1,200 matches
-
și arhitecții care, asociați orelor importante ale planificării urbane de după cel de-al Doilea Război Mondial, au ținut să rămână rezervați în privința prestigiului atribuit deschizătorilor de drumuri. Astfel, Alain Cottereau a descoperit în istoria construcției metroului parizian "exemplul cel mai frapant și cel mai vechi al acțiunii voluntare și colective de dezvoltare urbană"1. Urbanismul apare aici ca o depășire a simplei ajustări a evoluției urbane. "Până la metrou nu exista nici o altă acțiune importantă în privința orașului în afara adaptării la exigențele tehnice
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de dispensare și sanatorii. Exemplul precedent ilustrează că muncitorii nu veneau cu asemenea cereri. Revendicarea zilei de muncă de opt ore era mult mai importantă pentru prevenirea tuberculozei decât toate dotările din lume"60. Împotriva acestei lucidități a muncitorilor, este frapant să constatăm că majoritatea municipalităților vor continua să asocieze tuberculoza cu o maladie urbană. "Împotriva nesusținerii mișcării muncitorești, municipalitățile argumentau astfel: contează să începem cu lupta împotriva igienei deficitare, a alcoolismului etc., pentru ca, mai târziu, o clasă muncitorească sănătoasă, educată
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a-i adăposti bine. Preeminența inițiativelor private, inspirate de interesul personal și de fascinația câștigului, stă la baza acestei regretabile stări de fapt" (Carta de la Atena, articolele 71 și 72). Le Corbusier nu omitea nici el niciodată ca, prin imagini frapante, să biciuiască arhaismul și iraționalitatea socială a fetișismului funciar. Pe atunci era condamnat măcelarul care vindea carne alterată, dar legislația permitea să se vândă locuințe mizerabile populației sărace. Pentru îmbogățirea câtorva egoiști, era acceptată mortalitatea îngrozitoare și bolile de tot
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Acestea din urmă privesc problemele noi, mai concrete, mai mult materiale și tehnice (locuința, sănătatea, salarizarea, pensia) decât metafizice (laicitatea, depolitizarea...), iar acest fapt face mai dificilă participarea la viața politică. "Astăzi, un om (și acest lucru apare și mai frapant în cazul generației tinere) relevă Georges Lavau nu crede că mai poate interveni într-o dezbatere politică fără ajutorul cadrelor de referință morale și ideologice. Valorizarea "competenței" și a "cunoașterii nemoralizante" interzice reprezentările generalizante care caracterizau o viață politică pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
El rezultă mai curând din frustrările pe care mondializarea le exacerbează în populațiile care se încred în promisiunile ei, atașate unui mod de viață pe care îl laudă, fascinate de comoditățile tehnologice pe care nu le poate avea. Analogia este frapantă cu analiza propusă de Agnès Villechaise-Dupont514 asupra vieții din marile ansambluri. Locuitorii periferiilor sensibile nu apără cultura clasei muncitoare, nu vor să se identifice cu poporul. Ei aspiră să aparțină claselor mijlocii și suferă din cauza "distanței dintre integrarea lor culturală
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
plan ale vremii - membri ai familiei regale, oameni politici, scriitori, artiști. Uneori forțate, alteori închistându-se în clișeu, creionările lui L. sunt gata oricând să pună în relație opera cu înfățișarea cuiva. Maliția insinuantă, împletirea de contraste, sintagma pe alocuri frapantă îi stau la îndemână în executarea unor șarje care, dincolo de ieftinătăți și alte nepotriveli, își au subtilitatea lor. Vioaie, cu o replică promptă și calambururi urmărind efectul de ilaritate, farsele lui L., Nevasta lui Cerceluș (1910) și Funcționarul de la Domenii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
prieten al prietenilor săi). „Motorul” îl constituie introspecția și ispita aprehendării ontologicului. Uneori, tema, autoimpusă, e comentarea unor fragmente filosofice sau literare, dar prin aceasta cartea nu devine câtuși de puțin un studiu critic în înțelesul obișnuit: exemplul cel mai frapant îl oferă Caietele lui Cioran, probabil capodopera lui C., unde, în nici trei sute de pagini, coexistă, într-o textură seducătoare prin claritate și atractivă prin umorul bine controlat care o colorează, un comentariu despre Cioran, un portret al acestuia, apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
