1,405 matches
-
Aria de influență urbană a orașului Frasin este aproape inexistentă, deoarece localitatea se află la o distanță de doar 7 km de Gura Humorului, vechi centru urban al Bucovinei, superior din toate punctele de vedere orașului Frasin. Din structura orașului Frasin face parte fostul sat (devenit cartier) Bucșoaia, iar Doroteia și Plutonița au statutul de sate afiliate orașului. Orașul Frasin este situat într-o zonă de depresiune intramontană, la confluența râului Moldova cu râul Suha (care separă cartierul Bucșoaia de Frasin
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
7 km de Gura Humorului, vechi centru urban al Bucovinei, superior din toate punctele de vedere orașului Frasin. Din structura orașului Frasin face parte fostul sat (devenit cartier) Bucșoaia, iar Doroteia și Plutonița au statutul de sate afiliate orașului. Orașul Frasin este situat într-o zonă de depresiune intramontană, la confluența râului Moldova cu râul Suha (care separă cartierul Bucșoaia de Frasin). Localitatea este traversată de șoseaua europeană E576 (DN17), importantă cale rutieră care leagă Bucovina de Transilvania și se află
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
Frasin face parte fostul sat (devenit cartier) Bucșoaia, iar Doroteia și Plutonița au statutul de sate afiliate orașului. Orașul Frasin este situat într-o zonă de depresiune intramontană, la confluența râului Moldova cu râul Suha (care separă cartierul Bucșoaia de Frasin). Localitatea este traversată de șoseaua europeană E576 (DN17), importantă cale rutieră care leagă Bucovina de Transilvania și se află o distanță de 43 km de municipiul Suceava, reședința județului cu același nume. Distanțele din Frasin până la cele mai apropiate orașe
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
care separă cartierul Bucșoaia de Frasin). Localitatea este traversată de șoseaua europeană E576 (DN17), importantă cale rutieră care leagă Bucovina de Transilvania și se află o distanță de 43 km de municipiul Suceava, reședința județului cu același nume. Distanțele din Frasin până la cele mai apropiate orașe sunt: 7 km până în Gura Humorului și 25 km până în Câmpulung Moldovenesc. Din E58, în centrul orașului Frasin se desprinde drumul județean DJ177A către Ostra și apoi orașul Broșteni (aflat la distanța de 56 de
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
se află o distanță de 43 km de municipiul Suceava, reședința județului cu același nume. Distanțele din Frasin până la cele mai apropiate orașe sunt: 7 km până în Gura Humorului și 25 km până în Câmpulung Moldovenesc. Din E58, în centrul orașului Frasin se desprinde drumul județean DJ177A către Ostra și apoi orașul Broșteni (aflat la distanța de 56 de km). De asemenea, Frasin este conectat la sistemul de căi ferate române prin stația CFR Frasin, situată pe magistrala feroviară Suceava - Vatra Dornei
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
apropiate orașe sunt: 7 km până în Gura Humorului și 25 km până în Câmpulung Moldovenesc. Din E58, în centrul orașului Frasin se desprinde drumul județean DJ177A către Ostra și apoi orașul Broșteni (aflat la distanța de 56 de km). De asemenea, Frasin este conectat la sistemul de căi ferate române prin stația CFR Frasin, situată pe magistrala feroviară Suceava - Vatra Dornei, care traversează teritoriul orașului. Localitatea este înconjurată de Obcinele Bucovinei: Obcina Mare la nord, Obcina Voronețiana la est și Obcina Stânișoarei
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
Câmpulung Moldovenesc. Din E58, în centrul orașului Frasin se desprinde drumul județean DJ177A către Ostra și apoi orașul Broșteni (aflat la distanța de 56 de km). De asemenea, Frasin este conectat la sistemul de căi ferate române prin stația CFR Frasin, situată pe magistrala feroviară Suceava - Vatra Dornei, care traversează teritoriul orașului. Localitatea este înconjurată de Obcinele Bucovinei: Obcina Mare la nord, Obcina Voronețiana la est și Obcina Stânișoarei la vest. Frasin se învecinează cu: Lungimea drumurilor publice este de 28
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
la sistemul de căi ferate române prin stația CFR Frasin, situată pe magistrala feroviară Suceava - Vatra Dornei, care traversează teritoriul orașului. Localitatea este înconjurată de Obcinele Bucovinei: Obcina Mare la nord, Obcina Voronețiana la est și Obcina Stânișoarei la vest. Frasin se învecinează cu: Lungimea drumurilor publice este de 28 km pe teritoriul orașului, dintre care drumuri modernizate 11 km și drumuri nemodernizate 17 km. Lungimea liniei de cale ferată care străbate teritoriul localității este de aproximativ 3 km. Conform recensământului
