1,248 matches
-
miniștri generali din sânul ei, și prin diplomații și curialii trimiși la curțile regilor și papei. Autorul prezintă, pe de o parte, umilința stilului de viață sărac, iar pe de altă parte, evidențiază admirația și faima de care se bucură franciscanii: sunt cei mai umili și cei mai săraci, dar, în același timp, sunt cei mai culți și cei mai apreciați. Trebuie găsit un echilibru între exigențele aparent contradictorii ale simplității, sărăciei și minorității la care ține cu încăpățânare, dar nimeni
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bucuria evanghelică, ce pot fi comparate cu unele fragmente din Toma din Eccleston. Cronica, numită și «din Lanercost» - un oraș englez din comitatul de Cumberland, la douăzeci de kilometri de Carlisle - este în mare parte opera unuia sau mai multor franciscani, poate din Carlisle sau din nordul Angliei, unul care a fost identificat în persoana lui Richard de Durham sau de Slekenburn, și a fost redactată în timpul domniei lui Eduard I (1272-1307) și face referință la anul 1224 ca an al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Paris 1909, Apendicele I, A, p. 134-136. Textul latin, preluat din ediția lui Joseph Stevenson (Edinburgh 1839) este deficitar din cauza unor greșeli gramaticale evidente ce fac dificilă traducerea. Referitor la acest document, vezi și J. MOORMAN, A history of the Franciscan Order from its origins to the year 1517, Oxford 1968, 198-199. 1. În anul 1224, a fost confirmată Regula și viața fraților minori de domnul papă Honoriu. În același an, după sărbătoarea Nașterii Preamăritei Sfintei Fecioare, frații minori au debarcat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
evlavie, și, cerând permisiunea de a putea predica poporului, episcopul i-a acordat și dreptul de a întemeia un convent, promițându-i că îl va ajuta. 17. Petru de Giovanni Olivi Petru de Giovanni Olivi (Olieu), mare teolog și filosof franciscan, cu o personalitate deosebită, a murit la Narbonne în 1298; a fost un susținător înflăcărat și maestru al spiritualilor, dar foarte echilibrat atât în apărarea unei respectări riguroase a sărăciei, cât și în profesarea unei ferme ascultări față de Biserică și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acestui capitul general, există o incertitudine printre cercetători, care, în marea lor majoritate, însă, înclină pentru capitulul din 1218. Pentru fragment, cf. PETRUS IOANNIS OLIVI, Lectura super Lucam, dintr-un codice al Bibliotecii Laurenziana din Florența, care anterior aparținea Conventului Franciscan Sfânta Cruce, reprodus în TM, 97-99, și publicat de D. PACETTI, în Petrus Iohannes Olivi. Quaestiones quatuor de Domina, Quaracchi 1954, p. 37, nr. 1. Să se vadă și textul original latin mai corect editat de M.-H. VICAIRE, La
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
capitule generale importante, atestă fără niciun echivoc creșterea comunității și multiplele probleme derivate din acest fenomen. Noua religio, s-a sprijinit de fapt timp de câțiva ani pe baze juridice încă flexibile. Un grup de predicatori itineranți, așa cum era cel franciscan, în mod inevitabil, atunci când intra în contact cu instituția ecleziastică, în special cu episcopii, nu putea să inspire mereu tuturor o încredere imediată. Inocențiu al III-lea, cu prudență, le acordase o aprobare orală, evitând să se angajeze printr-o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Nicot de Villemarin (fig.1.1), oferă pentru prizat reginei Caterina de Medici Nicotiana Tabacum ("iarba reginei") (fig.1.2) atribuindu-i calități de leac antimigrenos. Tabagismul cronic se va constitui într-unul dintre principalii factori de risc cardiovasculari. Călugărul franciscan André Trevet va revendica prioritatea de a aduce încă din 1556 în Europa "iarba dracului". Amputația coapsei (fig.1.3), singura soluție “terapeutică” a epocii pentru leziuni arteriale ale membrelor inferioare a rămas multă vreme în prim-planul arsenalului “terapeutic
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
este o mănăstire franciscană în orășelul Palos de la Frontera situat la 13km sud de orașul Huelva. Cu două luni înainte de a face prima sa călătorie în Lumea Nouă, Cristofor Columb a stat în această mănăstire, fiind chiar ajutat de frații franciscani să obțină sprijin material pentru realizarea călătoriei sale. Mănăstirea a fost declarată Monument Național al Spaniei în anul 1856. Cadiz, centrul polarizator pentru Costa de la Luz, este un oraș port cu o locație naturală superbă, pe o limbă de pământ
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
activităților științifice, culturale, educaționale, recreative și turistice. Include o zonă spectaculoasă de pe cursul râului Krka, în special un sector de cataracte și cascade, la care se adaugă numeroase atracții turistice între care: insula Visovac (cu o mănăstrire romano-catolică, fondată de franciscani în anul 1445), o biserică ortodoxă veche, fondată în anul 1345, ruinele unei cetăți romane etc). Parcul Național Mljet Insula Mljet este cea mai mare insulă din regiunea Dalmația, cu o suprafață de peste 100km2 care impresionează prin peisajele de vis