după părerea lui, decât evenimentele grandioase care se întâmplă în tragedie. Caracterul neobișnuit al eroilor de tragedie îl plictisește profund. Antoine Houdar de la Motte (1672-1731) deplânge, în Al Doilea Discurs (Second Discours, 1722), absența, în sânul tragediei, a "acestor acțiuni frapante care cer fast și spectaculos." De aceea și dorește el suprimarea unităților care, prin constrângerile pe care le impun, îl împiedică pe autorul dramatic să creeze situații emoționante, și proslăvește o tragedie în proză după modelul teatrului shakespearian. Ah mamă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de antici. Pantomima reprezenta altădată toate condițiile sociale, pe regi, pe eroi, pe tirani, pe cei bogați, pe cei săraci, locuitorii orașelor, pe cei de la țară, alegând din fiecare stare ceea ce îi este specific; din fiecare acțiune ceea ce are mai frapant. Filosoful Timocrates care asista într-o zi la acest spectacol, de la care severitatea caracterului său îl îndepărtase mereu, spunea: Quali spectaculo me philosophiae verecundia privavit!36 Timocrates se rușina din motive greșite; și rușinea aceasta l-a lipsit pe filosof
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de puritate și de har, îi populează încă de la debut lirica, aflată în prelungirea lirismului gândirist. Ortodoxie păgână e cartea unui poet trecut prin școala lui Blaga, Barbu și Arghezi. Un prim strat al poemelor este furnizat de o arhaitate frapantă, creștină și latină totodată, înveșmântată în armonii clasice, de o seducătoare solemnitate: „Străbunii mei dintâi sunt Tamaris și Orfeu/ Și Dionisos, zeul impetuos și trist,/ Ce port pecetea ca pe-un inel cu ametist/ Pe mâna lin depusă în arhetipul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
trăirile mărturisite în acest monolog elegiac sunt prefirate printr-un filtru livresc, prin care se străvăd și plăsmuiri de mitologie sau din literatură, ce colindă reveriile contemplativului: Ulise, Oedip, Prometeu, Icar, Don Juan, Romeo, Don Quijote. Și Hamlet, de bună seamă. Frapantă în rafinatul eseu Hamlet sau Ispita posibilului (1971; cu o versiune franceză mult amplificată în 1987) este pasiunea lucidă a tâlcuitorului, arcuindu-se într-un discurs îndrăgostit. Enigma nefericitului prinț al Danemarcei, înfășurat într-o incitantă ambiguitate, îl fascinează pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
timpului și neutre din punct de vedere cultural. Multe materiale arheologice sunt neutre pentru că sunt produse de om fără intenție istorică, fără vreo distorsiune programatică sau apologetică. Ne referim aici la vestigii ale locuirii sau ale activității cotidiene, multiforme, adesea frapante și complexe, dar cât se poate de banale și lipsite de intenția de „a face istorie”. Apoi, materialele arheologice sunt date directe, având În vedere faptul că sunt produse chiar de actorii În cauză În momente precise de timp, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ofrandele și jertfele votive de roade, animale și copii; conviețuirea strămoșilor cu cei vii, folosirea religioasă a grotelor. Riturile și depunerile „de fundare” În puțurile de sub case au aspecte comune cu ofrandele descoperite În gropi sau bothroi, uneori opulente și frapante (capete de bou, părți din cadavre umane etc.). Unii autori ar putea vedea aici adevărate sacrificii umane, dovedite, de altfel, În satele baricadate din Europa occidentală a aceleiași perioade și destul de răspândite În ceea ce Îi privește pe nou-născuți și copii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
încît și astăzi sînt citite ca niște strigăte de durere. Indiferent dacă avea sau nu dreptate. Sinceritatea și lipsa totală de artificialitate a lui Iorga conferă jurnalisticii sale un ton uman. Sute din articolele sale par încă de o actualitate frapantă. Tudor Vianu își amintea că opera lui Iorga "este o operă literară individuală; este imposibil să o confunzi cu opera oricărei alte pene"63. În 1899, "L'Indépendance Roumaine" a publicat articolele lui Iorga despre viața intelectuală în România; în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de cele din Occident. Luptele dintre Hearst și Pulitzer din Statele Unite ("Tu îmi aduci știri, iar eu finanțez războiul!") erau tipice. Ziarele germane și austriece (în timpul Războiului burilor), ziarele franceze (în timpul crizei Fashoda) și chiar și presa populară engleză erau frapant de lipsite de rezervă și de rațiune (cu care britanicii se mîndresc pe drept cuvînt). Diferențele dintre presa din Occident și cea din Europa de răsărit țineau deci mai curînd de rang decît de gen64. Aceste diferențe vor deveni și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dar își amintea cîte suferințe îndurase ca student bursier. Descria acum în culori vii condițiile din dormitoarele studențești, lascivitatea, mizeria și calitatea hranei sub orice critică 104. Disproporția dintre studenții români și evrei (chiar și în liceele mai bune) era frapantă. Iată statisticile prezentate de Corneliu Zelea Codreanu, viitorul Căpitan al Gărzii de Fier (le folosim fără tragere de inimă, dar nu dispunem de altele. Dar chiar dacă ar fi doar parțial adevărate, ele scot în evidență esența problemei). Situația Universității de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să încerce ceva cu totul nou. Viziunea maniheistă asupra lumii a Legiunii a putut duce în timp la puține rezultate pozitive. Era oare Legiunea o precursoare a acelor mișcări din Lumea a Treia din zilele noastre care au generat reacții frapant de asemănătoare la provocările secolului al XX-lea în Iran, Cambodgia sau în altă parte? Astăzi, mișcările acestea stăpînesc suprafața planetei noastre. Legiunea compensa lipsa ei de educație, putere și mijloace financiare, înțelegerea ei a realităților secolului al XX-lea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