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
publice este de 28 km pe teritoriul orașului, dintre care drumuri modernizate 11 km și drumuri nemodernizate 17 km. Lungimea liniei de cale ferată care străbate teritoriul localității este de aproximativ 3 km. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Frasin se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,85%). Pentru 3,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,32%), cu o minoritate de romano-catolici (1,24%). Pentru 3,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Frasin se ridica la 2124 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (48,8%), cu o minoritate de germani (35,35%), una de evrei (7,35%), una de ruși (0,85%), una de ruteni (0,1%) și una de polonezi (1,35%). Din
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
una de ruteni (0,1%) și una de polonezi (1,35%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (55,2%), dar existau și romano-catolici (34,25%), mozaici (7,35%), evanghelici\luterani (2,8%) și greco-catolici (0,4%). Localitatea Frasin este atestată documentar pentru prima dată în anul 1850, ca având pecete proprie în limba română. Dacă în anul 1785 Frasin era pomenit ca un cătun, aparținând administrativ de satul Stulpicani și având o populație preponderent românească, după anul 1800
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
2%), dar existau și romano-catolici (34,25%), mozaici (7,35%), evanghelici\luterani (2,8%) și greco-catolici (0,4%). Localitatea Frasin este atestată documentar pentru prima dată în anul 1850, ca având pecete proprie în limba română. Dacă în anul 1785 Frasin era pomenit ca un cătun, aparținând administrativ de satul Stulpicani și având o populație preponderent românească, după anul 1800 este consemnat ca o așezare dezvoltată, reprezentând o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare. Populația s-a diversificat și a crescut numeric
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
crescut numeric prin colonizarea în zonă a primilor mineri și meseriași germani, aduși de administrația austriacă din Ungaria și Ucraina (1804). Mai târziu, patronii germani au adus ucrainieni, pentru lucrul la pădure, dar mai ales ca muncitori pentru amenajarea drumului Frasin - Valea Suhei (către Ostra) și la exploatările miniere de pe Valea Suhei. În anul 1816, la Frasin, patronul german Anton Mauz construiește o fabrică de potasiu. Pentru minerii germani aduși în această localitate, arendează de la fondul bisericesc păduri și pășuni, atât
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
din Ungaria și Ucraina (1804). Mai târziu, patronii germani au adus ucrainieni, pentru lucrul la pădure, dar mai ales ca muncitori pentru amenajarea drumului Frasin - Valea Suhei (către Ostra) și la exploatările miniere de pe Valea Suhei. În anul 1816, la Frasin, patronul german Anton Mauz construiește o fabrică de potasiu. Pentru minerii germani aduși în această localitate, arendează de la fondul bisericesc păduri și pășuni, atât la Frasin, cât și la Bucșoaia, Doroteia și Plutonița, în scopul statornicirii acestora. Comuna Frasin s-
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
Suhei (către Ostra) și la exploatările miniere de pe Valea Suhei. În anul 1816, la Frasin, patronul german Anton Mauz construiește o fabrică de potasiu. Pentru minerii germani aduși în această localitate, arendează de la fondul bisericesc păduri și pășuni, atât la Frasin, cât și la Bucșoaia, Doroteia și Plutonița, în scopul statornicirii acestora. Comuna Frasin s-a dezvoltat într-un loc propice circulației mărfurilor, pe drumul comercial multisecular, ce lega Moldova de Transilvania, către orașul Bistrița. Tradițiile și obiceiurile populare, atât de
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
la Frasin, patronul german Anton Mauz construiește o fabrică de potasiu. Pentru minerii germani aduși în această localitate, arendează de la fondul bisericesc păduri și pășuni, atât la Frasin, cât și la Bucșoaia, Doroteia și Plutonița, în scopul statornicirii acestora. Comuna Frasin s-a dezvoltat într-un loc propice circulației mărfurilor, pe drumul comercial multisecular, ce lega Moldova de Transilvania, către orașul Bistrița. Tradițiile și obiceiurile populare, atât de prezente altădată în viața comunității, au fost în ultima perioadă de timp neglijate
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
