce spui aici http://shoppers.ro/i feel like.jpg Vedeți, de-aia artiștii români buni trebuie promovați pe bune. Că ei ajuta ideilor, emoțiilor, turismului( cultural sau nu), stimei de
Mândru că sunt român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82527_a_83852]
-
astă. Păcat că Brâncuși e sculptor frances născut român și Eliade istoric și filosof american Romanian born, dar asta este prețul notorietății mondiale. Cu greu ajungi așa locuind în România. Faptul că Brâncuși și-a lăsat întreaga opera moștenire statului francez i-a îndreptățit pe francezi, mă gândesc eu, să-l considere de-al lor și să “treacă cu vederea” originile românești,Si cum opera lui Brâncuși e cunoscută prin intermediul Franței...ne mai întrebăm de ce găsim peste tot denumirea de sculptor
Mândru că sunt român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82527_a_83852]
-
i-a îndreptățit pe francezi, mă gândesc eu, să-l considere de-al lor și să “treacă cu vederea” originile românești,Si cum opera lui Brâncuși e cunoscută prin intermediul Franței...ne mai întrebăm de ce găsim peste tot denumirea de sculptor francez. @Mari, nu a lăsat-o statului francez, ci celui român, care a refuzat moștenirea. dragoș, eu nu înțeleg un lucru: cum poți fi mândru de un lucru pentru obținerea căruia nu ți-a curs niciun strop de sudoare. faptul că
Mândru că sunt român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82527_a_83852]