credință, văzînd la televizor consecințele conflictelor naționale, sînt mai degrabă tentați să întrebe "Cum?" decît "De ce?" De căutăm exemple de conștiință națională de sine frustrată și expusă pericolelor, le vom găsi în Polonia, Croația și Serbia, unde vom descoperi reacții frapant de asemănătoare celor ale lui Iorga și Eminescu. Soarta sfîșietoare a Poloniei, împărțită între puternicii ei vecini, și-a găsit un răspuns, o soluție propusă de Roman Dmowski. Întîmplător, partidul său se numea tot "Partidul Naționalist Democrat" ("Endecija"). Școala de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
puțin romantic decît Iorga. Pentru Iorga, a explica prin violență sau a aplica un naționalism cu brutalitate erau de neconceput. El rămînea la visurile lui sămănătoriste. Similaritățile dintre Iorga și gîndirea unui alt istoric politician, F. Tuchman, președintele Croației, sînt frapante: Tuchman crede și el în evoluția organică a națiunii; el numește națiunea (care rezultă din acest proces organic) un "individ colectiv" (foarte aproape de "Ființa gigantică" a lui Iorga), iar împotriva acestui "individ colectiv", indivizii fizici nu au nici o putere. Tuchman
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de-a doua mare conflagrație (iar cifrele de mai sus nu includ victimele americane, japoneze sau de altă naționalitate noneuropeană). Nici un alt conflict din istorie nu a ucis atât de mulți oameni Într-un timp atât de scurt. Cel mai frapant este numărul de civili necombatanți uciși: cel puțin 19 milioane, adică mai mult de jumătate dintre morți. Victimele civile au depășit pierderile militare În URSS, Ungaria, Polonia, Iugoslavia, Grecia, Franța, Olanda, Belgia și Norvegia. Numai În Marea Britanie și Germania au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În cursul anului următor (cum se Întâmpla și În restul Europei de Vest și În marea parte a Europei de Est) penuria de combustibil și comunicațiile inadecvate nu mai constituiau o piedică În calea redresării economice. Pentru contemporani, cea mai frapantă a fost tocmai capacitatea de refacere a Germaniei. Populația locală a pus umărul cu o hotărâre impresionantă la reconstrucția țării nimicite. În ziua morții lui Hitler, funcționau 10% din căile ferate: țara era literalmente pe linie moartă. Un an mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
reproșat Vestului de reprezentanții mânioși (pe bună dreptate) ai națiunilor captive. Însă tot ce s-a decis la Yalta fusese deja convenit la Teheran sau În altă parte. Tot ce se poate spune despre Yalta este că reprezintă un caz frapant de neînțelegere, mai ales În cazul lui Roosevelt, victimă a propriilor iluzii. Fiindcă, În acel moment, Stalin nu mai avea nevoie de permisiunea Occidentului pentru a face tot ce poftea În estul Europei; britanicii, cel puțin, au Înțeles perfect acest
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Marea Britanie nu s-ar fi supărat dacă Uniunea Sovietică și Germania nazistă s-ar fi implicat Într-un conflict reciproc distructiv. Chiar și după ce s-a Încheiat alianța militară, iar interesul comun a devenit clar, gradul de suspiciune reciprocă rămânea frapant: serviciile de spionaj din Vest și Est au schimbat extrem de puține informații În timpul războiului. Destrămarea alianței militare și Împărțirea ulterioară a Europei nu s-au produs așadar din greșeală, din interes sau conform unor planuri diabolice: ele erau doar rodul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
funcționarii din colonii: o grea povară birocratică și administrativă, chiar și după retragerea englezilor din India. Pentru a merge Înainte În aceste circumstanțe extreme, britanicii s-au supus voluntar la privațiuni, acceptând o penurie fără precedent - ceea ce explică o trăsătură frapantă a acelor ani: victorioasă, mândra Anglie părea mai cenușie și mai tristă decât acele țări continentale mai devreme Învinse, ocupate și devastate. Totul era raționalizat, limitat, controlat. Pesimist notoriu, redactorul și eseistul Cyril Connolly surprindea totuși cu acuratețe spiritul vremii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și mână de lucru ieftină, inepuizabilă), nu se potrivea deloc unor state mici ca Ungaria sau Cehoslovacia, lipsite de materii prime, dar bogate În muncitori calificați și piețe de desfacere internaționale pentru produse cu valoare adăugată mare. Cazul ceh e frapant. Înainte de al doilea război mondial, Boemia și Moravia (care reprezentau până În 1914 inima industrială a Imperiului Austro-Ungar) aveau o producție pe cap de locuitor mai mare decât Franța, specializându-se În pielărie, vehicule motorizate, arme sofisticate și o gamă largă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]