de puținii arbori rămași în picioare, amintește de ceea ce a fost. Defrișarea Făgimacului este din plin resimțită în zilele noastre. A dispărut factorul care echilibra acțiunea pădurii Chevereș asupra norilor aducători ai ploilor de vară. Arborele nativ în Chevereș este frasinul. Alături de acesta proliferează un arbore de import, salcâmul. Dintre pomii fructiferi cel mai răspândit este, acum ca și în urmă cu 250 de ani, prunul. Râul Timiș constituie frontiera de nord a comunei. Satul Chevereșu Mare este străbătut de râulețul
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
Leontin Ciucur, Luminița Tomuță, Viorica Bradea, Cornelia Covaciu, Voichița Mihoc, Felicia Costin și "Floricile Bihorului": Florica Duma, Florica Ungur, Florica Zaha, Florica Bradu, iar instrumentiștii cei mai cunoscuți sunt Gheorghe Rada, Stângaciu, Mitică Negrean, Adi Miclăuș, Liviu Butiu și Petre Frasin. Vioara cu goarnă Nu se știe sigur dacă vioara cu goarnă folosită de tarafurile din Bihor este aceeași cu cea creată de John Matthias Augustus Stroh (1899-1949). La o privire mai atentă se observă diferențe importante. Vioara cu goarnă din
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
tacului este partea care are circumferință mai mare. Partea mai subțire a tacului se numește "shaft". Tacurile de calitate sunt în general cele făcute din două părți și folosind lemn destul de tare, de obicei arțar pentru cele de biliard și frasin pentru cele de "snooker". Toate tacurile sunt subțiate de la mâner către vârf.Vârful de piele și cretă sunt folosite la imprimarea efectului(english) bilei albe. Tacurile ieftine sunt în general dintr-o singură bucată și sunt construite din aluminiu sau
Biliard () [Corola-website/Science/298947_a_300276]
-
Bucovina (în = Țara fagilor), devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac, este o regiune istorică cuprinzând un teritoriu de 10.441 km² care acoperă zona adiacentă orașelor Cajvana, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Frasin, Milișăuți, Rădăuți, Siret, Solca, Suceava, Vatra Dornei și Vicovu de Sus din România, precum și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina. Denumirea a intrat oficial în uz în 1774, odată cu anexarea teritoriului de către Imperiul Habsburgic
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
Mici. Datorită poziției lor adăpostite și calcarelor titonice (gălbui), stâncile Sf. Ana de deasupra Sinaiei au favorizat menținerea unor elemente rare ca liliacul, iedera albă prezente la o altitudine excepțională a unor specii lemnoase proprii regiunilor inferioare: prunul, lemnul, alunul, frasinul. În lumea pâraielor și în cheile acestora se afla o vegetație foarte bogată. Dintre numeroasele specii, majoritatea de statură înaltă menționăm: lăptucul oii, lopațeana, șolandul, magul, piciorul cocoșului, iarba ciutei, ciulinul. Vegetația lichenologică saxicolă din etajul montan superior este foarte
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), molid ("Picea Abies") și foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
Ciuchi, Ana Codreanu, George Coșbuc "(pse-: G. Boșcu în Tribuna)", Maria Cunțan, Alexandru Davila, C. Doboș, Al. G. Doinaru "(nume: Alexandru Gheorghiu)", Ion Dragoslav, Regina Elisabeta "(pse-: Carmen Sylva)", Elena Farago "(pse-: Fatma în România muncitoare)", A. Forgaci, Zoe G. Frasin, Enric Furtună "(nume-: H. Pekelman)", Const. C. Giulescu, Octavian Goga "(pse-: Tavi în Tribuna)", C. Sp. Haznaș, Spiru Sp. Haznaș, Lazăr Iliescu, Șt. O. Iosif, Vasile Lascăr, I. C. Leandru, Ana Manolache-Holda "(nume-: Cuța Chiriac)", I. M. Marinescu, A. Mîndru, Corneliu
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
spontană și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii din faună sălbatică a Munților Făgărașului (grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor). Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), măceș ("Rosa canina") sau mur ("Robus fruticosus"). La nivelul ierburilor rezervația naturală adăpostește comunități de narcise cu specii de "Narcissus poeticus" (narcisă
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
brun-închis și brun-roșcat, cernoziomuri spălate (levigate), caracteristice zonelor de stepă și silvostepă, regosoluri și soluri aluvionare. Flora și fauna comunei este caracteristică zonei de stepă, pădure și luncă. Ca formațiune vegetală, pădurea ocupă o suprafață relativ mică, alcătuită din: stejar, frasin, carpen, arțar, etc. Pe malul Oltului întâlnim pădurile de luncă și zăvoaiele. Varietatea reliefului și a vegetației a determinat existența unui însemnat număr de animale și pasari ca: mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc.
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]