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
pildă, a pornit construcția propriei sale citadinități plecând de la o simplă așezare rurală, întemeiată la sfârșitul secolului al XII-lea sau, conform altor surse, la începutul secolului următor. La sfârșitul secolului al XIII-lea, stabilirea ordinelor mănăstirești ale dominicanilor și franciscanilor precum și sosirea altor coloniști meșteșugari au impulsionat procesul de urbanizare. Astfel, localitatea va fi menționată documentar sub forma de Civitas de Segusvar în anul 1367, iar zidul și turnurile de apărare vor fi construite abia în a doua jumătate a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
elanului demografic și economic care susține avîntul orașelor. Ritmul populării lor corespunde trasării incintelor lor succesive, înmulțirii cartierelor și parohiilor, apariției la începutul secolului al XIII-lea a noi ordine religioase specializate în predicarea în mediul urban, ordinele religioase *cerșetoare: franciscanii, dominicanii... La începutul secolului al XIV-lea, Franța numără aproximativ 25 de orașe cu mai mult de 10000 de locuitori care sînt orașe mari pentru epocă. Majoritatea sînt situate în Franța de Nord: astfel Rouen și grupul compact de orașe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și propovăduirea. Prin opoziție la călugării din celelalte ordine, călugării cerșetori sînt numiți "frați". Ei au jucat un rol primordial în orașele și universitățile secolului al XIII-lea. Principalele ordine de cerșetori sînt frații predicatori sau dominicani, frații minoriți sau franciscani, carmeliții și augustinii. Chasé, casé. Se spune în Evul Mediu despre un sclav instalat în afara locuinței stăpînului, într-o casă (casa casatus, cazat) sau pe un teren de care poate beneficia. Chevage (pron. șevaj). Redevență percepută de un senior asupra
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Limba și literatura franceză │240│ Zi │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴─────┘ 23. UNIVERSITATEA "MIHAIL KOGĂLNICEANU" DIN IAȘI Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) FUNDAȚIA "PRO-UNIVERSITATE PARTIUM" - UNIVERSITATEA CREȘTINĂ PARTIUM DIN ORADEA Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) Zi INSTITUTUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC FRANCISCAN DIN ROMÂN Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ - UNIVERSITATEA "ROMÂNO - GERMANĂ" DIN SIBIU A. Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) B. Învățământ universitar de scurtă durată - la zi (Zi) Tehnică de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161928_a_163257]
-
Limba și literatura franceză │240│ Zi │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───┴─────┘ 23. UNIVERSITATEA "MIHAIL KOGĂLNICEANU" DIN IAȘI Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) FUNDAȚIA "PRO-UNIVERSITATE PARTIUM" - UNIVERSITATEA CREȘTINĂ PARTIUM DIN ORADEA Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) Zi INSTITUTUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC FRANCISCAN DIN ROMÂN Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ - UNIVERSITATEA "ROMÂNO - GERMANĂ" DIN SIBIU A. Învățământ universitar de lungă durată - la zi (Zi) B. Învățământ universitar de scurtă durată - la zi (Zi) Tehnică de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159448_a_160777]
-
leg? tur? cu ? omajul intelectual ? i cu dorin? a fierbinte de a duce un trai onorabil. �n ceea ce prive? te mesianismul, el respingea ideea c? ortodoxismul trebuie transformat �n politic? de stat, a? a cum era folosit catolicismul �n Occident, deoarece �n ortodoxism nu existau franciscani. Din cauza unor astfel de afirmă? îi inutile s? au orientat spre Legiune Nichifor Crainic ? i Nae Ionescu. Iorga �i �ndemna pe latini s? r? m�n? ra? ionali. Codreanu (dup? p? rerea lui Iorga) nu era rom�n, ci un Zelinschi, un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care a reprezentat un vârf al gândirii medievale, o perioad] în care semințele intelectuale au fost sem]nate, iar gr]dinile filosofice creșteau, înfloreau și înmugureau. Autorii marilor opere ale epocii au fost membri a dou] ordine religioase - dominicanii și franciscanii - a c]ror activitate a determinat în mare m]sur] caracterul unei epoci fructuoase din istoria culturii occidentale. În continuarea acestei perioade a urmat o altă de relativ] infertilitate. Mai exact, nici m]car un singur filosof remarcat de istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
beatitudo), care const] în unirea etern] cu Dumnezeu. Acordând locul cuvenit dimensiunii religioase a moralei și combinând-o cu o teorie foarte raționalist], Sfanțul Toma a trasat o c]rare între dou] grupuri de filosofi contemporani: averroiștii latini și voluntariștii franciscani. Primul grup, din care cel mai important a fost Siger din Brabant (1240-1284), a p]strat o versiune naturalist] nepotrivit] a eudemonismului aristotelian. Cel de-al doilea a ap]rât ideea c] legea divin] este un „manual de instrucțiuni” pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
opere cu înclinație mistic] scrise de Sfanțul Bonaventura (1217-1274), Ramón Lull (1235-1315) și Maister Eckhardt (1260-1327), care au subliniat iluminația divin] și întoarcerea voinței sufletului înspre Dumnezeu. O mai mare important] filosofic] totuși au avut scrierile a doi mari gânditori franciscani ai acestei perioade, si anume, Duns Scot și William de Ockham. Pan] recent, se credea c] aceștia (dar în special Ockham) au susținut versiuni obtuze ale voluntarismului teist, adic] faptul c] o acțiune este bun] numai dac] Dumnezeu o poruncește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
G.: Nuclear Deterrence, Morality and Realism (Oxford; Oxford University Press, 1987) Grisez, G.: Life and Death with Liberty and Justice (Notre Dame: University of Notre Dame Press, 1979) : The Way of the Lord Jesus. Vol. I, Christian Moral Principles (New York: Franciscan Herald Press, 1983). 14 Etică lui Kant ONORA O’NEILL i. Introducere Immanuel Kant (1724-1804) a fost unul dintre cei mai importanți filosofi europeni din Antichitate și pan] în zilele noastre; mulți ar spune c] a fost cel mai important
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezvoltare economică și teritorială. Peisajul urban se modifică spectaculos, în jurul catedralelor apar piețe noi și largi, iar imaginea religioasă este redefinită printr-o iconografie "umanizată". Noile modele figurative au un rol decisiv în apărarea reprezentării sacrului, mai ales datorită activității franciscanilor (ei introduc reprezentările teatrale după "mistere", figurarea celor 14 momente ale "drumului Crucii", scenarizarea diferitelor episoade din viața sfântului fondator al ordinului și ilustrațiile biblice sofisticate). Sunt, totodată, și promotorii uneia dintre puținele teorii medievale ale imaginii: ca și la
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în 1980, l-am prezentat și la Institutul de Studii ale Renașterii din Florența), a fost o adevărată revelație. Discutând asupra temei de doctorat, arătându-mi și o compoziție proprie de muzică sacră, am aflat că este membru al Ordinului Franciscan, hotărât să aprofundeze mai bine și istoria muzicală a acestui ordin. Mai mult, după studiile în Italia, întorcându-se în România, la Roman, ca profesor la Institutul Franciscan și doctorand, și-a asumat și misiunea de cercetător al activității fraților
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
compoziție proprie de muzică sacră, am aflat că este membru al Ordinului Franciscan, hotărât să aprofundeze mai bine și istoria muzicală a acestui ordin. Mai mult, după studiile în Italia, întorcându-se în România, la Roman, ca profesor la Institutul Franciscan și doctorand, și-a asumat și misiunea de cercetător al activității fraților franciscani din Moldova. Între timp, lucrarea de doctorat a fost dusă la bun sfârșit în cotutelă internațională cu Institutul Pontifical de Muzică Sacră din Roma (prima de acest
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
hotărât să aprofundeze mai bine și istoria muzicală a acestui ordin. Mai mult, după studiile în Italia, întorcându-se în România, la Roman, ca profesor la Institutul Franciscan și doctorand, și-a asumat și misiunea de cercetător al activității fraților franciscani din Moldova. Între timp, lucrarea de doctorat a fost dusă la bun sfârșit în cotutelă internațională cu Institutul Pontifical de Muzică Sacră din Roma (prima de acest gen între cele două instituții), cu titlul Contribuția Ordinului Franciscan în muzica europeană
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
al activității fraților franciscani din Moldova. Între timp, lucrarea de doctorat a fost dusă la bun sfârșit în cotutelă internațională cu Institutul Pontifical de Muzică Sacră din Roma (prima de acest gen între cele două instituții), cu titlul Contribuția Ordinului Franciscan în muzica europeană și Francesco Maria Zuccari. Actual fratele franciscan își continuă munca de cercetare la Institutul Teologic Franciscan din Roman, împărtășind semenilor din urbea mușatină și nu numai, din pasiunea sa pentru muzică, alături de formația corală Schola cantorum mușatină
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
doctorat a fost dusă la bun sfârșit în cotutelă internațională cu Institutul Pontifical de Muzică Sacră din Roma (prima de acest gen între cele două instituții), cu titlul Contribuția Ordinului Franciscan în muzica europeană și Francesco Maria Zuccari. Actual fratele franciscan își continuă munca de cercetare la Institutul Teologic Franciscan din Roman, împărtășind semenilor din urbea mușatină și nu numai, din pasiunea sa pentru muzică, alături de formația corală Schola cantorum mușatină, al cărui fondator este, cu rostul „de a înălța mintea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]